Despre nuci

Cei mai pretenţioşi faţă de lumină sunt : nucul, piersicul, cireşul şi
caisul.


Cei mai pretenţioşi faţă de căldură sunt în ordine descrescândă
migdalul, caisul, piersicul şi apoi gutuiul, cireşul, alunul, castanul şi
nucul.

Părul, nucul, cireşul, şi vişinul dau rezultate bune în centre cu peste
600 mm precipitaţii anual.


Reacţia solului. Pomii şi arbuştii fructiferi au o toleranţă destul de
largă faţă de valoarea pH-ului, aşa cum rezultă din tabelul următor:

Cerinţele speciilor pomicole faţă de reacţia solului
" "Valoare pH "
"Specia " "
" "Acid "
" "Minim "Optim "Maxim "
"Nuc "5,5 "6,2-8,2 "8,5 "


Corectarea reacţiei solului se face prin fertilizarea cu îngrăşăminte
organice, chimice şi prin amendamente.

Pe specii, zonarea culturii se prezintă astfel:
nucul, alunul, castanul, arbuştii fructiferi şi căpşunul sunt
reprezentate pe întreg cuprinsul ţării, cu anumite concentrări în unele
microzone ( exp. nucul în zona Tg.Jiu şi Geoagiu, Vâlcea, Bacău, castanul
în zona Gorj şi Baia Mare, Vâlcea, alunul ( zona Olteniei, Muntenia, Banat,
Maramureş, Dobrogea) căpşunul în Satu Mare, Olt, Vâlcea etc.)

1.3. Pregătirea terenului
Pentru plantarea pomilor, pregătirea terenului constă din defrişare,
modelare, timp de pauză (dacă este cazul), fertilizare şi desfundare.

Defrişarea se face în cazul când se înfiinţează plantaţii pe locul
ocupat de vechile plantaţii pomicole sau de vegetaţie forestieră. La
plantarea imediată după defrişarea unei livezi vechi este recomandat să nu
se planteze aceeaşi specie. Lucrarea de defrişare se execută cu ajutorul
tractoarelor grele dotate cu instalaţii speciale pentru extirparea totală a
rădăcinilor groase şi adunatul lor, sau după posibilităţi, cu alte
mijloace.

Modelarea terenului este obligatorie şi se execută în aşa fel încât
să nu existe băltiri de apă care influienţează negativ asupra vegetaţiei
pomilor.Un teren bine modelat uşurează mult şi asigură efectuarea
celorlalte lucrări tehnologice: deplasarea pompelor de stropit, aşezarea şi
manipularea lăzilor şi a containerelor, cositul sau tocatul ierburilor etc.
Lucrarea se execută imediat după defrişare şi se evită mişcarea unui volum
prea mare de sol, care ar ajunge pe unele porţiuni de teren nivelat la roca-
mamă.În situaţia când prin nivelare a rămas la suprafaţă un sol mai sărac
în elemente nutritive, se recomandă cultivarea cu leguminoase furajere în
amestec cu ierburi perene şi apoi fie plantarea pomilor după 2-3 ani, fie o
fertilizare puternică.

Efectele oboselii solului
Efectele cele mai păgubitoare sunt semnalate în special în cazul
replantării pe acelaşi teren a speciilor: măr, cireş, piersic; simptome mai
puţin evidente sunt semnalate în cazul replantării pe acelaşi teren a
speciilor: prun, păr, căpşuni. În urma defrişării vechilor plantaţii şi a
desfundării terenului, se recomandă scoaterea şi strângerea rădăcinilor
care pot să constituie sursă de infecţie pentru noile plante. Practicarea
timp 2-3 ani a unor culturi agricole, pentru refacerea structurii şi a
fertilităţii solului, cât şi pentru a stinge focarele unor boli virotice,
bacteriene, fungice, etc, este de preferat când este posibil.

Desfundarea asigură afânarea structurilor inferioare mai compacte şi
cele gleice impermeabile şi totodată cu această lucrare se încorporează
îngrăşămintele organice în adâncime. Adâncimea optimă de desfundare este de
60-70 cm. Cu cât solul este mai greu cu atât este nevoie de o mobilizare
mai adâncă. Desfundatul se execută mecanizat cu ajutorul plugurilor şi
tractoarelor speciale pentru livezile intensive şi superintensive, pe
suprafeţe mai mari. Perioada optimă de executare a lucrărilor de desfundare
este: în cazul terenurilor libere, iunie – august; în cazul celor ocupate
de culturi premergătoare, iulie – septembrie. Perioada de desfundare
trebuie să asigure aşezarea solului şi acumularea unei umidităţi
corespunzătoare din ploi, precum şi executarea în condiţii optime a
celorlalte lucrări premergătoare plantării ( nivelarea, pichetarea,
executarea gropilor).
Înainte de pichetare şi plantarea propriu-zisă, se impune executarea
lucrării de nivelare de suprafaţă , prin care se urmăreşte eliminarea
denivelărilor rezultate în urma desfundării, inclusiv a şanţului rezultat
de la ultima brazdă a plugului. Lucrarea se execută de regulă cu discul şi
cu cât este mai bine executată, cu atât mai uşor se vor executa pichetarea,
alinierea pomilor pe rând şi lucrările ulterioare de exploatare a
plantaţiei.

Îmbunătăţirea proprietăţilor chimice are ca scop modificarea reacţiei
solurilor puternic acide cu pH sub 5,0 prin administrarea de amendamente
calcaroase în doze de cel puţin 5 t/ha (pe bază de analiză). Excepţie face
terenul destinat culturii afinului.
Îmbunătăţirea stării de aprovizionare cu fosfor şi potasiu pe toată
adâncimea de răspândire a sistemului radicular se realizează prin
administrarea unor cantităţi corespunzătoare de îngrăşăminte, odată cu
desfundatul (de preferat pe baza unui studiu agro-chimic realizat de o
instituţie de specialitate).
Fertilizarea de fond cu îngrăşăminte organice şi minerale se aplică
pe întreaga suprafaţă la înfiinţarea plantaţiilor intensive şi
superintensive şi la groapă pentru pomii plantaţi la distanţe mai mari.
Orientativ, la înfiinţarea plantaţiilor, pentru un ha se administrează pe
soluri cu fertilitate mijlocie 50-60 tone gunoi de grajd, 600-800 kg
superfosfat şi sare potasică.
Cantitatea de îngrăşăminte chimice, organice şi amendamente se împrăştie
în mod uniform pe terenul nivelat pe toată suprafaţa şi se încorporează în
sol prin lucrarea de desfundare. Dacă terenul nu se desfundă peste tot,
gropile de plantare se fac cât mai mari (1,0/1,0/0,6 m) în aceeaşi perioadă
recomandată pentru desfundat. Cantitatea de îngrăşăminte organice este de
15-20 kg pentru fiecare groapă, şi câte 150-200 g superfosfat şi sare
potasică, care se amestecă cu pământul de plantare la fiecare pom.
Va urma mărunţirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi
mărunţirea şi tasarea solului cu combinatorul, după plantare.
Ca dimensionare, exploataţia pomicolă devine rentabilă începând de la 1
ha şi până la 20 -30 ha, chiar şi mai mult.


Trebuie reţinut faptul că, la plantare, atât cât este posibil, lungimea
rândurilor de pomi să fie orientată pe direcţia nord-sud pentru a asigura o
cantitate mare de lumină pe tot timpul zilei, întregii plantaţii şi a evita
fenomenul de umbrire. În cazul terenurilor în pantă, orientarea rândurilor
se va face de-a lungul curbelor de nivel, pentru a evita degradarea
solului.


Distanţele de plantare la pomi şi arbuşti fructiferi pentru plantaţiile
intensive în funcţie de portaltoii utilizaţi

"Specia "Portaltoiul "Soiul "Distanţa de plantare "Densitatea /ha "
" " " "Intre rânduri "Pe rând "Min "Max "
"1 "2 "3 "4 "5 "6 "7 "
"Nuc "J. regia "Standard "8,0-10,0 "8,0-10,0 "100 "156 "
"(altoit) " " " " " " "
" "J. nigra "Standard "8,0-9,0 "8,0-9,0 "110 "156 "







Distanţele de plantare şi densităţi folosite în plantaţiile
superintensive
"Specia "Portaltoiul "Soiul "Distanţa (m) "Densitatea/ha "
" " " "Între "Pe rând "Minimă "Maximă "
" " " "rânduri " " " "
"Nuc "J.regia "Spur "6,0-7,0 "5,0-6,0 "238 "333 "





Pichetarea terenului constă în marcarea pe teren a locului unde se va
planta fiecare pom iar direcţia rândurilor va fi paralelă cu latura lungă a
parcelei şi pe cât posibil pe direcţia N-S.



- Pichetatul în triunghi, oferă pomilor condiţii mai bune de captare a
luminii directe şi de distributţe a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie.
Pe terenurile în pantă, pomii constituie obstacole pentru apa care se
scurge la vale şi erodează solul.


Cele mai bune rezultate dau plantările de toamnă, începând cu 15
octombrie şi până la venirea primului îngheţ, deoarece până în primăvară
rădăcinile pomilor realizează un contact strâns cu pământul, rănile se
calusează, uneori emit chiar rădăcini noi, iar în groapă se acumulează
umiditate care se păstrează şi în perioadele mai secetoase din timpul
primăverii. Pomii pornesc în vegetaţie cu 10-15 zile mai devreme decât cei
plantaţi primăvara şi realizează creşteri mai mari cu 20-30%. În situaţia
în care plantarea nu s-a făcut în toamnă, aceasta se realizează primăvara
cât mai devreme posibil, imediat după dezgheţarea şi zvântarea solului,
înainte de pornirea pomilor în vegetaţie, când solul are umiditate
ridicată. Plantările de primăvară executate cu întârziere pot să compromită
plantaţia şi să întârzie intrarea pe rod a pomilor. Se mai pot planta pomi
şi în ferestrele iernii", cu condiţia ca temperaturile din timpul
plantării să nu scadă sub 0 °C.
2.2. Executarea gropilor
Săpatul gropilor. In teren desfundat gropile se fac cu putţn timp
înainte de plantare, sau în ziua plantării, pentru a nu se pierde umezeala
acumulată în sol, cu dimensiunile de 50 / 50 / 60 cm, în cazul plantaţiilor
intensive şi superintensive, iar la cele clasice de 80/80/60cm.
Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie să fie de 80 /
80 cm şi adânci de 70 cm şi se efectuează cu 2-3 luni înainte de plantare.
După săparea gropilor se trage 2/3 din pământ în groapa de plantare după ce
în prealabil s-a adăugat gunoiul de grajd bine fermentat. În teren
desfundat, gropile se fac înainte de plantare sau chiar în ziua plantării,
pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile reduse în
aşa fel încât să încapă cât mai bine sistemul radicular.
Gropile se execută manual cu hârleţul, sau mecanic cu burghiul. Pământul
rezultat la săparea manuală a gropilor în teren nedesfundat se separă,
urmând ca umplerea gropilor, la plantare, în zona rădăcinilor pomilor, să
se facă cu pământul cel mai fertil.
La plantare rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, eliminarea
celor rupte, rănite şi mucegăite. Rădăcinile principale se lasă cât mai
lungi, rădăcinile secundare se scurtează cu cca 1/3 din lungime iar cele
subţiri la 1-2 cm sau rămân intacte. Tăierile se execută perpendicular pe
axul rădăcinilor pentru a provoca răni cât mai mici.
După fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec de apă, pământ galben şi
balegă proaspătă de vită (3 părţi pământ, 2 părţi balegă de vită şi apă
până se obţine o pastă de consistenţa smântânii). Mocirlirea asigură o mai
bună aderenţă a particulelor de pământ în jurul rădăcinilor pentru a
menţine o umiditate mai ridicată în zona rădăcinilor. Până la plantare
materialul saditor se stratifica in santuri cu adancimea de 50-60 cm, unde
se asigură condiţii pentru menţinerea în stare normală fiziologică (fără
deshidratare).

2.4 Tehnica de plantare
Pomii trebuie plantaţi cu punctul de altoire la nivelul solului, asezându-
se pe un muşuroi de pământ, făcut în mijlocul gropii de plantare. Plantatul
pomilor se face de către o echipă formată de obicei, din două persoane. Una
fixează şi ţine pomul în poziţie verticală în mijlocul gropii de plantare
şi la adâncimea corespunzătoare iar cealaltă trage pământ provenit din
stratul fertil al solului, bine marunţit şi reavăn în jurul rădăcinilor. Se
scutură uşor pomul, ca pământul să patrundă printre rădăcini, astfel încât
să nu existe spaţii goale. După ce s-au acoperit rădăcinile cu un strat de
5-10 cm de pământ, se tasează uniform pământul în jurul pomului, începând
de la marginea gropii spre interior.
Tasarea se face prin călcarea cu piciorul (cu cizma), de 2-3 ori până
când se termină plantarea. Pe fundul gropii şi în amestec cu solul din
groapă se administrează 20-30 kg, gunoi de grajd fermentat.
Pe timp secetos, în special primăvara, pomii plantaţi se udă cu 15-20 litri
de apă.
In final, se face un muşuroi pe suprafaţa gropii de plantare, cu restul
pământului râmas, fără a se mai tasa. Proiectarea coroanei pomilor. Pomii
sub forma de vargă se scurtează la 60-70 cm de la nivelul solului în cazul
plantaţiilor intensive, respectiv la 80 cm în cazul coroanelor globuloase,
utilizate în sistemul semiintensiv. Scurtarea pomilor este bine să se
execute primavara, inclusiv la pomii plantaţi toamna.




ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR

"Lucrarea "Perioada de "Parametrii lucrării "Speciile la care se aplică"
" "executare " " "
"0 "1 "2 "3 "
"A. PREGĂTIREA TERENULUI ÎN VEDEREA PLANTĂRII "
"a)Amendarea solului pe terenurile cu"Inainte de "4-8 t/ha (doza care să "La toate speciile, cu "
"aciditate pronunţată ( cu pH sub 5,5"desfundare "ridice pH la 6, încât "excepţia plantaţiilor de "
"şi cu saturare în baze sub 60%) " "saturarea în baze să fie de"castan şi afin care "
" " "80% pe orizontul până la 4°"reuşesc bine pe solurile "
" " "cm adâncime) "acide. La afin, pentru "
" " " "acidifierea solului se "
" " " "recomandă folosirea turbei"
" " " "ca îngrăşamânt organic. "
"b) Fertilizarea în funcţie de starea"Inainte de "gunoi 40-50 t/ha "Pomi si arbuşti fructiferi"
"de aprovizionare a solului cu "desfundare "fosfor 150-200 kg/ha s.a." "
"elemente nutritive: " "potasiu 150-200 kg/ha s.a. " "
"- pe terenuri care se desfundă, "In groapă, "20-30 kg gunoi "Pomi "
" " "5-10 kg gunoi "Arbuşti fructiferi "
" "la plantare "40-50 kg gunoi " "
"- pe terenuri care nu se desfundă. "In groapă, "250-300 g fosfor s.a. " "
" " "150-200 g potasiu s.a. "Pomi "
" "la plantare " " "
"c) Dezinfecţia solului "Inainte de " 25-75 kg/ ha "Pomi şi arbuşti fructiferi"
" "desfundare "Lindatox-3, în " "
" " "funcţie de vârsta larvelor " "
"d) Desfundarea terenului : "Cu 2-3 luni "60/60/60 cm "Pomi "
"- pe terenuri profunde de minimum 70"înainte de "40/40/30 cm "Arbuşti fructiferi "
"cm; "plantare "80/80/60 cm "Pomi "
"- gropi individuale pe terenuri cu "Cu 2-3 luni " " "
"sol superficial şi cu alunecări "înainte de " " "
"stabilizate "plantare " " "
"e) Nivelarea terenului desfundat "Cu 10-15 zile "Uniformizarea terenului "Pomi si arbuşti fructiferi"
" "înainte de " " "
" "plantare " " "
"f) Săpat gropi în teren desfundat "Inainte de "60x60x60 "Nuc, castan, măr, etc "
" "plantare " "Arbuşti fructiferi "
" " "40x40x30 " "


"Lucrarea "Perioada de "Parametrii lucrării "Speciile la care se aplică"
" "executare " " "
"0 "1 "2 "3 "
"B. PLANTAREA POMILOR ŞI ARBUŞTILOR FRUCTIFERI "
"a) Asigurarea materialului săditor " Cu 5-10 zile "Soiurile prevăzute a se "Pomi şi arbuşti fructiferi"
" "înainte de "planta " "
" "plantare, "- certificat şi C.A.C. " "
" "toamna " " "
"b) Stratificarea materialului "Imediat "In şanturi fără stagnări "Pomi si arbuşti fructiferi"
"săditor şi udarea lui " "de apă " "
"c) Plantarea propiu-zisă ( "Toamna 1 XI-1 XII"Conform tehnologiilor "Pomi si arbuşti fructiferi"
"fasonarea, mocirlirea, plantarea ) "Primavara 1 III-5" " "
" "IV " " "
"d) Udarea pomilor după plantare la "Imediat după "20l/groapa "Pomi "
"locul definitiv "plantare, "10 l/tufă "Arbuşti fruciferi "
" "primavara. "de 2 -3 ori la nevoie "Pomi si arbuşti fructiferi"
"e) Protejarea pomilor împotriva "Toamna "Cu diferite materiale "Pomi "
"rozătoarelor " " " "
"f) Arătura terenului bătătorit cu "După plantare, "La 15-20 cm, cu "Pomi si arbuşti fructiferi"
"ocazia plantării "toamna sau "răsturnarea brazdei spre " "
" "primavara "rândul de pomi " "
"g) Proiectarea coroanei "Primavara la "Conform specificului "Pomi si arbuşti fructiferi"
" "pornirea în "formei de coroană " "
" "vegetaţie "proiectată " "



1. Lucrări de întreţinere


1.1 Lucrări de întreţinere a solului în livezi
Înierbarea constă din menţinerea terenului din plantaţie cultivat cu
ierburi perene şi se recomandă doar pentru zonele deluroase, cu multe ploi.
În zonele cu mai puţine ploi, înierbarea mai mult dăunează decât ajută,
deoarece ierburile prin numeroasele lor rădăcini, formează aproape de
suprafaţa solului, un strat pâslos, care împiedică pătrunderea apei din
ploi, la rădăcinile pomilor. O parte din apă, care pătrunde totuşi în
pământ, este absorbită de rădăcinile ierburilor, înainte de a ajunge la
rădăcinile pomilor. Mai mult, ierburile crescând primăvara devreme, consumă
cantităţi mari de apă tocmai în acea vreme când şi pomii au mare nevoie de
ea.
Înierbarea are loc începând cu al doilea, al treilea an de plantare şi
poate să fie totală sau parţială. În cazul înierbării parţiale, o parte din
suprafaţa de teren din jurul trunchiului se menţine sub formă de ogor
negru prin lucrări manuale şi prin erbicidare. Înierbarea poate fi
permanentă sau periodică, când după un număr oarecare de ani se ară şi se
menţine câţiva ani ca ogor negru, după care se înierbează din nou.
În condiţii de irigare este bine să se execute înierbarea terenului în
benzi, între rândurile de pomi.

Menţinerea permanentă a ogorului negru este un alt mod de întreţinere a
solului în livezi. În acest caz solul se menţine curat de buruieni şi
afânat în cursul întregii perioade, prin discuire sau praşile repetate.
Pământul fiind lucrat şi afânat, apa din ploi pătrunde cu uşurinţă şi
ajunge repede la rădăcini. În acelaşi timp, solul fiind afânat la
suprafaţă, împiedică evaporarea apei, ea rămânând aproape în întregime la
dispoziţia pomilor. Ca urmare, pomii din livezile unde pământul este
menţinut ogor negru, fără concurenţa buruienilor pentru apă şi hrană cresc
mai bine, formează mai mulţi muguri de rod şi dau recolte bogate.
Totuşi, prin lucrarea permanentă a solului, în cazul ogorului negru, se
distruge, într-o anumită măsură structura lui. Asemenea soluri se
bătătoresc repede, nu permit pătrunderea apei şi a aerului către rădăcini.
Pentru a reduce aceste efecte nedorite, toamna, în perioada îngălbenirii
frunzelor, terenul se ară la adâncimea de 15 – 18 cm. Adâncimea arăturii va
fi mult mai redusă în apropierea trunchiului pomilor, pentru a nu distruge
rădăcinile. Arătura de toamnă nu se grăpează, brazdele şi bulgării opresc
zăpada pe loc, sporind la creşterea cantităţii de apă din sol în primăvară.
Arătura se va executa la 1,0-1,2 m de rândul de pomi.
Primăvara se face o lucrare de afânare a solului la 10 – 12 cm cu
cultivatorul sau cu sapa pe toată suprafaţa, inclusiv sub coroana pomilor,
după efectuarea tăierilor şi tratamentelor contra bolilor.
În cursul verii, solul din livadă se mai lucrează de 4- 6 ori, la 10 – 12
cm, mai ales după ploi, în aşa fel încât să nu fie buruieni şi pământul să
fie afânat.


2.1. Combaterea bolilor şi dăunătorilor
Numărul organismelor dăunătoare care afectează într-un fel sau altul,
sănătatea şi productivitatea pomilor este foarte mare. Diferiţi viruşi,
bacterii, ciuperci parazite, insecte, păianjeni, viermi, rozătoare, păsări,
etc. se hrănesc şi cresc pe anumite organe ale pomilor. Lupta cu bolile şi
dăunătorii pomilor trebuie dusă permanent pe parcursul întregului an şi cu
toate că vara se văd mai bine dăunătorii şi efectele lor, iarna este un
prilej foarte bun de a acţiona asupra lor.
Primele măsuri care pot fi aplicate în perioada de iarnă, pentru
protejarea pomilor contra agenţilor patogeni şi a dăunătorilor sunt cele
mecanice, de igienă culturală, cum ar fi:


Omizitul pomilor constă în adunarea şi arderea cuiburilor de omizi din
frunzele uscate, fixate sau atârnarea de ramuri, reducând substanţial
atacul omizilor, primăvara;


Adunarea şi distrugerea fructelor mumificate contribuie foarte mult la
reducerea atacului unor ciuperci şi bacterii, care provoacă putrezirea
fructelor, ciuruirea frunzelor şi altor boli;


Tăierea şi arderea ramurilor uscate este o lucarare de igienă, prin care
se distrug numeroşi dăunători care se găsesc pe scoarţă (păduchi ţeştoşi,
ouă de acarieni şi insecte etc.), unii dăunători din interiorul lemnului
(carii, sfrederitorul ramurilor etc.), precum şi o serie de ciuperci şi
bacterii;


Răuirea scoarţei, trunchiului şi ramurilor groase are ca efect
îndepărtarea unei întregi serii de dăunători aflaţi pe scoarţă sau în
crăpăturile acesteia ca ouă, larve, pupe sau adulţi. Răzuirea se face cu
perii de sârmă, iar resturile se distrug imediat prin ardere;


Văruitul trunchiului, în afară de efectul frumos pe care-l au pomii
văruiţi şi de protecţia scoarţei de arsurile de iarnă", are un rol
deosebit în distrugerea unor specii de ciuperci parazite, ouă de insecte şi
alţi dăunători. Deşi oamenii văruiesc pomii primăvara, lucrarea respectivă,
făcută toamna, are un efect mai mare, mai complet;
Aceste lucrări pot fi aplicate cu uşurinţă în plantaţiile pomicole de
mici dimensiuni (sub 1,0 ha)
Săpatul solului în jurul tulpinilor şi aratul întregii suprafeţe ocupată
de pomi, la începutul toamnei, este o lucrare hotărâtoare pentru creşterea
şi rodirea pomilor. O serie de insecte, ouăle sau pupele lor, care şi-au
găsit adăpost în sol, sunt scoase la suprafaţă şi degeră în cursul iernii.
De asemenea, aerul şi apa pătrund uşor la rădăcini, contribuind la
procesele de extragere şi prelucare a substanţelor nutritive, de care au
nevoie pomii.
Măsurile menţionete mai sus nu sunt suficiente şi trebuie completate cu
măsuri de combatere chimică.care trebuie însoţite de măsuri agrotehnice,
cea mai importantă fiind lucrarea solului din livadă, săpatul manual sau
arătura adâncă de toamnă, prin care se încorporează şi se distrug pupăriile
insectei, reducându-se, astfel, rezerva biologică pentru următorul an de
vegetaţie.


2.2. Complexe de tratamente fitosanitare la pomi şi arbuşti fructiferi

h) Tratamente pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la nuc
"Nr. "Boli şi dăunători "Perioada (luna, "Produsele folosite "Conc. %"
"trat."combătuţi "decada) " " "
"1 "Bacterioza nucului "Septembrie, 3 "Zeamă bordeleză " "
" "(Xanthomonas juglndis), "Noimbrie, 1 "(SO4Cu + "1,0 "
" "Antracnoza (Gnomonia " "var pastă) "2,0 "
" "leptostylla), etc. " " " "
"2 "Păduchele din San Jose, ouă"Decembrie "Dibutox 25 "1,0 "
" "de afide, etc. "februarie " " "
"3 "Bacterioza nucului, "Aprilie, 1 "Zeamă bordeleză " "
" "Antrcnoza " "(SO4Cu + "0.5 "
" " " "var pastă) "1.0 "
"4 "Bacterioză, antracnoză etc."Aprilie, 2 "Turdacupral 50 "0,3 "
"5 "Bacterioză, anatrcanoză, "Mai, 1 "Zeamă bordeleză " "
" "molia frunzelor, afide, " "(SO4Cu + "0,5 "
" "acarianul galicol ( " "var pastă) + "1,0 "
" "Eriophyes tristriatus), " "DEF 25 EC "0,2 "
" "insecte defoliatoare, " " " "
" "cărăbuşul de mai " " " "
" "(Melolontha melolontha) în" " " "
" "anii cu zbor masiv, " " " "
" "gărgăriţa mugurilor şi a " " " "
" "frunzelor (Sciaphobus " " " "
" "squalidus) etc. " " " "
"6 "Viermele fructelor "Mai, 3 "Turdacupral 50 + "0,3 "
" "(Carpocapsa p. )(G.1), " "Sinoratox R 35 "0,1 "
" "molia frunzelor, afide, " " " "
" "antrcnoză, bacterioză etc. " " " "
"7 "Se combat aceleaşi boli şi "Iunie, 2 "Turdacupral 50 + "0,3 "
" "dăunători ca la tratamentul" "DEF 25 "0,2 "
" "6 " " " "
"8 "Păduchele din San Jose "Iunie, 3 "Zeamă bordeleză " "
" "(G.1) şi aceleaşi boli şi " "(SO4Cu + "0,5 "
" "dăunători ca la " "var pastă) + "1,0 "
" "tratamentele 6 şi 7 " "Carbetox 37 EC "0,5 "
"9 "Păduchele din San Jose "Iulie, 2 "Turdacupral 50 + "0,5 "
" "(G.1), molia frunzelor, " "Carbetox 37 EC "0,5 "
" "afide, antrcanoză, " " " "
" "bacterioză, păianjenul " " " "
" "galicol etc. " " " "
"10 "Viermele fructelor (G.2), "Iulie, 3 "Zeamă bordeleză " "
" "acarianul galicol, afide, " "(SO4Cu + "0,5 "
" "antracnoză, bacterioza " "var pastă) + "1,0 "
" " " "Sinoratox R 35 "0,1 "
"11 "Viermele fructelor (G.2), "August, 1 "Zeamă bordeleză " "
" "afide, insecte defoliatore," "(SO4Cu + "0,5 "
" "molia frunzelor, antracnoza" "var pastă) + "1,0 "
" "frunzelor, bacterioza, etc." "Crabetox 37 EC "0,5 "


În pomicultură se folosesc trei feluri de îngrăţăminte: organice,
minerale şi îngrăţăminte verzi.


3.1. Îngrăşămintele organice provin din dejecţiile animalelor şi se
găsesc în majoritatea gospodăriilor ţărăneşti. Pe lângă efectul bun pe care-
l au în direcţia sporirii producţiei şi a calităţii fructelor,
îngrăşămintele organice contribuie şi la îmbunătăţirea unor proprietăţi
fizice, chimice şi biologice ale solului.
Principalele îngrăşăminte organice sunt: gunoi de grajd, gunoiul de
păsări şi compostul.
Gunoiul de grajd (bălegarul) este un îngrăşământ organic cu acţiune
pozitivă complexă asupra tuturor tipurilor de sol din pomicultură.
Efectele cele mai evidente ale aplicării gunoiului în livezi se
înregistrează pe solurile cu un conţinut ridicat în argilă, umede şi reci.


Gunoiul de păsări este de 2-4 ori mai bogat în elemente nutritive decăt
gunoiul de grajd şi se foloseşte numai după fermentare (7-8 t/ha) sau
compostare (15-20t/ha), o dată la doi ani. Pe suprafeţe reduse se poate
folosi şi ca îngrăşământ suplimentar ( 1 kg la 10 litri de apă) în timpul
vegetaţiei. Deoarece prin descompunere pierde cantităţi mari de azot, se
recomandă să se păstreze în locuri uscate, acoperit cu un strat de pământ
sau cu folie de polietilenă.


Compostul se obţine din resturile vegetale din gospodărie (paie, frunze
uscate, fân stricat, resturi ale tulpinilor de legume etc.) care se strâng
în platformă. Pentru grăbirea fermentării se udă în perioadele uscate şi se
omogenizează la 6-8 săptămâni. Se administrează ca şi gunoiul de grajd, dar
în doze duble. Pe scară mai redusă se folosesc urina, fecalele, turba.


Îngrăşămintele verzi se obţin de la plante care dau o masă vegetativă
bogată (lupin, floarea soarelui, borceag, etc), semănate pentru a fi
încorporate în sol cu scopul îngrăşării acestuia. Sunt folosite cu
deosebire pe terenurile nisipoase sau pe cele lutoase, grele.

3.2. Îngrăşăminte chimice

În afara îngrăşămintelor organice, în plantaţiile de pomi şi arbuşti
fructiferi se folosesc şi îngrăşăminte pe bază de azot, fosfor şi potasiu.

3.3. Reguli generale
- la plantarea pomilor se adminstrează 15-20 kg gunoi bine fermentat sau
8-10 kg mraniţă care se amestecă cât mai bine cu pământul cu care se
umple groapa. În primul an de viaţă al pomilor, când lăstarii acestora
au 8-12 cm lungime se aplică împrejurul fiecărui pom 15-20 g N
substanţă activă. Acesta se încorporează în sol printr-o lucrare
superficială;
- până la intrarea pe rod a pomilor, anual, se administrează 4 kg gunoi
şi 4-6 g N substanţă activă per m² de proiecţie a coroanei pomilor;
- în livezile ajunse în perioada de rodire deplină se recomandă
administrarea la fiecare 2 ani a dozelor de gunoi menţionate în tabel.

3.4. Epoca de aplicare a îngrăşămintelor
Îngrăşămintele organice şi cele minerale cu fosfor şi potasiu se aplică
de regulă toamna după recoltare, fiind încorporate cât mai adânc posibil în
sol. Îngrăşămintele cu azot se vor administra 1/3 toamna şi 2/3 primăvara,
de preferat în două reprize (primul moment primăvara devreme şi al doilea
imediat după legarea fructelor).
În afara îngrăşămintelor aplicate la pregătirea solului şi la groapa de
plantare, se mai aplică următoarele doze de azot substanţă activă în timpul
vegetaţiei:
- anul 1 de vegetaţie 60 g/pom
- anul 2 de vegetaţie 100g/pom
- anul 3 de vegetaţie 150g/pom
- anul 4 de vegetaţie 200g/pom
Aceste doze se aplică anual în două reprize: 50% primăvara la dezmugurire
şi 50% în timpul creşterii intensive a lăstarilor (în luna mai). Dozele de
gunoi, fosfor şi potasiu recomandate pentru primul an de rodire se vor
aplica şi în toamna anului premergător diferenţierii mugurilor floriferi
pentru anul intrării pe rod a plantaţiei.


3.5. Metode şi locul de aplicare al îngrăşămintelor
Aplicare la sol
- Îngrăşămintele cu azot se aplică de-a lungul rândului de pomi pe banda
lucrată sau erbicidată unde se găsesc majoritatea rădăcinilor.
- Îngrăşămintele organice cât şi cele cu fosfor şi potasiu în livezile
tinere (până în anul 3-4 de rodire a pomilor) se vor împrăştia de
regulă sub proiecţia coroanei pomilor.
- Datorită mobilităţii reduse a fosforului şi potasiului concentrarea
acestora prin aplicarea în benzi late de 1,0 – 1,2 m dispuse de o
parte şi de alta a rândului de pomi şi între coroanele pomilor pe rând
măreşte conţinutul de potasiu din frunzele pomilor comparativ cu
aplicarea pe întreaga suprafaţă în special pe solurile cu
permeabilitatea mai mică.
- În cazul pomilor răzleţi de pe terenurile cu pante mari, administrarea
îngrăşămintelor se va realiza pe suprafaţa lucrată din jurul pomilor
care trebuie să fie egală cu proiecţia coroanei şi nu mai mică de 7 m².


Aplicarea odată cu apa de irigare localizată (fertirigare) –
constă în dizolvarea anticipată a îngrăşămintelor solubile cu
azot, fosfor, potasiu etc. şi administrarea lor fracţionată o
dată cu apa de irigare prin picurare sau microaspersiune. Se
recomandă în special în zonele şi anii secetoşi în exploataţiile
cu număr redus de pomi, aplicarea îngrăşămintelor făcându-se
odată cu udarea pomilor.


Aplicarea pe cale foliară – constă în aplicarea prin stropirea
pe frunze, în diferite fenofaze de vegetaţie, a unor
îngrăşăminte simple sau complexe care, pe lângă o serie de
elemente nutritive, pot conţine şi unele substanţe organice cu
rol de stimulare a proceselor metabolice.

4. Irigarea livezilor
Pentru a suplini insuficienţa apei din sol, pomicultorii folosesc
irigarea, în cazul livezilor mari şi udarea, în livezile mici sau la pomii
izolaţi. Indiferent de tipul livezii şi metoda de irigare, apa trebuie să
ajungă la rădăcina pomului atunci când are cea mai mare nevoie.
Aplicarea udărilor în livezi se face prin mai multe metode, cele mai
folosite fiind: udarea prin brazde, udarea prin aspersiune şi udarea
localizată (prin picurare).

Utilizarea metodei de udare prin brazde este legată de microrelief, panta
terenului, permeabilitatea solului şi mărimea normei de udare. Terenul
trebuie să fie foarte bine nivelat pentru a asigura brazde uniforme şi cu
panta continuă iar lungimea brazdelor în funcţie de permeabilitatea
terenului să aibă o lungime de la 50 la 300 m. În livezile tinere este
suficient să se efectueze câte o singură brazdă, de fiecare parte a
rândului de pomi, la 0,8 – 1,0 m distanţă de rând. În plantaţiile pe rod,
în care rădăcinile. În plantaţiile pe rod, se trasează mai multe brazde şi
anume: pe solurile argiloase grele, la 0,8 – 1,0 m una de alta, pe cele
mijlocii la 0,6 – 0,8, iar pe cele uşoare la 0,4 – 0,6 m şi la 1,5 m
distanţă de rândul de pomi. După infiltrarea apei în sol şi zvântarea
terenului, se execută o lucrare cu discul sau cultivatorul pentru a se
astupa brazdele (cu excepţia terenurilor înţelenite).
În cazul livezilor mici cele mai bune metode de irigare sunt: prin brazde
trasate de-a lungul rândului de pomi la 0,5 – 1 m de trunchi şi copcă,
făcută în jurul trunchiului, la aceeaşi distanţă. Cantitatea de apă care
trebuie dată variază după vârsta pomului şi încărcătura cu rod. La un pom
în plină rodire se dau 100 – 150 l apă la o udare, în timp ce la unul tânăr
numai 60 – 70 l. După ce apa a intrat în pământ, de regulă în ziua
următoare udării, brazda se nivelează, pentru a împiedica evaporarea apei.
Prima udare se va da la ieşirea din iarnă, înainte de umflarea mugurilor,
chiar dacă solul are ceva umezeală.
A doua udare se dă la 10 – 15 zile după înflorit (niciodată în timpul
înfloritului, deoarece se provoacă scuturarea florilor) pentru a ajuta la
creşterea fructelor legate.
A treia udare se aplică la căderea fiziologică a fructelor (cazul
mărului, părului) sau la întărirea sâmburelui (cazul caisului, piersicului,
prunului) şi ajută la creşterea intensă a lăstarilor, la diferenţierea
mugurilor de rod, creşterea normală a fructelor.
Ultima udare, de mare folos pentru sporirea rezistenţei la ger a pomului
şi stimularea activităţii rădăcinilor, este căderea frunzelor, înainte de
venirea îngheţului.

Udarea prin aspersiune – constă în distribuirea apei în plantaţii
asemănător ploii naturale cu ajutorul instalaţiilor şi dispozitivelor care
funcţionează sub presiune. Această metodă poate fi aplicată pe orice fel de
teren, inclusiv pe cele în pantă şi cu relieful frământat.

Udarea prin picurare constă în umezirea locală a zonei de sol în care
sunt extinse majoritatea rădăcinilor active ale pomilor, prin administrarea
lentă a apei în această zonă, în raport cu cerinţele fiziologice ale
pomilor. Conductele de udare se amplasează de-a lungul rândurilor de pomi
fixându-se, în funcţie de sistem, la nivelul solului, la diferite înălţimi
pe trunchiul pomilor şi spalieri, sau pe sârma de jos a spalierului.




LUCRARI DE INTRETINERE SI IRIGARE A SOLULUI

"Lucrarea "Perioada de "Parametrii lucrării "Tipul plantaţiei "
" "executare " " "
"1 "2 "3 "4 "
"Aratură de bază "Toamna, inainte de "18 - 20 cm, "De pomi, tinere şi pe rod "
" "căderea frunzelor "12 – 14 cm "De arbuşti fructiferi, "
" " " "tinere şi pe rod "
"Mobilizarea solului pe rând (sau pe "Toamna, înainte de "10 -14 cm, "Pomi "
"proiecţia coroanei în livezile "căderea frunzelor "8 – 12 cm "Arbuşti fructiferi "
"clasice) " " " "
"Discuit arătură "Primavara devreme "8 -12 cm "De pomi, tinere "
"Semănat culturi praşitoare "Martie - Aprilie "Conform tehnologiei "De pomi, tinere "
"intercalate, agroalimentare, legume " "culturilor respective" "
"sau leguminoase cu talie mica " " " "
"Cultivarea solului pe intervale, de "In perioada de "6 – 8 cm "De arbuşti fructiferi, "
"4 – 5 ori "vegetaţie " "tinere şi pe rod "
"Praşitul pomilor pe rând sau pe "In perioada de "Distrugerea "De arbuşti fructiferi şi de "
"proiecţia coroanei de 3- 4 ori "vegetaţie "buruienilor şi "pomi, tinere şi pe rod "
" " "afânarea solului la " "
" " "4–5 cm " "
"Cosirea ierburilor de pe intervale, "Iunie - Iulie "Pentru fân (sau ca "De arbuşti fructiferi şi de "
"de 2 ori ( sau 4 -5 ori ) " "mulci organic pentru "pomi, pe rod "
" " "pomi) " "
"Erbicidare pe rând (exclusiv pe "In perioada de "Simazin ( simadon) "Pomi pe rod "
"terenurile nisipoase) "repaus pe sol curat"4-5 kg s.a./ha " "
" "(preemergent) "efectiv tratat "Arbuşti fructiferi pe rod "
" "800-1000 l/ha "Simazin ( simadon) " "
" "In perioada de "3-6 kg s.a./ha "Pomi pe rod "
" "vegetaţie "efectiv tratat " "
" "(postemergent) "Caragard (caradon) " "
" "300-400 l/ha "4-5 kg s.a./ha " "
" " "efectiv tratat, cand " "
" " "buruienile au 15-20 " "
" " "cm " "
"Irigarea plantaţiilor când IUA scade"Mai - August "3-6 udâri a 500mc/ha "Cais si piersic "
"sub 30% " "2-3 udări în "Celelalte specii de pomi şi "
" " "perioadele secetoase,"arbuşti fructiferi "
" " "cu 300-400mc/ha " "

5. Tăierea pomilor
În sens larg, "tăierea pomilor" cuprinde totalitatea intervenţiilor ce se
fac asupra trunchiului, axului tulpinii, ramurilor, mugurilor şi
lăstarilor, în vederea proiectării, formării şi întreţinerii coroanei,
precum şi a realizării unui raport favorabil între pocesele de creştere şi
de fructificare.
Prin aplicarea tăierilor se urmăresc următoarele obiective :
- formarea unor elemente de schelet suficient de solide, corespunzătoare
ca număr şi repartizare în spaţiu sistemului de coroană adoptat ;
- garnisirea cât mai uniformă a acestui schelet cu ramuri de semischelet
şi de rod ;
- îmbunătăţirea regimului de lumină în coroană ;
- grăbirea fructificării pomilor ;
- realizarea unui raport favorabil între procesele de creştere şi de
fructificare ;
- obţinerea unor producţii mari şi de calitate superioară de la un an la
altul ;
- menţinerea coroanelor, după formarea lor, la volumul optim necesar
pentru mecanizarea lucrărilor în plantaţii

5.1. Epocile de aplicare a tăierilor la pomi
Tăierea pomilor se efectuează, în principal în perioada repausului
vegetativ (tăierea "în uscat"sau de iarnă). În fermele pomicole
specializate este necesar ca tăierea să fie începută toamna, după căderea
frunzelor şi să continue în zilele favorabile din perioada de repaus a
pomilor.
Tăierile efectuate primăvara târziu, după umflarea mugurilor, deşi sunt
urmate de o cicatrizare mai bună a rănilor, nu pot fi recomandate, decât în
cazuri speciale, întrucât se soldează cu o risipă de substanţe de rezervă
care au migrat din rădăcini, trunchi şi ramuri spre muguri.

5.2. Operaţii tehnice folosite la conducerea creşterii şi fructificării
pomilor
Conducerea creşterii şi fructificării pomilor se realizează prin două
grupe de operaţii tehnice:
- tăieri propriu – zise, care constau din scurtări şi suprimări totale
de tulpini, ramuri şi lăstari, efectuarea de incizii şi crestături;
- operaţii de modificare a poziţiei ramurilor şi a direcţiei de creştere
a lăstarilor (dresare, înclinare arcuire, torsionare).
Tăierile propriu –zise. Prin tăieri, la pomi se urmăresc mai multe
scopuri: rărirea coroanelor, obţinerea unor ramificaţii în puncte obligate,
limitarea extinderii tulpinii pe orizontală şi verticală, realizarea unui
raport optim între mugurii floriferi şi vegetativi, între procesele de
creştere şi de fructificare, întinerirea ramurilor şi a pomilor.
Reacţia ramurilor anuale la operaţia de tăiere (scurtare), depinde de
intensitatea acesteia (puternică, moderată, slabă), precum şi de vigoarea
şi poziţia ramurii care se scurtează.
Scurtarea puternică a unei ramuri anuale viguroase şi cu un unghi de
inserţie mai mic de 45º, îndepărtând 2/3 până 3/4 din lungimea ei, are ca
rezultat pornirea în creştere a tuturor mugurilor rămaşi pe ramură. Se
obţin 3 -4 sau mai mulţi lăstari viguroşi sau foarte viguroşi spre vârf,
eventual şi câţiva lăstari de vigoare mijlocie în porţiunea bazală a
ramurii.
Scurtarea puternică a ramurilor anuale este contraindicată la pomii
tineri; se poate utiliza la pomii în declin, pentru restabilirea
creşterilor vegetative.
Scurtarea mijlocie (moderată) a unei ramuri anuale viguroase (cu circa
1/2 din lungime) dă rezultate mai bune ca precedenta, în sensul că se obţin
2-3 lăstari viguroşi spre vârf şi mai mulţi lăstari de vigoare mijlocie şi
slabă spre bază care devin ramuri roditoare.
Scurtarea slabă a unei ramuri anuale viguroase, înlăturând 1/4 până la
1/3 din lungimea ei, are un efect stimulativ redus asupra creşterii ;
rezultă un lăstar terminal potrivit de viguros, câţiva lăstari subterminali
de vigoare relativ slabă, iar restul lăstarilor rămân foarte scurţi,
devenind ramuri de rod.
Scurtarea ramurilor anuale viguroase se face întotdeauna cu 2 -3 mm
deasupra unui mugur vegetativ ( fără a se lăsa cep ).
Tăierea de reducţie (tăierea în lemn vechi ) constă în scurtarea
ramurilor mai vechi de 1 an. Această scurtare se poate face fie deasupra
unei ramuri – fiice, cu condiţia ca aceasta să aibă la bază un diametru
egal cu cel puţin 1/2 din diametrul ramurii – mamă la locul de inserţie,
fie întruna din zonele cu muguri dorminzi.
Suprimare totală ("la inel") a ramurilor anuale şi multianuale se
impune când ele sunt prea dese, rău plasate (pe partea superioară sau
inferioară a şarpantelor, concurente), debilitate sau prea viguroase şi cu
un unghi de inserţie prea mic ( nu este posibilă corectarea acestui unghi).

Prin suprimarea unor ramuri, organele învecinate, primesc mai multă
lumină şi hrană şi sunt stimulate în creştere.
Suprimarea (''orbirea'') mugurilor constă în înlăturarea a 2 – 4 muguri
situaţi sub cel terminal (la vârful şarpantelor), pentru a favoriza
creşterea lăstarului de prelungire.
Crestarea este o tăietură în coajă şi puţin în lemn, în formă de
semilună, care se face primăvara devreme sau la începutul umflării
mugurilor, deasupra unui mugur dormind, în scopul trezirii lui la viaţă. Se
mai poate efectua şi deasupra unei ramuri slabe, a cărei creştere trebuie
stimulată.
Inciziile sunt operaţii care se fac numai în scoarţă. Ele pot fi
transversale, longitudinale sau inelare.
Inciziile transversale se execută fie înainte de pornirea vegetaţiei, fie
în fenofaza de creştere intensă a lăstarilor. Când incizia transversală se
aplică înainte de pornirea vegetaţiei sub un mugur sau ramură anuală, duce
la întârzierea pornirii acestora în creştere, deoarece planta porneşte în
vegetaţie pe seama substanţelor de rezervă, care sunt depozitate în
rădăcini, trunchi şi în ramurile principale. Aceeaşi incizie, aplicată
dedesubtul unui lăstar în faza creşterii lui intense, are ca efect
stimularea creşterii, datorită faptului că în perioada de vegetaţie activă
organele pomului sunt alimentate cu substanţele sintetizate în frunze, care
circulă în sens descendent. Incizia opreşte circulaţia lor şi le dirijează
spre lăstarul de deasupra inciziei.
Inciziile inelare sunt de fapt incizii transversale, circulare. Dacă
inelarea se face înainte de pornirea în vegetaţie, organele rămase deasupra
întârzie creşterea, iar cele situate dedesubt prosperă, datorită faptului
că substanţele de rezervă, în mersul lor ascendent, sunt oprite la nivelul
inelului.
Ciupitul lăstarilor constă în suprimarea vârfului erbaceu, deasupra
ultimei frunze care a atins dimensiuni normale. El se aplică, de regulă,
lăstarilor viguroşi, care nu sunt necesari pentru formarea elementelor de
schelet, cu scopul de a tempera creşterea lor şi a le grăbi fructificarea.
Ciupitul se face când lăstarii au o lungime de 20 -30 cm.
Plivitul constă în suprimarea totală (de la inel ) a lăstarilor de
prisos, când aceştia au o lungime de 5 -6 cm. Ciupitul şi plivitul
lăstarilor se aplică pomilor tineri, în vârstă de 1-4 ani, cu deosebire
atunci când sunt conduşi în garduri fructifere. Deşi aceste lucrări reduc
din suprafaţa aparatului foliar, au efecte favorabile: îmbunătăţirea
regimului de lumină din coroană favorizarea diferenţierii elementelor de
schelet şi semischelet, grăbirea formării coroanei şi a fructificării.
Prin operaţiile de ciupit şi plivit nu se va suprima mai mult de 20 -30 %
din frunzişul pomului; în caz contrar, rădăcinile vor fi subnutrite şi
pomii pot intra în dezechilibru fiziologic.
Operaţiile de modificare a poziţiei ramurilor şi a direcţiei de creştere
a lăstarilor (dresarea, înclinarea, arcuirea, torsionarea).
Dresarea ramurilor şi lăstarilor constă în aducerea lor în poziţie
verticală, cu scopul de a favoriza creşterea. Dresarea este defavorabilă
diferenţierii mugurilor florali, fiind specifică pomilor tineri, în curs de
formare şi devine necesară când ramurile de shelet au unghiuri de inserţie
prea mari sau de creştere neechilibrată, în general slabă.
Inclinare este operaţia opusă dresării, prin care ramurilor şi
lăstarilor li se măresc unghiurile de inserţie, în vederea temperării
creşterii. Se aplică pomilor tineri, cu coroana în curs de formare, în
toate cazurile când unele ramuri (respectiv lăstari) au creştere prea
viguroasă, datorită poziţiei lor apropiată pe verticală . Cea mai
convenabilă înclinare este de 45-55º, dar ea poate ajunge până la
orizontală sau chiar sub orizontală.
Arcuirea unor ramuri anuale lungi şi a unor lăstari viguroşi este
justificată şi indicată la soiurile de pomi care, datorită unei creşteri
vegetative prea intense, intră târziu în perioada de rodire. Arcuirea
trebuie efectuată de la axul pomului către exterior şi de sus în jos, având
în vedere să nu rezulte o curbură prea pronunţată şi depărtată mult de axul
ramurii mamă. Arcuirea are următoarele efecte favorabile: încetarea sau
reducerea creşterii în lungime, garnisirea foarte bună şi rapidă cu
formaţiuni fructifere scurte, stimularea procesului de diferenţiere a
mugurilor florali şi deci grăbirea fructificării.
Torsionarea şi îndoirea ramurilor anuale şi a lăstarilor se practică la
pomii tineri atunci când se impune conservarea la maximum a frunzişului.
Ramurile anuale şi lăstarii care nu sunt necesari la formarea coroanei, în
loc să fie suprimaţi, se răsucesc de la bază, ca să nu se rupă, ci numai să
crape longitudinal.



5.3. Sisteme de coroană pentru livezi intensive
Palmeta etajată (regulată) cu braţe oblice are un ax central, vertical,
pe care se află 3-4 etaje a câte două şarpante opuse şi orientate oblic pe
direcţia rândului. Primul etaj este inserat la 50-70 cm de la nivelul
solului.
Distanţele dintre etaje variază de la 60 cm până la 130 cm în funcţie
de vigoarea soiului şi portaltoiului, tipul de fructificare şi alţi
factori. Şarpantele aceluiaşi etaj pot fi formate din muguri succesivi sau
distanţaţi cu 8 -12 cm. În al doilea caz, axul palmetei şi şarpantele se
dezvoltă mai bine. Şarpantele formează cu axul palmetei unghiuri de 45-55º.
Fiecare şarpantă din etajul I are două subşarpante, care se conduc
orizontal, palisându-se de prima sârmă a spalierului, pentru a ocupa
spaţiul liber dintre şarpantele inferioare ale pomilor vecini. Pe
şarpantele din etajele II-IV nu se lasă subşarpante, ci numai ramuri de
semischelet şi de rod, pentru a rezulta un gard fructifer cât mai îngust,
uşor de întreţinut.
Pentru conducerea corectă a pomilor este necesară instalarea unui
spalier cu trei sârme, prinse pe bulumaci distanţaţi la 20 cm unul de
altul.
Palmeta neetajată (neregulată) cu braţe oblice diferă de precedenta
prin faptul că şarpantele nu mai sunt dispuse câte două în etaje, ci
alternativ câte una, de o parte şi de alta a axului coroanei, pe direcţia
rândului şi sub un unghi de 50-60º faţă de verticală. Această palmetă are
10-12 şarpante, cu punctele lor de inserţie distanţate pe ax la 25-30cm,
încât între şarpantele suprapuse de aceeaşi parte a axului distanţele sunt
de 50-60 cm. Pe şarpante nu se găsesc subşarpante, ci numai ramuri de
semischelet şi de rod. Trunchiul are înălţimea de 30-50 cm.

Vasul întârziat aplatizat (piramida întreruptă aplatizată) are 3-4
şarpante, distanţate pe ax la 30 cm. Prima şarpantă, dispusă la maximum 60
cm. de la sol, se orientează pe direcţia rândului, pentru a favoriza
circulaţia agregatelor. Următoarele două şarpante au punctele de inserţie
pe ax la 90 cm. şi respectiv 120 cm, de la suprafaţa solului. Acestea se
dirijează puţin oblic faţă de direcţia rândului, în aşa fel ca între ele să
rezulte în unghi de deschidere de 80-90º. Ultima şarpantă se suprapune
peste prima şarpantă, la înălţimea de 150 cm. Şarpantele formează cu
verticala unghiuri de 40-45º. Pe fiecare şarpantă se lasă câte două
subşarpante.





LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A POMILOR ŞI ARBUŞTILOR

"Lucrarea "Perioada de "Parametrii lucrării "Tipul plantaţiei "
" "executare " " "
"1 "2 "3 "4 "
"Tăieri de formare a coroanelor sau a"Martie - aprilie "Potrivit formelor de "Plantaţii tinere de pomi şi "
"tufelor " "coroană adoptate prin"arbuşti fructiferi "
" " "proiect " "
"Tăieri de întreţinere şi "Noiembrie – aprilie"Se normează "Măr, păr, gutui, nuc şi "
"fructificare (inclusiv eliminarea "Noiembrie – martie "încărcătura cu muguri"castan. "
"drajonilor) "Martie - aprilie "de rod a pomilor şi "Arbuşti şi alun. "
" " "arbuşti fructiferi "Vişin, cireş, piersic, "
" " " "migdal şi cais "
"Operaţii în verde (inclusiv "Iunie - iulie "Luminarea şi "Plantaţii de pomi şi arbuşti"
"eliminarea drajonilor) " "aerisirea coroanei "fructiferi tinere şi pe rod "














LUCRĂRI DE EVALUARE ŞI PERIOADA DE EXECUTARE

"Lucrarea "Perioada de "Scopul lucrării "Speciile "
" "executare " " "
"1 "2 "3 "4 "
"Prognozarea producţiei "Noiembrie "Stabilirea "Măr, păr, prun, nuc, castan,"
" " "încărcăturii cu "alun şi arbuşti fructiferi, "
" " "muguri de rod pentru "programate pentru executarea"
" " "anul următor, în "tăierilor din toamnă "
" " "vederea normării " "
" " "acesteia prin tăieri " "
" "Martie "Idem "Persic, cais, cireş, vişin, "
" " " "migdal, precum şi la "
" " " "celelalte specii la care "
" " " "s-au executat tăierile până "
" " " "în luna martie "
"Preelevarea producţiei "La înflorire "Pentru prognozarea "La toate speciile "
" " "orientativă a " "
" " "recoltei " "
"Evaluarea producţiei "După căderea "Stabilirea "La toate speciile "
" "fiziologică a "orientativă a " "
" "fructelor pe specii"producţiei probabile " "
" " "de fructe " "
"Evaluarea definitivă a producţiei "Cu 10 – 15 zile "Stabilirea definitivă"La toate speciile "
" "înainte de "a producţiei de " "
" "declanşarea "fructe după " "
" "recoltării pe "metodologia prevăzută" "
" "fiecare specie "în Decretul 77/1986 " "
" " "şi a mediei greutăţii" "
" " "fructelor pe specii " "
" " "şi soiuri " "















6.4. Soiuri propuse pentru cultura nuc

"Pentru plantaţii"Pentru "Fruct "Miez "Grosimi "Subst. Prot "
"clasice "plantaţiile "mărimea "% "% "% "
" "semiintensive "gr. " " " "
"Sibesel precoce "Sarmis "12 "49,8 "68,0 "16,5 "
"Geoagiu 65 "Mihaela " "49,5 "63,3 "19,3 "
"Sebesel 44 "Roxana " "52,4 "63,5 "19,4 "
"Germisara "M 06 R "14 "45,8 "64,2 "20,3 "
"Orăştie "Valcor "12 " " " "
"Suseta "Valmit "13 " " " "
"Pestesani "Valrex "13 " " " "
"Bratia " " " " " "


LISTA CU INSTITUTELE ŞI STAŢIUNILE POMICOLE

"Nr. "Denumirea instuţiei "Adresa "Persoana de contact "
"crt. " " " "
"1. "Institutul de "Com. Mărăcineni, Cod Poştal "Duţu Ion "
" "Cercetare-Dezvoltare"117450, Jud.Argeş "0726/218506 "
" "pentru Pomicultură "Tel.:0248/278292;278066; " "
" "–Piteşti Mărăcineni-"0248/278399 " "
" "ICDP "Fax. 0248/278477 " "
" " "E-mail: [email protected] " "
"5. "Staţiunea de "Com. Voineşti, Cod Poştal "Petre Gheorghe "
" "Cercetare-Dezvoltare"137525, Jud. Dâmboviţa "0723/225137 "
" "pentru Pomicultură "Tel/Fax: 0245/679085, 679123 " "
" "Voineşti – SCDP " " "
"6. "Staţiunea de "Calea lui Traian nr, 464, Rm. "Botu Ion "
" "Cercetare-Dezvoltare"Vâlcea, Cod Poştal 240273, "0723/506547 "
" "pentru Pomicultură "Jud. Vâlcea " "
" "Vâlcea – SCDP "Tel: 0250/740885 " "
" " "E-mail: [email protected] " "






CAPITOLUL IV. RECOLTAREA, CONDIŢIONAREA ŞI PĂSTRAREA FRUCTELOR

1. Recoltarea fructelor
Recoltarea, transportul şi manipularea fructelor necesită un bun nivel
de dotare tehnică şi un volum mare de forţă de muncă (aproximativ 40-60%
din necesarul anual).


Indiferent de specie sau epoca de coacere, recoltarea fructelor trebuie
începută dimineaţa, îndată ce s-a ridicat roua sau cât mai devreme, dacă
noaptea a bătut vântul şi fructele sunt uscate.


Culesul trebuie făcut obligatoriu cu mâna şi numai în cazuri speciale se
poate efectua prin scuturare. Cu excepţia zmeurii şi murelor, care de
obicei se culeg fără codiţă, toate celelalte se culeg cu codiţă. În acelaşi
timp trebuie evitată orice lovitură sau zgâriere a cojii şi pulpei, şi pe
cât posibil, păstrată bruma de fructe.
Culesul fructelor se începe totdeauna cu cele de pe vârful pomului, apoi
din exteriorul coroanei şi numai la urmă cele din interior.

1. 3. Perioada de recoltare a fructelor
Pe cât posibil să se evite recoltarea în mijlocul zilelor senine,
călduroase, atunci când temperatura fructelor se ridică. De asemenea
trebuie să se evite culegerea fructelor umede, fie de ploaie sau de rouă.
Cel mai bine este să se introducă fructele la păstrare cât mai reci.
Fructele care se recoltează dimineaţa este bine să se introducă imediat la
păstrare. Cele care se recoltează după amiaza se recomandă să treacă
noaptea peste ele în ambalaje, dar acoperite, şi să fie depozitate
dimineaţa următoare.


Perioada de recoltare a fructelor

"Specia şi soiurile "Perioada de recoltare "Caracteristicile "
" " "fructelor la maturitatea "
" " "de recoltare "
"Nucile, alunele, "Când învelişul verde "Mărimea caracteristică "
"migdalele şi castanele de"crapă şi fructele încep "soiului "
"toamnă "să cadă singure " "


1.4. Metode de recoltare
În funcţie de destinaţia de valorificare metoda de recoltare a fructelor
poate fi:
- recoltare manuală prin scuturare;
- recoltare manuală prin batere (cu prăjina).
Recoltarea manuală prin scuturare este folosită în prezent pentru unele
destinaţii, în special la prunele destinate deshidratării sau prelucrării
sub formă de gemuri, recoltarea făcându-se la maturitatea deplină şi
constă în scuturarea fructelor pe prelate.
Recoltarea prin batere s-a practicat pe scară largă în plantaţiile de
prun, dar a avut efecte negative asupra calităţii recoltei şi asupra
pomilor. Această metodă a predominat în zonele de deal, la soiurile
autohtone, la care desprinderea fructelor de pe ramuri este foarte
dificilă.
În plantaţiile organizate de prun, cireş, vişin, nuc, arbuşti, scuturarea
mecanică a început să fie realizată cu echipamente speciale de vibrare
ataşate de trunchiul sau de baza ramurilor de schelet, fructele desprinse
fiind conduse de prelate receptoare şi benzi rulante către ambalaje.






Metode de recoltare după destinaţia producţiei de fructe

"Metode de "Destinaţia "Tipuri de ambalaje"Speciile "
"recoltare " " " "
"Prin scuturare "Deshidratare, "Lăzi P, boxpaleţi "Măr, păr, prun, "
" "industrializare " "cais, cireş, "
" "- sucuri " "vişin, nuc, alun, "
" "- distilare " "castan, migdal "

2. Condiţionarea şi păstrarea fructelor
2.1. Sortarea fructelor
La păstrare trebuie introduse fructele de calitate superioară, cu mărimea
normală corespunzătoare soiului, aspectuoase, sănătoase, fără atac de
rapăn, viermele fructelor etc.
Trebuie să se evite pe cât posibil operaţiunile repetate de mişcare,
de transvazare a fructelor dintr-un ambalaj în altul care, pe lângă consum
de forţă de muncă neeconomicos, depreciază calitatea fructelor prin lovire,
presare, zdrelire;

2.2. Păstrarea fructelor
Spaţiile din gospodărie special destinate sau amenajate pentru păstrarea
fructelor sunt: pivniţe (beciuri), hrube, camere şi alte spaţii amenajate.
Condiţiile pe care trebuie să le asigure încăperile respective sunt:
- să aibă o bună izolaţie termică;
- posibilităţi de ventilaţie - aerisire;
- umiditate ridicată;
- să fie curate de mirosuri străine.


Greutatea medie şi numărul fructelor la un kilogram, numai cele din
catalog, la principalele soiuri, pe specii de pomi şi arbuşti fructiferi

"Specia "Soiul "Greutatea medie a "Numărul "
" " "fructului (g) "fructelor la "
" " " "1 kg "
"0 "1 "2 "3 "
"Nuc "Sibişel 44 "14-15 "71-66 "
" "Geoagiu "14-15 "71-66 "
" "Jupăneşti "13-13 "83-77 "
" "Bratia "13-16 "77-71 "
" "Biotipuri valoroase "10-12 "100-82 "
" "Valcor " " "
" "Valrex " " "
" "Valmit " " "



CAPITOLUL V.CALCULE ECONOMICE PENTRU ÎNFIINŢAREA UNUI
HA DE POMI ŞI ARBUŞTI FRUCTIFERI

Tabel centralizator privind costurile şi distanţele de plantare la diferite
specii


"Specia "Distanţa între "Distanţa "Număr arbori, "Cost total / "
" "arbori / arbuşti"între "arbuşti / ha "ha "
" "m "rânduri " "Ron "
" " "m " " "
"Nuc "6 "8 "208 "33951 "










1.4. Antemăsutătoare –Deviz nr.1.
pentru executarea lucrărilor de pregătirea terenurilor şi înfiinţarea unei
plantaţii de NUC cu desimea de 208 pomi la hectar
Distanţele de plantare: 8 m între rânduri şi 6 m pe rând

Cap. I - Manoperă:
"Nr. "Număr "Denumirea lucrării din "Z.O. "Total "Din care pe categorii "
"Crt."art. Din"normele de muncă "UM "Z.O. " "
" "NTM/92 "Unitatea de măsură şi " " " "
" " "cantitatea " " " "
" " " " "
" " " "ha "Ha /a.n. "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1. "Arătură adâncă la 30cm.- 2 lucrări "1,80 "2 "3,60 "
" "înainte de plantare " " " "
"2. "Administrat gunoi de grajd cu MIG -4"0,08 "1 "1,6 "
" "– 20 t/ha " " " "
"3. "Discuit+nivelat terenul înainte de "0,47 "2 "0,94 "
" "plantare " " " "
"4. "Arătura normală în livadă înainte de"1,36 "1 "1,36 "
" "plantare " " " "
"5. "Discuit după plantare "0,47 "1 "0,47 "
"6. "Dezinfectat solul "0,43 "1 "0,43 "
"TOTAL LUCRĂRI" 1(un) ha "Total ha a.r. "8,4 "
"MECANICE " " " "
" " "Tarif RON/ha a.r "250 "
" " "Total pentru un ha RON "2100 "


Cap. III. –Materii şi materiale

"Nr. "Denumirea "UM "Cantitate"Valoarea "
"Crt." " "a " "
" " " " "RON / "Total "Greutate pe "
" " " " "UM "mii lei"transport "
"0 "1 "2 "3 "4 "5 "6 "
" "Gunoi de grajd 100kg./pom "Kg. "20 "50 "1000 "20000 "
" "Sinoratox "Kg "30 "25 "750 "100 "
" "Îngrăşăminte chimice complexe"Kg "500 "1 "500 "500 "
" "2,5 kg./pom " " " " " "
" "Pomi altoiţi cu rezerva de 3%"Buc "215 "20 "4300 "500 "
" "Pichete "Buc "210 "0,3 "63 "100 "
"TOTAL VALOARE MATERII ŞI MATERIALE" :pentru 1 (un) ha "22200 "
" "6613 " "


Cap.IV Transporturi de materii şi materiale

"Nr. "Denumirea –grupa "Distanţa de "Cantitatea"Volum total t/km "
"Crt." "transport "transport " "
" " " "tone " "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1. "Gunoi de grajd "10 "20,0 "200,0 "
"2. "Îngrăşăminte chimice +liudator "50 "0,6 "30, "
"3. "Pomi altoiţi "50 "0,5 "25 "
"TOTAL " 1 ( un) ha "Total t/km "255,0 "
"TRANSPORTURI " " " "
"PENTRU : " " " "
" " "Tarif RON/t/km. "0,375 "
" " "Total "95,63 "
" " "RON " "






TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

"Specificare "Cap.I "Cap. II"Cap.III "Cap. IV "Total cheltuieli "
" "Manopera"Utilaje"Material"Transport"directe "
" " " "e " " "
"pentru 1 (un) hectar "1702 "2100 "6613 "95,63 "10510,63 "




3.4.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.3

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de
NUC cu desimea de 208 pomi/ha
Cap.I - Manopera
"Nr. "Nr. Art."Denumirea lucrării din "Z.O. "Total " "
"Crt. "din "normele de muncă " "Z.O. "Din care pe categorii "
" "NTM/92 "Unitatea de măsură şi " " " "
" " "cantitatea " " " "
"0 "1 "2 "3 "
" " " "ha "Ha a.n. "
"0 "1 "2 "3 "4 "
" " " " " "
" "- "- " " "
" " " " " "
" " " " " "
"TOTAL LUCRĂRI " 1(un) ha "Total ha a.r. " "
"MECANICE " " " "
" " "Tarif RON/ha a.n. " "
" " "Total pentru un ha " "
" " "RON " "


Cap III- Materii şi materiale

"Nr."Denumirea "UM "Cantitatea"Valoarea "Greutatea pentru "
"crt" " " " "transport "
". " " " " " "
" " " " "RON/ "Total " "
" " " " "UM "RON " "
"0 "1 "2 "3 "4 "5 "6 "
"1 "Pomi pentru completări "Buc "25 "20 "500 "50 "
" "goluri 12% " " " " " "
"2 "Fungicide :10000,3% "Kg "3 "40 "120 "3,0 "
"3 "Insecticide :10000,2%"kg "2 "80 "160 "2,0 "
"TOTAL VALOARE " 1 (un ha "780 "3,0 "
"MATERIALE " " " "


Capitolul IV- Transporturi de materii şi materiale

"Nr."Denumire grupa "Distanţa"Cantitatea "Volum total t/km "
"crt" "de "transport " "
". " "transpor"tone " "
" " "t " " "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1 "Pomi şi insectofungicide "50 "0,06 "3,0 "
"TOTAL MATERII " 1 (un ) "Total t/ha "3,0 "
"ŞI MATERIALE "ha " " "
" " "Tarif RON /t/km "0,375 "
" " "Total "1,125 "
" " "RON " "


TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
RON
"Specificare "Cap. I "Cap.II "Cap.III "Cap.IV "Total cheltuieli "
" "Manopera "Utilaje"Materiale "Transport " "
"pentru 1(un ) ha "846,25 "- "780,00 "1,125 "1627,38 "

3.4.3.Antemăsurătoare - Deviz nr. 4
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de
NUC cu desimea de 208 pomi/ha

Cap.I - Manopera
"Nr. "Nr. art."Denumirea lucrării din "Z.O. "Total "Din care pe categorii "
"Crt "din "normele de muncă " "ZO " "
" "NTM/92 "Unitatea de măsură şi " " " "
" " "cantitatea " " " "
" " " " "
"0 "1 "2 "3 "4 "
" " " " " "
" " " " " "
" " " " " "
"TOTAL LUCRĂRI " 1(un) ha "Total ha .a.r. " "
"MECANICE " " " "
"PENTRU : " " " "
" " "Tarif RON/ha a.h. " "
" " "Total pentru un ha " "
" " "RON " "



Cap. III – Materii şi materiale
"Nr."Denumirea "UM "Cantitatea"Valoarea "Greutatea pentru "
"Crt" " " " "transport "
" " " " "RON/ "Total " "
" " " " "UM "RON " "
"0 "1 "2 "3 "4 "5 "6 "
"1 "Fungicide 1500 "Kg. "4,5 "40 "180 "1,5 "
" "l.0,3% " " " " " "
"2 "Insecticide :1500 l. "Kg. "3,0 "80 "240 "3,0 "
" "0,2% " " " " " "
"TOTAL VALOARE "-pentru 1 (un) hectar "7,5 "
"MATERII ŞI "420 " "
"MATERIALE " " "

Cap.IV. Transporturi de materii şi materiale
"Nr."Denumirea –grupa "Distanţa de "Cantitatea "Volum total "
"crt" "transport "transportată "t/km "
". " "Km. "tone " "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1. "Insectofungicide "5,0 "0,01 "0,5 "
"TOTAL " 1 (un) ha"Total t/km. "0,5 "
"TRANSPORT " " " "
"PENTRU : " " " "
" " "Tarif tarif RON /t/km "0,375 "
" " "Total "0,19 "
" " "RON " "


TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
RON
"SPECIFICARE "Cap. I "Cap.II "Cap. III "Cap. IV "Total "
" "Manopera "Utilaje"Materiale "Transport "cheltuieli "
" " " " " "directe "
" pentru 1 ( un ) hectar"892,00 "- "420 "0,19 "1312,19 "






3.4.5.Antemăsurătoare - Deviz nr. 5
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV aunei plantaţii de
NUC cu desimea de 208 pomi/ha

Cap.I - Manopera
"Nr. "Nr. "Denumirea lucrării din "ZO "Total ZO "Din care pe categorii "
"crt "art. "normele de muncă "UM " " "
" "din "Unitatea de măsură şi " " " "
" "NTM/92 "cantitatea " " " "
" " " " "
" " " "ha "Ha a..n "
"0 "1 "2 "3 "4 "
" " " " " "
"TOTAL LUCRĂRI "1(un) ha "Total ha .a.r. " "
"MECANICE " " " "
"PENTRU : " " " "
" " "Tarif RON/ha a.h. " "
" " "Total pentru un ha RON " "



Cap. III – Materii şi materiale
"Nr. "Denumirea "UM "Cantitate"Valoarea "Greutatea pentru "
"Crt " " "a " "transport "
" " " " "RON/ "Total" "
" " " " "UM "RON " "
"0 "1 "2 "3 "4 "5 "6 "
"1 "Îngrăşăminte chimice complexe"Kg. "400 "1 "400 "400 "
"2 "Fungicide 2000 l.0,3% "Kg. "4,50 "40 "180 "1,50 "
"3 "Insecticide :2000 l. "Kg. "3,00 "80 "240 "3,00 "
" "0,2% " " " " " "
"TOTAL VALOAREA "-pentru 1 (un) hectar "410 "
"MATERII ŞI "820 " "
"MATERIALE " " "

Cap.IV. - Transporturi de materii şi materiale
"Nr."Denumirea –grupa "Distanţa "Cantitatea "Volum total "
"crt" "de "transportată"t/km "
". " "transport "tone " "
" " "Km. " " "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1. " Îngrăşăminte chimice "50 "0,41 "21 "
" "+Insectofungicide " " " "
"TOTAL " 1 (un)"Total t/km. "21,00 "
"TRANSPORTURI "ha " " "
"PENTRU " " " "
" " "Tarif RON /t/km "0,375 "
" " "Total "8,00 "
" " "RON " "

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
RON
"SPECIFICARE "Cap. I "Cap.II "Cap. III "Cap. IV "Total cheltuieli"
" "Manopera "Utilaje "Materiale"Transport"directe "
"pentru 1 ( un ) hectar"852,5 "- "820,0 "8,0 "1680,5 "






3.4.5.Antemăsurătoare - Deviz nr. 6
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţii
de NUC cu desimea de 208 pomi/ha
Cap.I - Manopera
"Nr.c"Nr. "Denumirea lucrării din "Z.O. "Total "Din care pe categorii "
"rt "art. "normele de muncă "UM "Z.O. " "
" "din "Unitatea de măsură şi " " " "
" "NTM/92 "cantitatea " " " "
" " " " "
" " " "ha "Ha a..n "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1 "Stropit cu MSPP-5 tractoare "0,37 "5 "1,85 "
" " " " " "
"TOTAL LUCRĂRI " 1(un) ha "Total ha .a.r. "1,85 "
"MECANICE " " " "
" " "Tarif RON/ha a.h. "250 "
" " "Total pentru un ha "462,5 "
" " "RON " "



Cap. III – Materii şi materiale
"Nr."Denumirea "UM "Cantitatea"Valoarea "Greutatea "
"Crt" " " " "pentru "
" " " " " "transport "
" " " " "RON/ "Total " "
" " " " "UM "RON " "
"0 "1 "2 "3 "4 "5 "6 "
"1 "Gunoi de grajd "t "4,00 "50 "200 "4000 "
"2 "Fungicide 2000 "Kg. "6,0 "40 "240 "6 "
" "l.0,3% " " " " " "
"3 "Insecticide :2000 l. "Kg. "4,0 "80 "320 "4,0 "
" "0,2% " " " " " "
"TOTAL VALOAREA "-pentru 1 (un) hectar "4010 "
"MATERII ŞI "760 " "
"MATERIALE " " "

Cap.IV. - Transporturi de materii şi materiale
"Nr."Denumirea –grupa "Distanţa "Cantitatea "Volum total "
"crt" "de "transportată"t/km "
". " "transport "tone " "
" " "Km. " " "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1. "Gunoi de grajd "10 "4 "40 "
"2 "Insectofungicide "50 "0,001 "0,50 "
"TOTAL " 1 (un) ha"Total t/km. "40,50 "
"TRANSPORTURI " " " "
" " "Tarif tarif RON /t/km "0,375 "
" " "Total "15,19 "
" " "RON " "

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
RON
"SPECIFICARE "Cap. I "Cap.II "Cap. III "Cap. IV "Total "
" "Manopera "Utilaje "Materiale"Transport"cheltuieli "
" " " " " "directe "
" – pentru 1 ( un ) "750,5 "462,5 "760,0 "15,19 "1988,19 "
"hectar " " " " " "








3.4.6.Antemăsurătoare - Deviz nr. 7
Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VI a unei plantaţii
de NUC cu desimea de 208 pomi/ha

Cap.I - Manopera
"Nr.c"Nr. "Denumirea lucrării din " " "Din care pe categorii "
"rt "art. "normele de muncă "Z.O. "Total" "
" "din "Unitatea de măsură şi "UM "Z.O. " "
" "NTM/92 "cantitatea " " " "
" " " " "
" " " "ha "Ha a..n "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1 "Stropit cu MSPP-6 tratamente "0,37 "6 "2,22 "
"TOTAL LUCRĂRI " 1(un) ha "Total ha .a.r. "2,22 "
"MECANICE " " " "
"PENTRU " " " "
" " "Tarif RON/ha a.h. "250 "
" " "Total pentru un ha "555 "
" " "RON " "



Cap. III – Materii şi materiale
"Nr."Denumirea "UM "Cantitatea"Valoarea "Greutatea "
"Crt" " " " "pentru "
" " " " " "transport "
" " " " "RON/ "Total " "
" " " " "UM "RON " "
"0 "1 "2 "3 "4 "5 "6 "
"1 "Îngrăşăminte chimice "Kg. "420 "1 "420 "420 "
" "complexe " " " " " "
"2 "Fungicide 3000 "Kg. "9,00 "40 "360 "9,00 "
" "l.0,3% " " " " " "
"3 "Insecticide :3000 l. "Kg. "6,00 "80 "480 "6,00 "
" "0,2% " " " " " "
"TOTAL VALOAREA "pentru 1 (un) hectar "435 "
"MATERII ŞI "1260 " "
"MATERIALE " " "

Cap.IV. - Transporturi de materii şi materiale
"Nr."Denumirea –grupa "Distanţa "Cantitatea "Volum total "
"crt" "de "transportat"t/km "
". " "transport "ă " "
" " "Km. "tone " "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1 "Îngrăşăminte chimice complexe "50 "0,44 "22 "
" "+insectofungicide " " " "
"TOTAL " 1 (un) "Total t/km. "22 "
"TRANSPORTURI "ha " " "
" " "Tarif tarif RON/t/km "0,375 "
" " "Total "8,25 "
" " "RON " "

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
RON
"SPECIFICARE "Cap. I "Cap.II "Cap. III "Cap. IV "Total "
" "Manopera "Utilaje"Materiale"Transport"cheltuieli "
" " " " " "directe "
" pentru 1 ( un ) "702,5 "555 "1260 "8,25 "2525,75 "
"hectar " " " " " "


3.4.7.Antemăsurătoare - Deviz nr. 8
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VII a unei plantaţii
de NUC cu desimea de 208 pomi/ha

Cap.I - Manopera
"Nr.c"Nr. art."Denumirea lucrării din "ZO "Total ZO"Din care pe categorii "
"rt "din "normele de muncă "UM " " "
" "NTM/92 "Unitatea de măsură şi " " " "
" " "cantitatea " " " "
" " " " "
" " " "ha "Ha a..n "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1 "Stropit cu MSPP-6 tratamente "0,37 "6,00 "2,22 "
"TOTAL LUCRĂRI " 1(un) ha "Total ha .a.r. "2,22 "
"MECANICE " " " "
" " "Tarif RON/ha a.h. "250 "
" " "Total pentru un ha "555 "
" " "RON " "



Cap. III – Materii şi materiale
"Nr."Denumirea "UM "Cantitatea"Valoarea "Greutatea pentru "
"Crt" " " " "transport "
" " " " "RON/UM"Total" "
" " " " " "RON " "
"0 "1 "2 "3 "4 "5 "6 "
"1 "Fungicide 3000 "Kg. "9,00 "40 "360 "9,00 "
" "l.0,3% " " " " " "
"2 "Insecticide :3000 l. "Kg. "6,00 "80 "480 "6,00 "
" "0,2% " " " " " "
"TOTAL VALOAREA MATERII" -pentru 1 (un) hectar "15,00 "
"ŞI MATERIALE "840 " "

Cap.IV. - Transporturi de materii şi materiale
"Nr."Denumirea –grupa "Distanţa "Cantitatea"Volum total "
"crt" "de "transporta"t/km "
". " "transport "tă " "
" " "Km. "tone " "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1 "Insectofungicide "50 "0,02 "1,00 "
"TOTAL "1 (un) ha"Total t/km. "1,00 "
"TRANSPORTURI " " " "
" " "Tarif tarif RON/t/km "0,375 "
" " "Total "0,376 "
" " "RON " "

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
RON
"SPECIFICARE "Cap. I "Cap.II "Cap. III "Cap. IV "Total "
" "Manopera "Utilaje "Materiale "Transport "cheltuieli "
" " " " " "directe "
"pentru 1 ( un ) hectar"694,75 "555,00 "840,00 "0,38 "2090,13 "









3.4.8.Antemăsurătoare - Deviz nr. 9
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VIII a unei plantaţii
de NUC cu desimea de 208 pomi/ha

Cap.I - Manopera
"Nr.crt "Nr. "Denumirea lucrării "Z.O. "Total"Din care pe categorii "
" "art. "din normele de muncă "UM "Z.O. " "
" "din "Unitatea de măsură şi " " " "
" "NTM/9"cantitatea " " " "
" "2 " " " " "
" " " " "
" " " "ha "Ha a..n "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1 "Stropit cu MSPP-8 tratamente "0,37 "8,00 "2,96 "
"TOTAL LUCRĂRI " 1(un) ha "Total ha .a.r. "2,96 "
"MECANICE " " " "
" " "Tarif RON/ha a.h. "250 "
" " "Total pentru un ha "740 "
" " "RON " "



Cap. III – Materii şi materiale
"Nr."Denumirea "UM "Cantitatea"Valoarea "Greutatea pentru "
"Crt" " " " "transport "
" " " " "RON/U"TotalR" "
" " " " "M "ON " "
"0 "1 "2 "3 "4 "5 "6 "
"1 "Fungicide 4000 "Kg. "12,00 "40 "480 "12,00 "
" "l.0,3% " " " " " "
"2 "Insecticide :4000 l. "Kg. "8,00 "80 "640 "8,00 "
" "0,2% " " " " " "
"TOTAL VALOARE MATERII "-pentru 1 (un) hectar "20,00 "
"ŞI MATERIALE "1120 " "

Cap.IV. - Transporturi de materii şi materiale
"Nr."Denumirea –grupa "Distanţa "Cantitatea "Volum total "
"crt" "de "transportat"t/km "
". " "transport "ă " "
" " "Km. "tone " "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1 "Insectofungicide "50,00 "0,02 "1,00 "
"TOTAL " 1 (un) ha"Total t/km. "1,00 "
"TRANSPORTURI " " " "
"PENTRU " " " "
" " "Tarif tarif RON /t/km "0,375 "
" " "Total "0,375 "
" " "RON " "

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
RON
"SPECIFICARE "Cap. I "Cap.II "Cap. III "Cap. IV "Total "
" "Manopera "Utilaje "Materiale"Transport"cheltuieli "
" " " " " "directe "
"pentru 1 ( un ) "700,00 "740,00 "1120,00 "0,38 "2560,38 "
"hectar " " " " " "




3.4.9. Antemăsurătoare - Deviz nr. 10
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IX a unei plantaţii
de NUC cu desimea de 208 pomi/ha

Cap.I - Manopera
"Nr.c"Nr. art."Denumirea lucrării din "Z.O. "Total "Din care pe categorii "
"rt "din "normele de muncă "UM "Z.O. " "
" "NTM/92 "Unitatea de măsură şi " " " "
" " "cantitatea " " " "
" " " " "
" " " "ha "Ha a..n "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1 "Desevit MSPP-8 tratamente "0,37 "8 "2,96 "
"TOTAL LUCRĂRI "1(un) ha "Total ha .a.r. "2,96 "
"MECANICE PENTRU " " " "
" " "Tarif RON/ha a.h. "250 "
" " "Total pentru un ha "740 "
" " "RON " "



Cap. III – Materii şi materiale
"Nr."Denumirea "UM "Cantitatea"Valoarea "Greutatea pentru "
"Crt" " " " "transport "
" " " " "RON/UM"Total" "
" " " " " "RON " "
"0 "1 "2 "3 "4 "5 "6 "
"1 "Gunoi de grajd "t "20 "50 "1000 "20000 "
"2 "Fungicide 4800 "Kg. "12,0 "40 "480 "12 "
" "l.0,3% " " " " " "
"3 "Insecticide :4800 l. "Kg. "8,0 "80 "640 "8,0 "
" "0,2% " " " " " "
"TOTAL VALOAREA MATERII "-pentru 1 (un) hectar "20024 "
"ŞI MATERIALE "2120 " "

Cap.IV. - Transporturi de materii şi materiale
"Nr."Denumirea –grupa "Distanţa "Cantitatea "Volum total "
"crt" "de "transportată"t/km "
". " "transport "tone " "
" " "Km. " " "
"0 "1 "2 "3 "4 "
"1 "Gunoi de grajd "10 "20 "200 "
"2 "Insectofungicide "50 "0,03 "1,5 "
"TOTAL TRANSPORTURI"1 (un) ha "Total t/km. "201,5 "
"PENTRU " " " "
" " "Tarif tarif RON /t/km "0,375 "
" " "Total "70,38 "
" " "RON " "

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
RON
"SPECIFICARE "Cap. I "Cap.II "Cap. III "Cap. IV "Total "
" "Manopera "Utilaje "Materiale "Transport"cheltuieli "
" " " " " "directe "
" pentru 1 ( un ) hectar "991,5 "740,0 "2120,0 "361,5 "3926,88 "





4.4.CENTRALIZATORUL MATERIALELOR PRINCIPALE LA NUC

"Nr. "Denumirea materialelor şi"U.M "Preţ "Necesarul la "Necesarul la "
"intem. "categoria de lucrări la " "pe "suprafaţa de un ha "suprafaţa de…. ha "
"deviz "care se utilizează " "UM " " "
" " " " "Cantitate"Valoare "Cantitate"Valoare "
" " " " " "RON " " "
"0 "1 "2 "3 "4 "5 "6 "7 "
"1 "Pregătirea terenului şi " " " "1750 " " "
" "înfiinţarea " " " " " " "
"1.1. "Gunoi de grajd "Tone "50,00 "20 "1000 " " "
"1.2 "Sinoralox 5G "Kg. "25,00 "30 "750 " " "
" " " " " " " " "
"2 "Înfiinţarea plantaţiei " " " "4863 " " "
"2.1 "Pomi altoiţi "Buc. "20,00 "215 "4300 " " "
"2.2 "Îngrăşăminte chimice "Kg. "1,00 "500 "500 " " "
" "complexe " " " " " " "
"2.3 "Pichete "Buc. "0,30 "210 "63 " " "
" " " " " " " " "
"3 "Întreţinere în anul I " " " "584 " " "
" 3.1"Fungicide "Kg. "40,00 "2.4 "96 " " "
"3.2 "Insecticide "Kg. "80,00 "1.6 "128 " " "
"3.3 "Seminţe de volum perene "Kg "10,00 "15 "150 " " "
"3.4 "Seminţe trifoi alb "Kg. "30,00 "7 "210 " " "
" " " " " " " " "
"4 "Întreţinere în anul II " " " "780 " " "
"4.1 "Pomi altoiţi pentru "Buc. "20,00 "25 "500 " " "
" "completare " " " " " " "
" "Goluri " " " " " " "
"4.2 "Fungicide "Kg. "40,00 "3 "120 " " "
"4.3 "Insecticide "Kg. "80,00 "2 "160 " " "
" " " " " " " " "
"5 "Întreţinere în anul III " " " "420 " " "
"5.1 "Fungicide "Kg. "40,00 "4.5 "180 " " "
"5.2 "Insecticide "Kg "80,00 "3.0 "240 " " "
" " " " " " " " "
"6 "Întreţinere în anul IV " " " "1040 " " "
"6.1 "Fungicide "Kg. "40,00 "6 "240 " " "
"6.2 "Insecticide "Kg "80,00 "4 "400 " " "
"6.3 "Îngrăşăminte chimice "Kg "1,00 "400 "400 " " "
" "complexe " " " " " " "
" " " " " " " " "
"7 "Întreţinere în anul V " " " "760 " " "
"7.1 "Fungicide "Kg. "40,00 "6 "240 " " "
"7.2 "Insecticide, gunoi de "Kg. "80,00 "4 "320 " " "
" "grajd " " " " " " "
"7.3 "Gunoi de grajd "tone "50,00 "4 "200 " " "
" " " " " " " " "
"8 "Întreţinere în anul VI " " " "1260 " " "
"8.1 "Îngrăşăminte chimice "Kg. "1,00 "420 "420 " " "
" "complexe " " " " " " "
"8.2 "Fungicide "Kg. "40,00 "9 "360 " " "
"8.3 "Gunoi de grajd, "Kg. "80,00 "6 "480 " " "
" "insecticide " " " " " " "
" " " " " " " " "
"9 "Întreţinere în anul VII " " " "840 " " "
"9.1 "Fungicide "Kg. "40,00 "9 "360 " " "
"9.2 "Insecticide "Kg "80,00 "6 "480 " " "
" " " " " " " " "
"10 "Întreţinere în anul VIII " " " "1120 " " "
"10.1 "Fungicide "Kg "40,00 "12 "480 " " "
" "TOTAL MATERIALE " " " "13417 " " "



















5.4.CENTRALIZATORUL COSTURILOR DIRECTE DE INVESTIŢII LA NUC




"Antemă "Cap.I "Cap.II "Cap.III "Cap.IV "TOTAL GENERAL"
"surătoa-" " "Materii şi " "Valoare "
"rea "Manopera "Utilaje şi lucrări "materiale "Transporturi "pt.: "
"– deviz " "mecanice "Valoare pt: " " "
"Nr. " " " " " "
" "1 ha "…ha "
" " "1 hectar "…hectare "
"Cap. I Cheltuieli directe pentru " " " "
"realizarea investiţiilor " " " "
"Pregătirea terenului şi înfiinţarea "RON "10510,63 " "
"plantaţiei " " " "
"Lucrări de întreţinere în anul I "RON "2606,13 " "
"Lucrări de întreţinere în anul II "RON "1627,38 " "
"Lucrări de întreţinere în anul III "RON "1312,19 " "
"Lucrări de întreţinere în anul IV "RON "1680,50 " "
"Lucrări de întreţinere în anul V "RON "1988,19 " "
"Lucrări de întreţinere în anul VI "RON "2525,75 " "
"Lucrări de întreţinere în anul VII "RON "2090,13 " "
"Lucrări de întreţinere în anul VIII "RON "2560,38 " "
"Lucrări de întreţinere în anul IX "RON "3926,88 " "
" TOTAL CAP. I " "30828,16 " "
"Cap. II. Cheltuieli suplimentare pentru: " " " "
"Aprovizionare materiale "RON "1582 " "
"(10%19000,05) " " " "
"Diverse şi neprevăzute (0,5% "RON "1541 " "
"3416,37) " " " "
" TOTAL CAP. II "RON "3123 " "
" TOTAL GENERAL "RON "33951 " "
" Curs de schimb "RON/EURO "3,6 " "
" TOTAL VALOARE "EURO "9431 " "









7.4. Valoarea producţiei marfă la cultura NUC (V.P.M.)

"Specificare "UM "Revine la : "
" " "1 ha "…..ha "
"Producţia fizică proiectată "Kg. "3000 " "
"Producţia valorificabilă "Kg. "3000 " "
"d.c. –calitatea extra şi I "Kg "2400 " "
" Preţ pe Kg. "EURO/KG. "2,00 " "
" Valoarea producţiei "EURO "4800 " "
"calitatea extra şi I " " " "
" - calitatea II "KG. "600 " "
" Preţ pe Kg. "EURO/KG "1,00 " "
" Valoarea producţiei de "EURO "600 " "
"calitate II " " " "
"TOTAL VALOAREA PRODUCŢIEI MARFĂ " "5400 " "


8. Valoarea producţiei globale (V.P.G.)


8.4. Valoarea producţiei globale la cultura NUC


"Specificare "UM "Valoarea pentru "
" " "1 ha "……ha "
"Capacitatea proiectată "Ha "1,0 " "
"Valoarea totală a investiţiei "EURO "9431 " "
"Durata normată de exploatare "Ani "60 " "
"Cota anuală de amortisment "EURO "157 " "
"Cheltuieli anuale de producţie "EURO "1589 " "
"- cheltuieli tehnologice anuale "EURO "1200 " "
"- cheltuieli pentru recoltare "EURO "389 " "
"Producţia de fructe "Tone "3 " "
"Preţ mediu pe tona de fructe "EURO/tone "1800 " "
"Valoarea totală a producţiei globale "EURO "1746 " "





CHELTUIELILE ANUALE DE PRODUCŢIE
Se compun din :
Cheltuieli tehnologice anuale (antemăsurătoarea–deviz nr.10 majorat cu
10% = 1200 EURO
Cheltuieli pentru recoltarea producţiei ( NTM/92 2042 ) 3,0 t 18,75
ZO 6,94=389 EURO
Total cheltuieli anuale de producţie 1589 EURO



9.4. Indicatori de eficienţă economică la NUC

"INDICATORUL "UM "Valoarea pentru "
" " "1 hectar "
"Valoarea totală a investiţiei "EURO "9441 "
"Durata normală de exploatare "Ani "60 "
"Cota anuală de amortisment "EURO "157 "
"Valoarea anuală a cheltuielilor de "EURO "1589 "
"producţie " " "
"Valoarea producţiei globale ( VPG) "EURO "1746 "
"Valoarea producţiei marfă ( VPM) "EURO "5400 "
"Profit anual "EURO "3654 "
"Durata de recuperare a investiţiei din "Ani "3 "
"profit " " "


















10.4. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura NUC

"Nr. " "Valoarea"Din care , eşalonată pe ani de execuţie "
"Crt." "totală " "
" " "RON " "


" " "Anul
I "Anul
II "Anul III "Anul IV "Anul V "Anul VI "Anul
VII "Anul VIII "Anul IX "Anul
X " "0 "1 "2 "3 "4 "5 "6 "7 "8 "9 "10 "11 "12 " " "Pregătirea terenului "
" " " " " " " " " " " " "Înfiinţarea plantaţiei "10510,63 "10510,53 "
" " " " " " " " " " "Întreţinere in
anul I "2606,13 " "2606,13 " " " " " "
" " " " "Întreţinere in anul II "1627,38 " " "1627,38
" " " " " " " " " "Întreţinere in anul
III "1312,19 " " " "1312,19 " " " "
" " " " "Întreţinere in anul IV "1680,5 " " "
" "1680,5 " " " " " " " "Întreţinere in anul
V "1988,19 " " " " " "1988,19 " " "
" " " "Întreţinere in anul VI "2521,75 " " " "
" " "2521,75 " " " " " "Întreţinere in anul VII
"2090,13 " " " " " " " "2090,13 "
" " " "Întreţinere in anul VIII "2560,38 " " " "
" " " " "2560,38 " " " "Întreţinere in anul IX
"3926,88 " " " " " " " " "
"3926,88 " " "TOTAL COSTURI DIRECTE "30828,16 "10510,53 "2606,13 "1627,38
"1312,19 "1680,5 "1988,19 "2521,75 "2090,13 "2560,38 "3926,88 " "Cheltuieli
suplimentare "3123 "1057 "263 "156 "142 "162 "216 "250 "227 "260 "390 "
"TOTAL GENERAL "33951 "11568 "2869 "1783 "1455 "1842 "2204 "2776 "2317
"2020 "4317 " "