L.P - programa REZOLVATA

May 28, 2017 | Autor: Alice Stanescu | Categoria: N/A
Share Embed


Descrição do Produto

I. TULBURARI CIRCULATORII







1.TROMBUSUL

Tromboza – extensie patologica a procesului de coagulare, caracterizat prin
acumularea de coaguli in sistemul cardio-vascular in timpul vietii.

Factori favorizanti ai trombozei: staza sangvina, leziunea endoteliala,
hipercoagulabilitatea.

"Cheag crnoric "Tromb / embol "
"Macro:lucios, neted "Macro: rugos, aspru "
"Neaderent la peretele vasului "Aderent "
"Se extrage cu usurinta "Nu se extrage din vas "
"Elastic "Friabil "
"Micro:masa fibrilara de fibrina "Micro: retea de fibrina in "
"amestecata cu hematii si leucocite "ochiurile careia se gasesc hematii,"
" "leucocite, trombocite "


Evolutia trombului- Daca pacientul supravietuieste, trombul e populat de
fibroblasti care sintetizeaza colagen, ceea ce duce la organizarea
trombului si posibil la recanalizare.



2.STAZA SANGVINA PULMONARA CRONICA

Definitie: tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata
prin acumularea de sange in sistemul venos si capilar pulmonar. Cauza
frecventa: insuficienta cardiaca stanga.

Macro: plaman marit de volum, violaceu, la sectionare se scurge sange
negricios venos si lichid de edem spumos, aerat.

Micro: capilarele si venele sunt dilatate, cu lumenul plin de hematii,
septurile alveolare ingrosate cu lichid de edem, extravazari hematice. In
staza cronica, in septuri si alveole se gasesc macrofage incarcate cu
hemosiderina, numite siderofage sau celule cardiace. Hemosiderina este un
pigment brun-auriu care se coloreaza in albastru pe coloratia PERLS.



3.STAZA SANGVINA HEPATICA

Definitie: tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata
prin acumularea de sange in sistemul venos si capilar hepatic. Cauze;
insuficienta de cord drept.

Macro – stadii:

1. Ficatul muscad – pestrit, cu puncte violacee, inconjurate de tesut
brun normal

2. Ficatul in cocarda – prezinta zone punctiforme violacee inconjurate de
zone galbene de incarcare grasa si zone brune de tesut normal.

3. Stadiul final de ciroza hepatica – ficatul e mic si fibros.

Micro – stadii:

1. Ficatul muscad – vena centro-lobulara dilatata, cu lumenul plin de
hematii, extravazari hematice pericentro-lobulare care determina
atrofia hepatocitelor din aceasta zona.

2. Ficatul in cocarda – hepatocitele din zona pericentro-lobulara sunt
atrofiate si necrozate; cele din zona medio-lobulara prezinta leziuni
de steatoza (incarcare grasa).

3. Ficatul invertit – stadiu strict microscopic. Hepatocitele din zona
pericentro-lobulara si medio-lobulara sunt atrofiate si necrozate iar
cele periportale raman de aspect normal. Lobulul hepatic pare centrat
de spatiul port.

4. Stadiul de ciroza – se vad benzi groase de fibroza care izoleaza
nodului hepatocitari.




4.STAZA SANGVINA RENALA

Definitie - tulburare circulatorie de tip hiperemie pasiva, caracterizata
prin acumulare de sange in sistemul venos si capilar renal. CauzeȘ
insuficienta cardiaca dreapta, tromboza venei renale, compresiuni
extrinseci pe vena renala.

Macro – rinichi marit de volum, violaceu, pe sectiune se observa striatii
rosiatice

Micro – capilarele interstitiale si glomerulare sunt dilatate, pline cu
hematii, in interstitiu se acumuleaza lichid de edem, extravazari hematice,
depozite de hemosiderina.







5.INFARCTUL MIOCARDIC

Definitie – zona de necroza de coagulare datorata obstructiei bruste pe
artera coronara. 90% din IM sunt trombotice.

Necroza de coagulare – necroza ischemica – e o zona de tesut necrozata
ischemic in care se pastreaza arhitectura tisulara si disparitia detaliilor
celulare - stergerea striatiilor fibrelor miocardice, limitele celulare
devin imprecise, citoplasma este hipereozinofila granulara, nucleii se
fragmenteaza si dispar.

Macro – Im este un infarct alb, prezentandu-se ca o zona palida,
neregulata, care apare la minim 12 ore de la producerea infarctului. La
aprox. 36 ore zona prezinta un lizereu rosiatic, iar la 72 ore si un
lizereu cenusiu. Incepand cu cea de-a treia saptamana, zona se transforma
intr-o cicatrice alba retractila.

Micro – zona de necroza de coagulare. Lizereul rosiatic este dat de
vasodilatatia capilarelor din periferie, lizereul cenusiu este dat de
infiltratul inflamator cu polimorfonucleare care dupa 3-7 zile sunt
inlocuite de limfocite si macrofage care vor fagocita resturile celulare si
infarctul va evolua spre cicatrice fibroasa.



6.INFARCTUL PULMONAR

Definitie – zona de necroza de coagulare a parenchimului pulmonar datorata
unei obstructii bruste pe artera pulmonara. E predominant embolic.

Macro – infarct rosu datorat dublei circulatii. Forma piramidala cu vf la
hil si baza la pleura, culoare violacee, bombat.

Micro – zona de necroza de coagulate in care septurile interalveolare sunt
omogene, hialine, eozinofile, totul pe un fond intens hemoragic. In
evolutie, zona de infarct e populata cu monocite si macrofage care vor
fagocita resturile celulare pt ca apoi in zona sa prolifereze fibroblaste
care sintetizeaza colagen si infarctul se va cicatriza fibros.



7.INFARCTUL RENAL

Definitie – zona de necroza de coagulare a parenchimului renal datorata
unei obstructii bruste a arterei renale. Este in egala masura trombotic si
embolic.

Macro – infarct alb de forma piramidala, cu vf la hil si baza la capsula.

Micro – zona de necroza de coagulare care evolueaza spre o cicatrice
fibroasa.






II.DISTROFII



1.HIALINUL INTRA SI EXTRACELULAR

Definitie – reprezinta o acumulare intra si extracelulara de material
proteic numit hialin. Hialinul e un material omogen, eozinofil, sticlos.

Acumulari intracelulare de hialin:

Corpii Mallory – agregate proteice in citoplasma hepatocitelor din
boala alcoolica

Corpii Russel – agregate de imunoglobuline care se depoziteaza in
citoplasma plasmocitelor la pacientii cu stari hiperimune.

Incluziile virale de nucleoproteine

Acumulari extracelulare de hialin:

Fiziologice – corpul Albicans din ovar

Patologice – cicatricea cheloida.



2.DISTROFIA FIBRINOIDA IN NODULUL ASCHOFF

Definitie – distrofie extracelulara caracterizata prin acumularea de
material proteic rezultat din distrugerea colagenului si a substantei
fundamentale = necroza fibrinoida.

Apare in cateva boli bine determinate:

Boli autoimmune – RAA, poliartrita reumatoida, lupus

Ulcerul gastric – semn de activitate

In peretele arteriolelor, in hipertensiunea arteriala maligna.

Micro – zone intinse de necroza fibrinoida in derm, omogene, hyaline, fin
granulare sau filamentoase, delimitate de o intensa reactie inflamatoare,
cu limfo – plasmocite, monocite – macrofage, fibroblaste.



3.ULCERUL GASTRIC

Definitie – afectiune cronica consecutive actiunii sucului gastric asupra
peretelui digestiv. Rol important in patogeneza lui il are Helicobacter
pylori.

Macro :

Ulcerul acut – lipsa de substanta la nivelul mucoasei gastrice, bine
delimitata, cu fundul roscat-brun.

Ulcerul cronic – nisa ulceroasa mai mica decat in ulcerul acut, bine
delimitate, peretele Nisei este dur, pliurile micoasei converg catre
nisa.

Micro :

Ulcerul activ acut sau cronic :

strat superficial necrotic cu exudat fibrino-purulent, detritusuri
celulare;

strat de necroza fibrinoida;

tesut de granulatie;

fibroza.

Ulcerul stationar acut – strat necrotic inlocuit cu tesut de
granulatie

Ulcerul stationar cronic – fundul ulcerului format din tesut
cicatriceal.

Marginile ulcerului acut – prezinta edem, hiperemie, sufuziuni sangvine la
nivelul mucoasei.

Marginile ulcerului cronic – prezinta leziuni de gastrita cronica,
proliferari polipoide ale mucoasei, leziuni de endangeita obliteranta,
vegetonevrita si perinevrita.



4.AMILOIDOZA RENALA

Definitie – este o acumulare extracelulara de material proteic alcatuit din
lanturi de imunoglobuline.

Clasificare:

Dupa localizare : amiloidoze generalizate si localizate (cardiac,
renala)

Dupa cauza: primare (primitive) si secundare (in boli autoimune, in
mielom multiplu)

Amiloidul – substanta omogena, vatoasa, eozinofila, coloratie Rosu de
Congo, culoare caramizie, examinat in lumina polarizata este verde
refringent.

La nivel renal, amiloidul se depune sub capsula glomerulara, inlocuind
progresiv glomerulul, perivascular si peritubular. Evolueaza rapid spre
insuficienta renala.

In cord, amiloidul se depune perivascular si interstitial afectand sistemul
excito-conductor, determinand aritmii severe si insuficienta cardiac rapid
progresiva



5.STEATOZA HEPATICA

Definitie: leziune reversibila, caracterizata prin acumularea anormala de
lipide in hepatocite. Cauza frecventa: consumul cronic de alcool.

Macro – ficat marit de volum, greutate crescuta, culoare galben – lutos,
consistenta moale.

Micro – in functie de gradul de incarcare cu lipide acestea realizeaza in
citoplasma hepatocitelor un aspect micro sau macrovezicular. Cand
incarcarea e maxima, hepatocitul ia aspectul unui adipocit.



6.BOALA NIEMANN – PICK

Definitie – distrofie ereditara autosomal recisiva, caracterizata prin
acumulare in celulele sistemului monocot – macrofag a unui compus de
metabolism intermediar lipidic – sfingomielina. Boala se datoreaza unei
mutatii a genei sfingomielinazei.

Macro – hepatosplenomegalie, adenomegalie, afectare variabila a SNC. Splina
din boala NP este mult marita de volum, galbuie lutoasa.

Micro – arhitectura normal splenica e inlocuita partial sau total de celule
NP – celule de talie mare, cu citoplasma abundenta, spumoasa, eozinofila,
PAS "-" si nucleu central.



7.BOALA GAUCHER

Definitie – distrofie a metabolismului glucidic, cu transmitere ereditara
autosomal recisiva, caracterizata prin acumularea in sistemul monocot –
macrofag a unui metabolit intermediary numit gluco-cerebrozid. Boala se
datoreaza unei mutatii genetice a genei care codifica glucocerebrozidaza.

Macro – hepatosplenomegalie, adenomegalie, posibila afectare a SNC. Splina
e mult marita de volum, ajunge la 5 kg, palida.

Micro – arhitectura splenica e dezorganizata prin infiltrarea cu cellule
Gaucher (cellule mari pana la 100 ,u cu citoplasma abundenta, creponata,
nucleu impend la periferie, PAS "+". Celulele Gaucher la origine sunt
monocite sau macrophage care au stocat in lizozom glucocerebrozid.



8.STAZA BILIARA INTRAHEPATICA

Definitie – manifestari legate de diminuarea sau oprirea secretiei biliare,
cu acumularea in sange a substantelor care sunt excretate prin bila
(bilirubina, saruri biliare, colesterol).

Colestaza se produce prin: obstructia cailor biliare, oprirea formarii
bilei datorata unei leziuni hepatocitare.

Colestaza extrahepatica – determinata de obstructia caii biliare principale
(litiaza, neoplasme)

Colestaza intrahepatica – data de :

- Obstructia cailor biliare intrahepatice (neo intrahepatice,
amiloidoza, steatoza, ciroza primitiva)

- Oprirea formarii bilei de catre hepatocit (hepatite acute, cornice,
ciroza)

Macro – ficat marit de volum, brun-verzui, consistenta crescuta. Canale
biliare dilatate, cu bila concentrate negru-verzuie.

Micro – Apar depozite de pigment biliar in hepatocite. Ductele si
canaliculele biliare apar destinse de acumularile de bila, culoare verde –
maro. Bila extravazata este fagocitata de cellule Kupffer. Periductular
apare edem si infiltrate cu neutrofile. In timp, apare fibroza in spatiul
port, iar extinderea la parenchimul hepatic duce la ciroza biliara
secundara.



9.PLACA DE ATEROM – ATEROSCLEROZA

Definitie – distrofie lipidica, caracterizata de acumularea de triglyceride
si cholesterol sub intima arterelor.

Macro – leziunile de ateroscleroza trec prin doua faze successive:

Striul lipidic – leziune liniara, galbuie, usor proeminenta

Placa de aterom – leziune de forma neregulata, galbuie, proeminenta
in lumen, cu tendinta de confluare cu placile vecine.

Micro – placa de aterom e alcatuita din trei component:

Componenta lipidica – grasimi intra si extracelulare si cristale de
cholesterol. Nu se coloreaza pe sectiuni la parafina ci doar pe
sectiuni la gheata colorate cu coloranti speciali de
grasimi(scharlach).

Componenta celulara – macrophage spumoase, histiocite, limfocite,
fibroblaste.

Componenta fibrilara – fibre de collagen si elastina, degradate.

Complicatiile placii de aterom:

- Ulceratii cu tromboza

- Hemoragia in placa

- Dilatatiile anevrismale si ruptura peretelui vascular



III.INFLAMATII NESPECIFICE




1. PERICARDITA FIBRINOASA




Definitie – inflamatie acuta exudativa a pericardului, care
determina aparitia unui exudat sero-fibrinos in cavitatea
pericardica

Macro – exudat sero-fibrinos cu punti de fibrin si striuri
albicioase meregulate pe seroase.

Micro – retea densa de fibrina cu hematii si leucocite pe suprafata
pericardului. Pericardul apare ingrosat prin procese de fibroza.




2. APENDICITA ACUTA FLEGMONOASA

Definitie – inflamatie acuta exudativa purulenta caract. prin
infiltrarea difuza a peretelui apendicular in toata grosimea lui.

Macro – apendice marit de volum, mezoul hyperemic, seroasa
acoperita de exudat fibrinopurulent.Peretele este ingrosat, mucoasa
prezinta hemoragii punctiforme, lumenul purulent.

Micro – lumenul apendicular contine puroi – detritus necrotic, PMn
si piocite. Toate straturile peretelui sunt infiltrate masiv de
PMN.




3. ABCESUL HEPATIC

Definitie – inflamatie acuta exudativa purulenta, circumscrisa, a
parenchimului hepatic.

Macro – in functie de calea pe care infectia ajunge la ficat, se
descriu mai multe tipuri:

Abces pioemic – germenii ajung la ficat pe calea arterei hepatice, in
conditii de sepsis(prezenta de germeni in sange)

Abces pileflebitic – germenii ajung la ficat pe calea venei porte, in
enterocolite severe.

Abces colangitic – germenii ascensioneaza pe cai biliare, de obicei
de la o colecistita acuta supurata.

Abces prin insamantare directa sau contiguitate de la leziuni de
vecinatate.

Abcesele colangitice sunt multiple, verzui si mici, pe cand cele
pioemice sunt unice cu continut purulent galbui.

Micro – abcesul are in centru o zona de detritus fibrino-leucocitar
si necrotic, alcatuit din: resturi de fibrin, PMN degradate si
resturi de hepatocite necrozate. La periferie prezinta tesut de
granulatie si posibil o capsula fibroasa.




4. LEPTOMENINGITA ACUTA PURULENTA

Definitie – inflamatie exudativa acuta purulenta localizata la
nivelul leptomeningelui.(alcatuit din piamater si arahnoida)

Macro – leptomeningele e ingrosat, congestive, cu luciu pierdut,
iar LCR este de la tulbure pana la franc purulent. In etiologia
meningitei acute sunt implicate numeroase bacteria: Neisseria
Meningitidis, Staphilococcus Aureus, Eischerichia Coli.

Micro – meningele e ingrosat prin lichid de edem, vasele meningeale
sunt dilatate cu lumenul plin de hematii, in spatial subarahnoidian
se gaseste abundant exudat alcatuit din fibrin, polimorfonucleare
integer si degradate (piocite).




5. ENTEROCOLITA ULCERO - NECROTICA

Definitie – inflamatie acuta alterative necrozanta a intestinului
subtire si gros.

Macro – mucoasa prezinta edem, hemoragie, focare necrotice galbui-
murdare, inconjurate de un lizereu rosiatic.

Micro – ulceratii ale mucoasei, constand in detritus necrotic si
numeroase PMN. Peretele intestinal prezinta edem in toate
straturile, vasele sunt dilatate pline ci hematii si discret
infiltrate inflamator granulocitar.




6. PAROTIDITA EPIDEMICA

Definitite – inflamatie acuta, specifica, a glandei parotide, data
de virusul urlian
Macro – parotida e marita de volum, de obicei bilateral, de
consistenta lemnoasa.
Micro – stroma glandulara prezinta infiltrat inflamator limfocitar
si edem. Celulele ductelor salivare au leziuni distrofice
hidroprotidice reversibile.



7. TESUTUL DE GRANULATIE

Definitie – este o inflamatie cronica reparatorie.
Macro – rosu, umed, friabil
Micro – alcatuit din :
Tesut conjunctiv cu numeroase fibrocite si fibroblaste care
sintetizeaza colagen
Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
Capilare de neoformatie – cu endoteliu inalt
Celule gigante multinucleate de corp strain – celule de talie mare cu
multi nuclei asezati aleator in citoplasma.




8. ENDOCARDITA INFECTIOASA

Definitie – process infectios in care endocardul este colonizat cu
bacteria si fungi ce duc la formarea unor vegetatii friabile de
fibrina.

Macro – eroziunea si perforarea alveolelor, abcese miocardice. Se
vindeca prin procese de fibro-scleroza si calcificari.

Micro – celulele endocardului sunt ulcerate, cu depozite de fibrin
ce contin meutrofile si colonii microbiene, infiltrate leucocitar
si material necrotic.




9. PIELONEFRITA ACUTA

Definitie – afectiune inflamatorie renala, caracterizata prin
aparitia de focare supurative la nivelul parenchimului renal.

Macro – rinichi marit de volum, benzi liniare galbui la nivelul
medularei datorate puroiului, prezenta unei arii piramidale in
corticala.

Micro – focare supurative in interstitial renal, lumenul tubular
plin cu PMN neutrofile.




10. PNEUMONIA FRANCA LOBARA

Definitie – inflamatie acuta exudativa purulenta care intereseaza
doar alveolele pulmonare.

Macro – lobul afectat trece prin patru faze successive:

Faza de congestie – lobul e marit de volum, culoare rosie, de
consistenta crescuta.




Hepatizatie rosie – lobul afectat are consistenta crescuta, rosie
violacee, aspect compact, neaerat.



Hepatizatie cenusie – lobul afectat are culoare brun-cenusiu,
consistenta crescuta, compact



Faza de rezolutie – lobul afectat revine incet la aspect normal.

Micro – In faza de congestie septurile interalveolare sunt
ingrosate prin lichid de edem iar capilarele din septuri sunt
dilatate cu lumenul plin de hematii.in alveole se afla un exudat
sero-fibrinos cu rare polimorfonucleare PMN.

In faza de hepatizatie rosie alveolele sunt pline cu exudat
alcatuit din fibrina, PMN intregi si degradate si colonii
microbiene.

In faza de hepatizatie cenusie, exudatul alveolar este mai putin si
alcatuit din resturi de fibrin si PMN.

In faza de rezolutie exudatul se resoarbe lent si plamanul
recapata aspect normal. Caracteristic pneumoniei france lobare este
monomorfismul lezionar – exudatul alveolar este identic in toate
alveolele afectate.







11. BRONHOPNEUMONIA

Definitie – inflamatie acuta exudativa purulenta a bronhiolelor
terminale si a alveolelor din jurul lor. BP e afectiunea
pacientilor imunocompromisi, in special nou nascuti cu
prematuritate si batrani imobilizati dupa accidente vasculare
cerebrale.

Macro – plamanul este afectat difuz, sub forma de nodule imprecise
delimitati, de consistent crescuta, din care la sectionare se
evacueaza dopuri purulente.

Micro – in lumenul bronhiilor afectate se gaseste exudat fibrino-
leucocitar iar alveolele din jurul acestor bronhii sunt pline cu
exudat polimorf alcatuit in proportii variabile din fibrina, PMN
intregi si degradate, hematii si limfocite. Caracteristic BP este
polimorfismul lezionar – exudatul e diferit de la alveola la
alveola.







12. HEPATITA CRONICA

Definitie – afectare hepatica datorata inflamatiei cornice., de
etiologie virala

Macro – ficat usor marit de volum, fara modificari macroscopic
notabile

Micro – evaluarea se face dupa mai multe criteria:

Activitatea necro-inflamatoare :

hepatita de interfata (eroziunea hepatocitelor aflate la interfata
dintre lobul si spatial port),

necroza hepatocitara confluent (necroza unor grupuri intinse de
hepatocite),

necroza hepatocitara focala (unele hepatocite inlocuite de limfocite
si macrophage, apoptoza, inflamatie intralobulara)

Fibroza

Etiologia

hepatocite cu citoplasma palida, eozinofila, omogena;

nuclei nisiposi mari;

leziuni ductale, infiltrat inflamator nodular, steatoza;

infiltrat bogat in plasmocite

Mentiune speciala – prezenta de leziuni distrofice hepatocitare.




13. CIROZA HEPATICA

Definitie – reprezinta stadiul final pentru mai multe afectiuni
hepatice.

Macro – ficat de consistenta mult crescuta, marginea anterioara
ascutita, suprafata neregulata datorata numerosilor nodule de
diferite dimensiuni, in functie de care se descriu mai multe tipuri
macroscopic de ciroza:

Ciroza macronodulara – noduli peste 3 mm

Ciroza micronodulara – nodule pana in 3 mm

Forma mixta

Micro – stergerea arhitecturii normale

prezenta de noduli separati de benzi de fibroza

cordoane hepatocitare groase cu celule mari cu multi nuclei

steatoza marcata si corpi Mallory

depozite de fier in hemocromatoza.







IV. INFLAMAŢII SPECIFICE




1. GRANULOM TUBERCULOS – TBC PULMONARA SI GANGLIONARA


Definitie – tuberculoza este o inflamatie cronica granulomatoasa
specifica, data de mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch). Foarte
rar la pacientii imunosupresati pot da infectii mycobacterium bovis si
m. Avium.
Infectia TBC cunoaste doua etape:
Primoinfectia – apare in copilarie la prima expunere la bacilul Koch.
Daca intervine la un individ sanatos e asimptomatica si se vindeca
spontan lasand mici cicatrici fibroase. La indivizi imunocompromisi
imbraca aspect de tuberculoza miliara.
Reinfectia – apare fie prin activarea bacililor dormanti din
leziunile de primoinfectie, fie prin reinfectare exogena.
Macro – in tuberculoza miliara apar numeroase leziuni alb-sidefii pe
seroase si in organele parenchimatoase. In tuberculoza secundara,
leziunea caracteristica este granulomul (foliculul) TBC care e o
leziune nodulara, imprecis delimitata, care poate prezenta in centru o
substanta alba, granulara numita cazeum. Cel mai adesea apare in lobii
superiori pulmonari dar poate afecta orice organ.
Micro – dinspre centru spre periferie, foliculul TBC e alcatuit din:
In centru – necroza de cazeificare.e un material omogen, eozinofil,
granular, cu resturi hematoxinofilice nucleare.In necroza, pe
coloratia Ziehl Nielsen se identifica bacili acid – alcoolo-
rezistenti rosii.
Celule gigante multinucleate Langhans – histiocite de talie mare cu
multi nuclei dispusi la periferie in potcoava.
Un placard de histiocite epitelioide – celule mari cu un singur
nucleu situat la periferie. Sunt singurele care nu pot lipsi din
folicului TBC.
O coroana de limfocite T activate.
Tuberculoza ganglionara – consecinta diseminarii limfactice a
infectiei tuberculoase.
Macro – ganglion marit de volum , cenusiu, poate avea in centru
cazeum.
Micro – leziunea caracteristica e foliculul TBC.




2. BOALA REUMATISMALA A CORDULUI: GRANULOMUL ASCHOFF (MIOCARDITA
REUMATISMALA), ENDOCARDITA REUMATISMALA


Definitie – RAA este o boala inflamatorie, in principal a copilului,
ce apare dupa o infectie cu streptococ b-hemolitic de tip A. Boala
reumatismala a cordului este cea mai importanta manifestare a
reumatismului articular acut, cu posibila evolutie spre
deces.Afecteaza toate cele trei structuri cardiace – endocard,
miocard, pericard.
Miocardita reumatismala
Macro – consistenta scazuta a miocardului, dilatatie moderata a
cavitatilor curdului.
Micro – infiltrat inflamator cronic interstitial, focare de
miocitoliza, prezenta nodulilor Aschoff care trec prin trei faze:
Faza precoce – exudativa, necroza fibrinoida, infiltrat redus cu
neutrofile
Faza intermediara – proliferativa, granulomatoasa, cu zone de necroza
fibrinoida, infiltrat cu limfocite, plasmocite, macrofage, histiocite
de talie mare – celule Aschoff
Faza finala – fibroasa sau de vindecare, nodulul se transforma intr-o
cicatrice hialina.
Endocardita reumatismala
Endocardul este afectat concomitent. Caracteristic – aparitia de
vegetatii mici friabile, de 1-2 mm pe marginea valvelor, din material
fibrinoid, greu detasabile de endocard.



3. GLOMERULONEFRITA ACUTA DIFUZA POSTSTREPTOCOCICA


Definitie – afectare renala datorata infectiei cu streptococ beta-
hemolitic, prin mecanism autoimun
Macro – rinichii mariti de volum, cu parenchim palid si zone mici
hemoragice pe corticala.
Micro – aspect de glomerulo-nefrita proliferativa endocapilara:
Glomerulii – largiti de proliferarea celulara si de afluxul de celule
inflamatorii (neutrofile, mononucleare)
Tubii renali – leziuni distrofice, lumenul tubular plin de hematii si
leucocite, interstitiu edematos.


4. GRANULOMUL DE CORP STRAIN – tesutul de granulatie

Definitie – este o inflamatie cronica reparatorie.
Macro – rosu, umed, friabil
Micro – alcatuit din :
Tesut conjunctiv cu numeroase fibrocite si fibroblaste care
sintetizeaza colagen
Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
Capilare de neoformatie – cu endoteliu inalt
Celule gigante multinucleate de corp strain – celule de talie mare cu
multi nuclei asezati aleator in citoplasma.



5. AORTITA LUETICA

Definitie – leziune inflamatorie a aortei, intalnita in sifilisul
tertiar.
Luesul – infectie cu transmitere sexuala data de o spirocheta –
treponema pallidum. Se mai transmite prin sange sau de la mama la fat.
Infectia luetica trece prin patru stadii evolutive:
Sifilis primar – apare la aprox 21 zile dupa infectare sub forma unei
leziuni ulcerate nedureroase, la nivelul portii de intrare numita
sancru dur. Se vindeca spontan in 7 zile.
Sifilis secundar – apare la cateva saptamani sub forma unei eruptii
cutanate maculo-papulare, eritematoase, care nu raspunde la
antihistaminice dar dispare spontan in cateva saptamani.
Sifilis tertiar – apare dupa ani de zile si asociaza leziuni cardio-
vasculare, ganglionare si de SNC.
Sifilis cuaternar – apar complicatii ale leziunilor din stadiul
anterior.
Macro – aortita luetica afecteaza primul segment al aortei care se
dilata anevrismal.
Micro – leziunea e de tip mezoaortita si se caracterizeaza prin
distrugerea colagenului din tunica medie si infiltrat inflamator cu
plasmocite, perivaso-vasorum.


6. ACTINOMICOZA


Definitie – inflamatie distructiva data de o bacterie anaeroba –
actinomyces israelii.
Micro – tesuturile afectate au zone intinse de necroza cu infiltrat
inflamator polimorf, iar pe coloratia PAS se identifica colonii de
actinomyces.




7. PIELONEFRITA MICOTICA


Definitie – infectie fungica, cea mai raspandita candidoza.
Macro – apare sub forma de pseudohife din care se formeaza
blastospori. Se pun in evidenta prin coloratia PAS. Spectrul
infectiei: proliferari superficiale (ale pielii, mucoasei bucale si
urogenitale) asociate cu o boala usoara, forme grave diseminate
hematogen la pacienti imunodeficienti. In cazuri invazive este afectat
rinichiul – apar microabcese galbui in cortex si medulara.
Micro – in centrul abcesului – pseudohife si blastospori, inconjurati
de necroza si infiltrate cu neutrofile. In tubi si capilare
glomerulare se observa filamente micotice.




8. BOALA CU INCLUZII CITOMEGALICE

Definitie – e asimptomatica la indivizi sanatosi si are semnificatie
patologica doar la pacienti imunodeprimati. Infecteaza mai ales
celulele epiteliale ale tractului digestiv, respirator, glande
exocrine.
Macro – nu da.
Micro – celulele infectate sunt mari, prezinta intranuclear o incluzie
eozinofila cu halou clar.








V. TUMORI BENIGNE




1. PAPILOMUL




Definitie – tumora benigna a epiteliilor pavimentoase scuamoase:
piele, mucoasa cavitatii orale, esofag, anus, vulva, vagin, exocol,
santul balano-preputial.

Macro – tumora vegetanta, conopidiforma, sesila sau pediculata,
acoperita de tegument cu aspect normal.

Micro – tumora e alcatuita din axe conjunctivo – vasculare tapetate de
epiteliu pavimentos cu acantoza (ingrosarea stratului spinos) si
hiperortocheratoza (ingrosarea stratului de cheratina).







2. POLIPUL




Definitie – tumora benigna a epiteliilor cilindrice (mucoasa nazala,
tract respirator, stomac, intestin subtire, colon, rect, endocol,
uter).

Macro – tumori de dimensiuni variabile, vegetante, sesile sau
pediculate.

Micro – tumora e alcatuita din axe conjunctivo – vasculare tapetate de
celule cilindrice mari cu nuclei tahicromi (intens colorati),
alungiti. Se clasifica in functie de aspectul micro, in:

Polipi tubulari – celulele tumorale formeaza structuri tubulare

Polipi vilosi – alcatuit din axe conjunctivo – vasculare digitiforme,
tapetate de celule tumorale

Polipi tubulo – vilosi.










3. NEVUL NEVO – CELULAR – alunitele




Definitie – tumora benigna a celulelor pigmentare din piele

Macro – tumori pigmentate de dimensiuni variabile, plane sau elevate,
uneori cu fire de par.

- Micro – tumora e alcatuita din cuiburi de celule cuboidale,
epitelioide, fuziforme, dendritice, multinucleate, balonizate

- Cel prezinta nc, fara nucleoizi vizibili

- Cel nevice pigmentare mari, existente in dermul superficial, se pot
alungi, devenind mai palide in timp de coboara in derm(cel de tip A)

- In portiunile cele mai profunde ale dermului,cel nevice devin mici si
alungite si seaman cu cel din str neural(cel tip C)

-

Nevi intradermici – prolifereaza strict in derm

Nevi jonctionali – cuiburile in jonctiunea dermo – epidermica

Nevi micsti – cu cuiburi atat in derm cat si in jonctiune.





4. FIBROADENOMUL MAMAR




Definitie – tumora benigna a glandei mamare. Apare mai cel frecvent la
femei in perioada de activitate genitala, foarte rar la barbati.

Macro – tumora nodulara de consistenta crescuta, bine delimitata.

Micro – proliferare bifazica care asociaza proliferarea ductelor si a
stromei fibroase. Se descriu doua forme:

Fibroadenomul intracanalicular – prolifereaza mai mult epiteliul
ductal formand ducte ramificate in coarne de cerb.

Fibroadenomul pericanalicular – prolifereaza mai mult stroma fibroasa
care izoleaza ducte mici rotunde.




5. LEIOMIOFIBROMUL UTERIN




Definitie – tumora benigna a miometrului – tunica musculara a uterului

Macro – tumora nodulara, bine delimitata, de consistenta ferma, care
herniaza pe suprafata de sectiune.

Micro – alcatuit din fascicule de fibre musculare netede, alungite,
mari, cu nuclei ovali, cu capete rotunjite, in trabuc.







6. ADENOMUL PLEOMORF DE GLANDA PAROTIDA

Definitie – tumora benigna a glandelor salivare mari, cel mai frecvent
parotide.
Macro – tumora nodulara aparent bine delimitata, prezinta o capsula
care de cele mai multe ori include insule tumorale ceea ce determina
recidive frecvente.
Micro – tumora e alcatuita din insule si trabecule de celule mici,
cubice, dispuse intr-o stroma fibroasa, cu zone mixoide cartilaginoase
sau chiar de osificare. Tumora are aspect polimorf, alternand zone
dens celulare cu zone sarace in celule.



7. NEURINOMUL (SCHWANOMUL)

Definitie – tumora benigna a tecilor nervoase din celula Schwann.
Localizare – nervii mari cranieni si spinali si ramurile lor.. Este o
tumora solitara cu crestere lenta.

Macro – tumora bine delimitata, albicioasa – cenusie, consistenta
ferma.

Micro – alcatuita din fascicule de celule alungite, cu margini
rotunjite, cu nuclei alungiti paraleli care dau aspect de
palisada.Prezinta doua zone:

Zona Antoni A – celule asezate in fascicule dense cu palisade
numeroase.

Zona Antoni B - celule separate de o stroma laxa, mixoida cu vase
numeroase




8. HEMANGIOMUL CAPILAR CUTANAT

Definitie – tumora benigna a vaselor capilare sangvine.

Macro – tumora violacee de dimensiuni variabile, plana (in pata de
vin) sau tuberoasa proeminenta.

Micro – la nivelul pielii, tumora se dezvolta strict in derm si e
alcatuita din vase capilare cu perete subtire si lumen dilatat plin cu
hematii. Poate prezenta tromboze intraluminal.







VI. TUMORI MALIGNE




1. CARCINOMUL BAZOCELULAR


Definitie – tumora maligna a stratului bazal al pielii. Apare numai pe
tegument, in special pe zonele expuse la soare, cel mai adesea in 2/3
superioare ale fetei.Este cea mai frecventa tumora maligna dar
malignitatea ei se exprima numai la nivel local, nu metastazeaza dar
invadeaza si distruge tesuturile din vecinatate.
Macro – tumora este nodulara, ulcerata, cu margini perlate.
Micro – tumora este alcatuita din insule ciclaze de celule mari cu
citoplasma bazofila si nuclei tahicromi. La periferia insulelor
tumorale nucleii se dispun paraleli cu aspect de palisada.




2. CARCINOMUL SCUAMOCELULAR de tegumente (spinocelular)


Definitie – tumora maligna a celulelor scuamoase din piele. Mai pot
aparea la nivelul tuturor mucoaselor pavimentoase precum si la nivelul
insulelor de metaplazie scuamoasa.
Metaplazie – inlocuirea tesutului normal cu alt tesut de aspect normal
dar care nu are ce cauta acolo. (fie pe colul uterin fie la nivelul
mucoasei bronsice). Apare cel mai frecvent in 1/3 inferioara a fetei
si pe buze.
Micro – tumora e alcatuita din insule si plaje de celule mari,
poligonale cu citoplasma abundenta, eozinofila, si nuclei mari cu
numeroase atipii: nucleoli vizibili, cromatina dispusa in gramezi,
inversarea segmentelor nucleo –citoplasmatice. In centrul insulelor
tumorale se formeaza globi de cheratina. Pe masura ce carcinomul
scuamocelular este mai slab diferentiat celulele tind sa fie din ce in
ce mai mici cu mai multe atipii si mai dure.


3. MELANOMUL MALIGN


Definitie – este tumora maligna a celulelor pigmentare.
Macro - imbraca 3 forme:
melanom nodular - leziune nodulara infiltartiva pigmentata sau
acromica.
melanom acral lentiginos – leziune usor elevata cu tendinta la
extindere in suprafata.
melanomul lentigo malign
extensiv in suprafata
Micro – tumora e alcatuita din insule si cuiburi de celule mari,
fusiforme,poligonale sau epitelioide cu numeroase atipii: celulele pot
contine pigment melanic care se evidentiaza prin coloratia Fontana.
Infiltratul inflamator cuprinde limfocite,histiocite,macrofage incarcate cu
pigment melanic.

celule mari, discoezive (spaţii intercelulare în centrul
cuiburilor tumorale)

citoplasmă abundentă, eozinofilă sau fin granulară, de
regulă cu pigment brun-negricios (negru în coloraţia
Fontana) – pigment melanic

nuclei rotunzi-ovalari, cu şanţuri, incizuri nucleare
şi/sau incluzii intranucleare de citoplasmă, cu pleomorfism
important,

nucleoli mari, eozinofili, mitoze relativ frecvente

Componenta intraepidermică

– cuiburi de celule tumorale localizate joncţional

– celulele tumorale ascensionează în epiderm, fie individual fie
în grupuri (invazie pagetoidă), uneori ajungând până la nivelul
stratului cornos.

Componenta intradermică

– cuiburi de melanocite atipice care invadează structurile
locale;

– lipsa de maturare a celulelor melanice pe măsură ce tumora
invadează în profunzime (absenţa diminuării dimensiunilor
celulelor tumorale)



Originea melanomului malign e intotdeauna la jonctiunea dermo-
epiderm. Cel mai important factor de prognostic este invazia in
profunzime care se cuantifica dupa doi indici:
indicele Clark –indica tesut din profunzime in care invadeza tumora.


indicele Breslow – masoara in mm distanta de la stratul granular al
pielii la cea mai profunda insula tumorala.



4. ADENOCARCINOMUL DE COLON SI METASTAZELE LIMFOGANGLIONARE ALE ACESTUIA


Definitie - tumora maligna a mucoasei colonice. Factori de risc: dieta
saraca in fibre si bogata in carne, bolile inflamatorii cronice ale
colonului, prezenta polipilor.
Macro - prezinta 3 forme :
vegetanta poliploida - mai frecvent in jumatatea dreapta a colonului
infiltrativa stenozanta - in jumatatea stanga a colonului si la
nivelul rectului
ulcerata – mai rara la niv colonului
Micro – celule mari mucosecretoare, cu numeroase atipii dispuse in
glande cu arhitectura dezorganizata.
Metastazele limfoganglionare - reprezinta extensia pe cale limfatica
a adenocarcinomului de colon
Macro – ganglion marit de volum, cenusiu, posibil cu zone de necroza.
Micro – structura ganglionara e inlocuita de
proliferari...........identice cu tumora de origine




5. CARCINOMUL GASTRIC


Definitie – tumora maligna a epiteliului gastric.
Macro - tumora imbraca 3 forme
cancer gastric avansat:
– Borrmann 1 – polipoid (nodular, neulcerat, cu bază largă de
implantare)
– Borrmann 2 – fungiform (protruziv în lumen, cu extensii
papilifere, ulcerat în suprafaţă)
– Borrmann 3 – ulcerat (excavat, margini neregulate, cu mici
nodularităţi pe suprafaţă, întreruperea pliurilor mucoasei care
nu converg către nişă, fundul ulcerului acoperit de detritus
necrotic)
– Borrmann 4 – difuz infiltrativ (perete gastric dur, transformat
într-un tub rigid – linită plastic
cancer gastric precoce (early gastric cancer)
– I protruziv
– II superficial
elevat
plan
deprimat
– III excavat
Micro - carcinomul gastric prezinta 2 forme
tip intestinal - cu celule tumorale dispuse in structuri glandulare
tip difuz – celulele se dispun in plaje si trabecule. Celulele
tumorale secreta mucus care se acumuleaza intracelular cu aspect de
celule in inel cu pecete si extarcelular cu o formare de lacuri de
mucus.




6. CARCINOMUL DE COL UTERIN


Definitie - Tumora maligna a epiteliului scuamos ...sau a zonelor de
metaplazie scuamoasa de pe endocol. Are tendinta sa fie mai prost
diferentiat si mai agresiv decat carcinomul de tegument.
Micro – tumora e alcatuita din insule si plaje de celule mari,
poligonale cu citoplasma abundenta, eozinofila, si nuclei mari cu
numeroase atipii: nucleoli vizibili, cromatina dispusa in gramezi,
inversarea segmentelor nucleo –citoplasmatice. In centrul insulelor
tumorale se formeaza globi de cheratina. Pe masura ce carcinomul
scuamocelular este mai slab diferentiat celulele tind sa fie din ce in
ce mai mici cu mai multe atipii si mai dure.








VII. PATOLOGIA ORALĂ




1. CHIST BRANHIAL


Definitie – tulburare de embriogeneza caracterizata prin prezenta unor
resturi din arcurile branhiale.
Macro – formatiune elastica nodulara de cativa milimetri situata pe
marginea SCM.
Micro – alcatuit din tesut limfoid care include resturi de epiteliu
pavimentos normal.



2. GRANULOM DE REPARATIE GIGANTO – CELULAR (EPULIS)


Definitie – proliferare a parodontiului de cauza de obicei iritativa.
Apare pe marginea libera a gingiei in special la femei tinere sau la
pacienti cu lucrari dentare vicioase.
Macro – formatiune nodulara, acoperita de mucoasa normala sau
ulcerata.
Micro – exista doua forme evolutive de epulisȘ
Epulis granulomatos – alcatuit din tesut de granulatie cu proliferare
fibroblasto – fibrocitara, infiltrat inflamator polimorf, capilare de
neoformatie si celule gigante multinucleate de corp strain.
Epulis fibromatos – rezulta prin evolutia indelungata a primei
variante si se caracterizeaza prin infiltrat inflamator redus
cantitativ intr-un tesut conjunctiv fibros.



3. LICHEN PLAN BUCAL


Definitie – tulburare de cheratinizare de cauza incomplet cunoscuta,
probabil autoimuna.
Macro – leziune in placa sau retea, albicioasa, striata, care apare pe
tegumente si mucoase. Mecanismul etio-patogenic este reprezentat de
distruferea cheratinocitelor de catre limfocite T activate.
Micro – lichenul asociaza urmatoarele leziuni:
Hiperortocheratoza – ingrosarea stratului de cheratina
Acantoza – ingrosarea stratului scuamos
Vacuolizari ale celulelor stratului bazal prin lichid de edem.
Stergerea limitei dermo – epidermice prin infiltrat inflamator cu
limfocite, dispus in banda.
Cheratinocite apoptotice numite corpi Civatte.


4. ADENOM PLEOMORF DE GLANDA PAROTIDA – tumora mixta de glanda parotida


Definitie – tumora benigna a glandelor salivare mari, cel mai frecvent
parotide.
Macro – tomora nodulara aparent bine delimitata, prezinta o capsula
care de cele mai multe ori include insule tumorale ceea ce determina
recidive frecvente.
Micro – tumora e alcatuita din insule si trabecule de celule mici,
cubice, dispuse intr-o stroma fibroasa, cu zone mixoide cartilaginoase
sau chiar de osificare. Tumora are aspect polimorf, alternand zone
dens celulare cu zone sarace in celule.



5. CARCINOM APARUT IN CADRUL UNUI ADENOM DE GLANDA PAROTIDA





6. CARCINOM SPINOCELULAR DE LARINGE






7. PAROTIDITA EPIDEMICA – oreionul


Definitite – inflamatie acuta, specifica, a glandei parotide, data de
virusul urlian
Macro – parotida e marita de volum, de obicei bilateral, de
consistenta lemnoasa.
Micro – stroma glandulara prezinta infiltrat inflamator limfocitar si
edem. Celulele ductelor salivare au leziuni distrofice hidroprotidice
reversibile.




8. GRANULOM DENTAR PIOGEN


Definitie – este o forma circumscrisa de parodontita cronica. Apare
frecvent pe ramul mandibulei in jurul radacinii unui dinte lezat si se
poate transforma in abces periapical.
Macro – nu are.
Micro – exista doua forme
Granulomul simplu – alcatuit din tesut de granulatie.
Granulomul epitelial – include resturi de epiteliu odontogen.




9. ADAMANTINOM (AMELOBLASTOM)


Definitie – tumota benigna a epiteliului odontogen. Apare cel mai
adesea la nivelul ramului mandibulei. Exista trei forme de
ameloblastom
A. Polichistic – comun
A. Unichistic
A. Extraosos
Micro – tumora e alcatuita din insule de celule odontogene care
dinspre centru spre periferia insulelor recapituleaza odontogeneza. La
periferia insulelor tumorale, celulele se dispun regulat cu aspect in
palisadare sau polarizare inversa. Exista o forma de a. Plexiform care
nu recapituleaza odontogeneza.



10. CHISTUL DENTIGER


Definitie – o acumulare de apa in jurul coroanei unui dinte inclus.
Macro – se diagnosticheaza pe radiografie unde se identifica dintele
inclus si o zona radio opaca in jurul coroanei sale.
Micro – peretele chistului e tapetat de epiteliu scuamos
necheratinizat asemanator cu mucoasa orala, care poate prezenta
ulceratie, displazie sau chiar carcinom scuamo – celular.





Lihat lebih banyak...

Comentários

Copyright © 2017 DADOSPDF Inc.