Revista Sportul Brailean, Nr.2, 2010

SB

An 2. Nr.2

Apari\ie anual`

Decembrie 2010

Publica\ie realizat` de Direc\ia Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret Br`ila

Din sumar: “{n loc de editorial” - pagina 2 “Atletismul a fost destinul meu” interviu Ani]oara Cu]mir Stanciu pagina 3 Jean Preda: “Ast`zi vedem volei de calitate numai la televizor” pagina 4 “Spiritul olimpic” - pagina 5 “Rugby-ul br`ilean (I)” - pagina 6 “Performan\a ]i miza pe educa\ie” - pagina 7 Portret: “Campioana suli\ei Ramona Anghela]” - pagina8 “Persoana misterioas` de l@ng` noi” - pagina 9 Confesiunile unui “nebun” - pagina 10 Cine a fost “Mo] Corbu”? - pagina 11 Portret: “Ilie Victor - Alerg`tor de curs` lung`” - pagina 12 “Voluntariatul sportiv, o ocupa\ie pe cale de … Apari\ie” - pagina 13 Festivitatea de premiere a celor mai buni sportivi - 2010 - pagina 14-15

Publica\ie realizat` sub patronajul Academiei Olimpice Rom@ne - filiala Br`ila

SB

OPINII

{n loc de editorial de Mircea C`rbunaru

S

e spune c` cel mai greu moment din via\a unei publica\ii [l constituie apari\ia num`rului… 2. Primul num`r se bucur` [ntotdeauna de entuziasmul general al realizatorilor, al finan\atorilor, al sponsorilor ]i al publicului cititor. Al doilea num`r [ntotdeauna trebuie s` confirme. Con\inutul s`u trebuie s` aduc` elemente de noutate,, trebuie s` p`streze o anumit` politic` editorial` dar mai ales trebuie s` men\in` un anumit nivel calitativ. Publica\ia “Sportul Br`ilean” a reu]it s` dep`]easc` dificult`\ile amintite mai sus ]i, cu toate c` num`rul 2 a fost lansat cu o [nt@rziere de 20 de zile de la momentul ie]irii de sub tipar (din motive de strategie de promovare), iat`-l, acum se afl` [n m@na dumneavoastr`. Cuprinsul acestui num`r al revistei are aceea]i linie publicistic` de restaurare a istoriei sportului br`ilean ]i de reflectare a imaginii actuale a mi]c`rii sportive de performan\` sau de mas` din jude\ul nostru. Modul [n care transmitem informa\ia r`m@ne unul inedit ]i facem apel la registrul afectiv-emo\ional al iubitorilor ]i practican\ilor de sport. Dorim ca sportul din Br`ila s` fie v`zut nu numai din perspectiva statistic` ci mai degrab` din perspectiva sa … uman`. {n spatele fiec`rei performan\e sportive ar`t`m c` exist` oameni cu tr`irile lor, cu experien\ele lor unice ]i irepetabile pe plan profesional ]i uman sau cu dezam`girile lor datorate sistemului de practicare a sportului din anii '50 ]i p@n` [n prezent. La o scurt` trecere prin sumarul “Sportului Br`ilean” v` putem recomanda c@teva opriri asupra unor subiecte extrem de interesante. Prima mea recomandare este interviul acordat de marea doamn` a atletismului br`ilean ]i rom@nesc, Ani]oara Cu]mir Stanciu, care ne red` memoriei traseul s`u sportiv pres`rat de performan\e uluitoare. Antrenorul Jean Preda [ntoarce ]i el pagini importante dar mai pu\in cunoscute din istoria voleiului br`ilean. Este probabil p`rerea cea mai avizat` la momentul actual, fiind cel mai experimentat antrenor pe care l-a avut Br`ila [n aceast` ramur` sportiv`. Rela\ia dintre pl`cerea de a face sport, dragostea pentru o anumit` disciplin` sportiv`, educa\ie ]i performan\` este la r@ndul ei frumos construit` [n mai multe articole care ne vor duce mai aproape de ceea ce se [nt@mpl` la momentul actual [n taekwondo, ]ah, radioamatorism sau [n sportul de mas`. Reflect`rile asupra acestui larg subiect sunt cu at@t mai interesante cu c@t o parte din ele vin de la oameni care au rela\ionat ani de zile cu jurnalismul sportiv. Modelele sunt esen\iale pentru viitoarele genera\ii. Din acest motiv, cu ajutorul oamenilor de sport am realizat dou` portrete care pot face parte din orice enciclopedie a sportului br`ilean actual. Prin urmare [i ve\i cunoa]te mai bine pe Ramona Anghela], cea mai performant` sportiv` br`ilean` la aruncarea suli\ei ]i pe Ilie Victor, alerg`torul de categorie masters care la 57 de ani a dep`]it grani\a incredibil` a 100 de maratoane alergate pe [ntreg mapamondul. Dou` pove]ti de via\` sportiv` care vor fi parcurse, nu ne [ndoim de asta, cu interes de c`tre cititori. Aminteam ceva mai devreme de o ipotetic` enciclopedie a sportului br`ilean. {n absen\a acestei lucr`ri esen\iale pentru existen\a sportului din jude\ul nostru am construit dou` pagini, ca un recurs la memorie, [n leg`tur` cu istoriile rugby-ului ]i oinei br`ilene, cu sprijinul condeiului unor oameni care slujesc f`r` preten\ie de recompens` sportul: profesorii Dan Niculescu ]i Ovidiu Traian

Pintiliescu. {n fine, am profitat de [nt@rzierea apari\iei num`rului 2 al revistei “Sportul Br`ilean” pentru a publica numele celor mai performan\i sportivi, antrenori sau voluntari sportivi (categorie de oameni de sport asupra c`reia ne-am oprit ]i [n cadrul unui articol din pagina 13) din anul 2010. De asemenea, am f`cut public [nc` o dat` criteriile de punctare a performan\elor sportive [n Rom@nia (elaborate de Autoritatea Na\ional` pentru Sport ]i Tineret ]i care stau la baza [ntocmirii anuarelor sportive na\ionale) pe care le-am utilizat ca reper la ierarhizarea primilor 10 sportivi din anul 2010. Acest gest normal de transparen\` informa\ional` are la origine ]i frustr`rile ap`rute [n urma Festivit`\ii anuale de premiere a celor mai buni sportivi (2010), surprinz`toare pentru to\i angaja\ii DJST Br`ila. Virulen\a unor opinii postate anonim pe paginile de comentarii ale unor publica\ii locale ne-a convins [nc` o dat` c` nici o fapt` bun` nu r`m@ne… nepedepsit`. Dincolo de faptul c` am fost singura institu\ie public` care a reu]it s` asigure un fond minimal decent de premiere pentru sportivii Br`ilei, surprinderea noastr` este cu at@t mai mare cu c@t opiniile la care facem referire par a veni de la oameni care sunt implica\i [n fenomenul sportiv, oameni familiariza\i cu ideea de competi\ie. F`r` a c`dea prad` resentimentelor, asigur`m cititorii c` profesionalismul angaja\ilor DJST Br`ila r`m@ne intact ]i neviciat de puncte de vedere partizane. Respectul nostru pentru sportivi ]i oamenii de sport este nem`rginit iar ca dovad` aducem tocmai aceast` publica\ie [nchinat` oamenilor care au dat totul sportului ]i, mai ales, sportului br`ilean.

Colectivul redac\ional - Tehnoredactare ]i concep\ie grafica: Mircea C`rbunaru - Publica\ie finan\at` ]i realizat` de Direc\ia Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret Br`ila, - Director executiv adjunct: Nicu]or Hagiu - Birou Sport DJST: P`uni\a Iuga Corina Andronache Mircea C`rbunaru

- Coordonator num`r: Mircea C`rbunaru - Colaboratori: Jean Preda Mihail Dumitru Nicu Roat` Gheorghe Oproescu Lucian Dan Niculescu Ovidiu Traian Pintiliescu Camelia Moise Constantin Baciu Ionel Balcan - Corectura: Florentina Toader Mircea C`rbunaru

ISSN 2067-5585 SB

pag. 2

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

SB

3

OPINII “Atletismul a fost destinul meu” Interviu realiizat de

Camelia MOISE

R : Performan\a de la Jocurile Olimpice de la Los Angeles este giuvaierul unei cariere nu foarte lungi, dar prolifice. De ce v` sim\i\i mai m@ndr` de argintul de la Mondialele de la Helsinki, dec@t de aurul ob\inut la competi\ia suprem` un an mai t@rziu? A.C. : A]a zice toat` lumea c` ar fi cel mai luminos rezultat al carierei mele, dar din punctul meu de vedere cel mai important moment s-a [nregistrat la Mondialele de la Helsinki. A fost un concurs foarte tare, unde am s`rit 7,15 m, [ncheind pe locul 2 dup` sportiva din Republica Democrat` German`. {n sufletul meu am o und` de regret c` nu toate na\iunile au fost reprezentate la JO de la Los Angeles. O am, de ce s` nu recunosc, chiar dac` n-a fost o s`ritur` slab` cea cu care am c@]tigat aurul olimpic, respectiv 6,96 m… }i apoi, a] fi vrut s`-mi iau revan]a [n fa\a lui Heike.

Ani]oara Cu]mir-Stanciu

Sportul de performan\`, ca un fapt asumat

“

Un Bob Beamon printre fete”, au exclamat la unison reprezentan\ii agen\iilor de pres` interna\ional` dup` senza\ionalul “zbor” de la Interna\ionalele de atletism ale Rom@niei al Ani]oarei Cu]mir. Uluitorul record mondial al probei de lungime, 7,43 m, avea s` prefa\eze un alt rezultat de excep\ie al br`ilencei: aurul olimpic de la Los Angeles din 1984.

R: Actuala genera\ie de atle\i nu este nici pe jum`tate modest` ]i nici pe sfert talentat` dec@t era\i dumneavoastr`. Care ar fi cauza involu\iei atletismului rom@nesc ?

Reporter: Cum este Br`ila din sufletul unei campioane olimpice? Ani]oara Cu]mir: Br`ila copil`riei ]i adolescen\ei mele era un ora] ideal pentru promenad` nu doar vara, ci ]i iarna c@nd peste ora] se a]ternea o superb` mantie alb` iar pe Dun`re curgeau necontenit sloiuri de ghea\`. E Br`ila unui alt timp, cu oameni calzi ]i binevoitori. E Br`ila [n care-i reg`sesc pe p`rin\ii mei, care nu mai sunt, dar ]i pe prietenii mei dragi. Pe atunci, toat` lumea era prieten` cu toat` lumea.

A.C. : Copii nu mai au drag de sport ]i nici p`rin\ii, cu toate c` p`rin\ii mei nu mi-au spus niciodat` du-te ]i f` sport. A fost s` fie, dup` care ei m-au [ncurajat. Din p`cate era calculatoarelor a distrus spiritul de a face mi]care. }i mai e o chestie: cei care r`m@n ]i fac [nc` sport, una-dou` se accidenteaz`. Eu n-am pomenit a]a accidente ur@te. Se rup, se [ntind de la o v@rsta fraged`.

R: La Campionatele Mondiale de la Helsinki din '83 a\i oferit un pasionant duel pentru suprema\ia probei de lungime cu est germanca Heike Drechsler, dar a\i fr@nt ]i inimi… A.C. : (R@de) Am [n\eles de la o persoan` din conducerea federa\iei noastre c` era cineva foarte interesat de mine. N-am dat absolut nici o importan\` pentru c` [n momentul [n care m` [ntorceam urma s` m` c`s`toresc. Deci nu se punea problema s`-l cunosc. Cert era c` acel domn, din c@te am [n\eles, de\inea acolo o serie de restaurante, hoteluri, ceva de genul acesta. Noi, dup` Mondiale, am mai mers ]i [n alt ora] din Finlanda ]i a venit ]i acolo. Aur [n “Ora]ul {ngerilor” R : Dincolo de ineditul acelui episod, ce alt moment al carierei v` treze]te amintiri la care v` [ntoarce\i cu drag? A.C. : }tii ce mi-a pl`cut? Universiada de la Edmonton din 1983 c@nd am s`rit 7.06 m. Organizatorii au fost foarte dr`gu\i ]i mi-au serbat ziua de na]tere. {mplineam 20 de ani, o cifr` ]i rotund` ]i frumoas` ]i [ncununat` cu un record la Campionatele Mondiale Universitare.

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

pag. 3

(Continuare [n pagina 5)

SB

Profil Nume: Ani]oara Cu]mir Locul na]terii: Br`ila Data na]terii: 28 iunie 1962 Palmares: aur la Jocurile Olimpice Los Angeles (1984); argint la Campionatele Mondiale Helsinki (1983), aur la Campionatele Mondiale Universitare Edmonton (1983). Antrenori: Ioan Leu, Ion Moroiu Ocupa\ia: antrenor; [n prezent preg`te]te c@teva grupe de copii [n cadrul clubului Steaua.

SB

JEAN PREDA: “Ast`zi vedem volei de calitate numai la televizor Jean Preda este cunoscut publicului br`ilean iubitor de sport ca fiind cel mai titrat antrenor d[n istoria de numai… 41 de ani a voleiului de [nalt` performan\` din Br`ila. Rezultatele ob\inute cu echipa feminin` de volei “Braiconf” pe parcursul a 16 ani de antrenorat [l calific` drept cea mai autoritar` voce privind fenomenul voleibalistic local. {mpreun` cu domnia sa vom“radiografia” istoria unui succes... anun\at de profesionalismul, entuziasmul ]i daruirea ie]ite din comun cu care se poate face uneori performan\` [n sport.

“Ast`zi vedem volei de calitate numai la televizor” sus\ine acid cunoscutul antrenor Jean Preda. Discu\iile cu profesorul Preda sunt spumoase ]i [nc`rcate de energie. Senza\ia c` “e]ti acolo” atunci c@nd [\i poveste]te ceva este pregnant` ]i cu at@t mai pu\in po\i refuza un excurs gratuit prin istoria voleiului br`ilean. S` urm`rim povestea nefardat` a voleiului din ora]ul noastru (M.C.):

“

Cred c` pu\ini mai ]tiu cum a [nceput s` se fac` volei [n Br`ila. Mai [nt@i am avut echipe de volei masculin în diviziile A ]i B, [ncep@nd cam de prin anul 1962 ]i p@n` [n 1990. Eu am început ini\ierea în tainele acestui sport cu un fost voleibalist, Constantin Tãbârc` (acum decedat) care a format o grupã de copii pe l@ngã echipa de divizia A C.C.H Brãila, grupã ce a fost înscrisã în Campionatul Jude\ean. Ca s` v` face\i idee ce [nsemna voleiul pe atunci va spun doar c` [n acel campionat jude\ean participau nu mai pu\in de 10 echipe!!!! A urmat facultatea, perioadã în care am jucat titular în echipã C.S.U Gala\i (Div.A), am fost component al lotului naþional [n perioada 1973-1975 apoi m-am [ntors în Brãila la echipa de volei ,,Constructorul ” din divizia B (1975). {n anul 1976 am promovat in Div.A. {ntre 1976 ]i 1978 am ob\inut chiar locul VI [n campionatul na\ional de volei masculin (Div.A) iar [n anul 1979 am retrogradat [n

Divizia B datorit` unui prost management al conduc`torilor de atunci. Au urmat mai multe tentative de revenire [n prima divizie f`r` reu]it` [ns` ]i, [n decurs de c@\iva ani, dintre cele trei echipe de volei masculin din Br`ila: Dinamo, Progresul ]i Constructorul nu a mai r`mas nici una. Toate s-au desfiin\at. Echipa care a promovat atunci [n Div.A [l avea ca antrenor pe Victor M`gureanu iar e c h i p a e r a a l c ` t u i t ` d i n : Tr a i a n Brandeenburg, Valentin Mocu\`, Jean Preda, Dan Manu, Sorin Marcu, Dan Ionescu, Sandu Capelovici, George Odagiu, Jean Bratu, Nicolae Suciu, Andrei Chiri\`, Nicolae Fur tun`, Antonescu Traian ]i Drago] Popescu. A]a s-a scris istoria voleiului masculin [n Br`ila... Cu voleiul feminin s-a [nt@mplat asem`n`tor. Reprezentat de echipa ce a purtat numele celebrei Fabrici de Confec\ii ,,Braiconf”, voleiul feminin nu a avut o soart` mai bun` de]i performan\ele ob\inute au fost notabile. At@t echipa c@t ]i fabrica au fost ]i sunt un brand recunoscut pe plan na\ional ]i inter na\ional, fabrica prin calitatea produselor iar echipa prin rezultatele ob\inute [n campionatul intern ]i cupele europene. Asocia\ia sportiv` de volei ,,Braiconf” are o istorie destul de lung`: dup` o participare timp de 13 ani [n divizia B, prin venirea subsemnatului ca antrenor, [n anul competi\ional 1987-88, am sc`pat de retrogradare, [n 1988-1989 ocupam locul 3 [n div.B (campionat destul de puternic fa\` de ceea ce se joac` acum) iar [n 1989-90 promoveaz` [n Div.A. La vremea respectiv`, datorit` unui bun management financiar ]i tehnic , ur meaz` o serie de rezultate de excep\ie pentru un sport de echip` din jude\ul Br`ila. {n edi\ia 1991-1992 am ob\inut medalia de bronz [n campionatul na\ional feminin de volei Div.A,

pag. 4

1992-1993 medalie de argint, am c@]tigat ,,Cupa Rom@niei” cu dreptul de a reprezenta Rom@nia [n Cupele Europene (Cupa Cupelor) competi\ie [n care s-a ajuns p@n` [n semifinale. De men\ionat este ]i faptul ca singurul sus\in`tor financiar al echipei a fost Societatea Comer cial` ,,Br aiconf ”, autorit`\ile locale au b`tut numai din palme atunci, [n calitate de spectatori. A]adar... Jos p`l`ria pentru Doamna Director Nisioi Anica! Singura excep\ie ([n sens pozitiv) a facut-o Direc\ia Agricol` a Jude\ului Br`ila, pentru care am tot respectul, institu\ie care a fost al`turi de echip`. Sus\inerea ei s-a soldat cu rezultatele de excep\ie men\ionate mai devreme. Indiferen\a autorit`\ilor locale ]i imposibilitatea de a mai sus\ine financiar echipa de c`tre ,,Braiconf” au dus la decesul voleiului feminin din Br`ila, [n anul de gra\ie 2003. S` nu uit`m artizanele acestor rezultate de excep\ie: Tric` Elena, Dima Dumitra, Mititelu Maria, Speran\a G`man, Tudose Nina, Pascal S`ndi\a, Mocanu Alina, Nu\u Mitana, Girip Elena ]i Manuela Neagu. Aceasta a fost pe scurt istoria voleiului br`ilean (masculin ]i feminin), o istorie v`zut` prin ochii unui fost sportiv de performan\` ]i a unui antrenor cu rezultate bune [n performan\`. {n prezent continui antrenoratul [n cadrul Liceului cu Program Sportiv din Braila iar prin m@na mea au trecut multe echipe de copii care au fost apreciate [n competi\iile na\ionale. Din p`cate, nu exist` ]i o echip` la nivel de seniori care s` preia aceast` munc` de selec\ie ]i formare continu` a sportivilor voleibali]ti.” [J.P] S

B

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

SB prof. Constantin Baciu

“

3

Olimpika

Spiritul olimpic... un proiect de educa\ie olimpic`

Spiritul olimpic, ideal sau necesitate?”. O [ntrebare mai mult sau mai pu\in retoric` dar de actualitate. S` vorbe]ti despre spiritul olimpic [n zilele noastre este o misiune nu tocmai facil`. Toleran\`, fair-play, non-violen\`, respectul fa\` de ceilal\i, echilibrul dintre corp ]i minte sunt c@teva lucruri cu care ne place s` poz`m [n fa\a altora. Din p`cate, societatea demonstreaz` c` se dep`rteaz` tot mai mult de valorile unor ideali]ti precum Evanghelie Zappa sau Pierre de Coubertin. E greu s` st@rne]ti interesul cuiva cu astfel de subiecte. S` aduci copii [n jurul valorilor olimpice e o piatr` de [ncercare pentru cine mai crede [n idealurile izvor@te pe [ntinsa c@mpie a Olimpiei din Grecia antic`, singurul moment al istoriei c@nd trupul ]i spiritul atingeau perfec\iunea. }i totu]i… “Spiritul olimpic, ideal sau necesitate?” s-a transformat rapid [ntr-un proiect educativ unde aproximativ 150 de elevi ai ]colilor gimnaziale “M. Eminescu”, Chiscani, “Sf. Andrei”, L.P.S. ]i organizatoarea, }coala nr. 22 Br`ila, au intrat [n universul cunoa]terii Jocurilor Olimpice. {nt@lnirea cu Laura Sachelarie, antrenoarea dublei campioane olimpice Diana Mocanu, a reprezentat momentul maxim de interes. Aproape o or` a stat Laura l@ng` cei mici pentru a le construi o imagine despre ceea ce [nseamn` J.O., cum se ob\ine [nalta performan\` ]i ce fel de sentimente se nasc ]i r`m@n [n sufletul oric`rui particpant ]i, mai ales, [n cel al [nving`torului.

Personalit`\ile ]i rolurile avute [n reluarea J.O. ale lui Evanghelie Zappa ]i Pierre de Coubertin au [nchis seria [nt@lnirilor destinate cunoa]terii pentru ca, [n final, to\i elevii s` se bucure de sport. {ntreceri de alergare de vitez`, rugby-tag, fotbal, handbal au dat participan\ilor o mostr` de respectare a valorilor conceptului numit olimpism. Antagonismul oferit de realitate ]i olimpism ridic` semne de [ntrebare pentru adul\i. Dar ce g@ndesc copiii? Cei mai mul\i dintre ei au prins latura de informa\ie, de cuno]tin\e generale. P@n` la educarea [n spirit olimpic e cale lung`. Chiar un ideal. Dar din acest ideal se pot forma [nving`torii de m@ine. St`p@nii unei societ`\i moderne bazate pe valori scrise nu doar pe h@rtie sau rostite [n declara\ii publice. “Spiritul olimpic, ideal sau necesitate?” r`m@ne o [ntrebare deschis` pentru urm`toarea etap` a proiectului. Pentru c` vrea s` se dezvolte, acum e necesar sprijinul mai multor persoane ]i institu\ii.

SB

HO

TEL

**

SPORT BRAILA

(urmare din pagina 3) …Am senza\ia c` \ine de alimenta\ie. E singura explica\ie pe care pot s-o g`sesc. Cei din genera\ia mea se accidentau rar iar cei de acum una-dou` ba glezna, ba genunchiul... Parc` sunt f`cu\i din plastilin`.

R: S` ne imagin`m c` nu suntem [n templul de altadat` al atletismului rom@nesc, fostul “23 august”, ci [n Br`ila natal`. Ce a\i alege s` revede\i mai [nt@i? A.C. : N-a] merge niciunde. A] fi foarte fericit` s` stau pe o banc` cu colegele mele de genera\ie: Tan\i, Zina ]i Lidia ]i s` povestim. Nimic nu mi-ar pl`cea mai mult. S

B

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

pag. 5

pag. 4

TAURAN ES SPORT

**

T

R : Mul\i dintre fo]tii mari sportivi clameaz` faptul c` ]i-au sacrificat copil`ria pe altarul marii performan\e. V` ralia\i acestei opinii? A.C. : Nicidecum. A fost un fapt asumat. Am vrut s` fac asta. Puteam s` trag oric@nd pe dreapta dac` nu mi-ar fi pl`cut. Dac` nu mi-am dorit la momentul acela s` fac altceva, [nseamn` c` asta a fost s` fie. Atletismul a fost destinul meu.

R

Ani]oara Cu]mir: “Atletismul a fost destinul meu”

ADRESA:Str. Dimitrie Bolintineanu, nr. 2 (l@ng` Cinematograful Central) TELEFON: 0239-611346; FAX: 0239-612006 MOBIL: 0755153091 CAPACITATE: 47 locuri (25 camere single, duble ]i 1 apartament) BUFET: 25 locuri SALON DE PROTOCOL: 12 locuri E-mail : dsjbraila @ upcmail.ro sau [email protected]

BRAILA

ADRESA: Str. B`ii, nr. 2 (Col\ cu str. Bra]oveni) TELEFON: 0239-613870; FAX: 0239-612006 MOBIL: 0755153092 NR. DE LOCURI: 100 locuri SALON DE PROTOCOL: 20 locuri E-mail : dsjbr aila @ upcmail.ro sau [email protected]

www.dtsj.braila.net

SB

Istoria sportului brãilean

P

ovestea rugbyului br`ilean [ncepe acum 55 de ani. Am apelat la memoria ]i [nsemn`rile veteranilor ]i, [n acela]i timp, a pionierilor care au pus bazele rugbyului br`ilean, pentru a vedea cum au fost [nceputurile acestui sport la Br`ila. {n anul 1955, dup` terminarea liceului [n Bucure]ti, venea la Br`ila t@n`rul Eugen Iftime (cu mingea de rugby [n bagaj) care deprinsese tainele rugbyului de la prof. Alexandru Carnabel, un mare ]i bun pedagog ]lefuitor al tinerelor talente. Tot [n acela]i an venea de la Tecuci un mare iubitor al sportului cu balonul oval, Andrei Anton (Toni) care jucase la Armata Tecuci pe perioada stagiului militar. O dat` ,,nucleul” format drumul p@n` la [nfiin\area echipei a fost scur t. Antrenamentele se f`ceau pe pista de zgur` a velodromului de pe terenul ,,Vasile Roait`” (actualul Stadion ,,Municipal”). Condi\iile de preg`tire erau destul de precare dar tinere\ea ]i pasiunea celor prin]i [n acest sport [i f`ceau s` uite de greut`\i ]i s` d`ruiasc` foarte mult timp antrenamentelor. La terminarea antrenamentelor exista o singur` ci]mea [nconjurat` de apa unde fiecare sportiv mergea pe r@nd, c`lc@nd pe pietre, s` se spele. Din ce am aflat se pare c` primul antrenor-instructor al acestui nucleu era Gheorghiu Iulian c`ruia sportivii [i spuneau ,,Tataia” pentru c` folosea des acest apelativ c@nd se adresa juc`torilor. Primul meci de rugby s-a disputat la Br`ila [n toamna anului 1955 cu echipa g`l`\ean` ,,}tiin\a” Gala\i, [n deschiderea unui meci de fotbal. G`l`\enii [l aveau ca juc`tor de baz` pe Miltiade Alaman, mare animator al acestui sport (mai t@rziu acesta va face parte ]i din echipa ora]ului Br`ila) care, la vremea respectiv`, a sus\inut ca meciul s` se joace la Br`ila.

Prof. Dan Niculescu

Rugby-ul br`ilean (I) Trecut, prezent ]i viitor

Echipa propiu-zis` a luat fiinþ` [n anul 1956 ]i s-a [nscris [n campionatul diviziei B cu denumirea de Unirea TUG Br`ila, dup` numele intreprinderii care patrona [n acele timpuri echipa. De altfel, de-a lungul timpului echipa a avut diverse denumiri, [n func\iedestructuracareasigurafinan\area(C.S.M. Br`ila, C.S.O. Br`ila, „Cimentul” Br`ila, „Chimia” Br`ila,C.F.ABr`ila). A]a cum reiese din caietul de memorii al juc`torului de atunci Manole Antohi, primul antrenor cu atestat al echipei br`ilene a fost Barbu Dan }tef`nescu fost juc`tor de rugby la ,,Stadiul Rom@n” ]i ,,Sportul Studen\esc”, de profesie avocat]icarejucase]i[nFranþa. {n timp, din r@ndul echipei br`ilene s-au eviden\iat o serie de juc`tori care au atras aten\ia prin valoarea lor. Amintim aici pe Grigore I care a fost transferat la echipa Dinamo Bucure]ti [n timp ce []i satisfacea stagiul militar ]i pe Alaman Milcic care a fost cooptat [n lotul naþional al echipei de tiner et, fiind convocat numai de dou` ori. Din p`cate originea ,,nes`n`toas`” ( r u d e [ n str`in`tate) a jucator ului a f`cut s` devin` imposibil` evolu\ia lui la na\ional` ]i mai ales pe plan internaþional.

Echipa de rugby TUG Braila (1958-1959)

pag. 6

Revenind la echipa br`ilean`, trebuie s` men\ion`m c` la formarea echipei au avut o contribu\ie [nsemnat` ]i unii juc`tori care mai t@rziu au devenit buni organizatori sau antrenori precum: Nacu Nicolae, Manole Antohi sau V@rnavRomeo. Activitatea rugbystic` a func\ionat bine p@n` [n anul 1968 c@nd echipa noastr` a jucat numai returul din campionat apoi s-a desfiin\at [ncheind, s` spunem a]a, primul capitol al istorieirugbyuluibr`ilean. {n anul 1976 vine la Br`ila autorul acestor [nsemn`ri, fiind repartizat la catedra de educa\ie fizic` a Liceului de Marin`. La scurt timp se ive]te ]ansa ca rugbyul s` se reactiveze la Br`ila fiindc` ministrul de pe atunci al Ministerului Transportului (Corneliu Burada) decide s` introduc` [n toate liceele din subordine jocul de rugby (1977). Astfel, datorit` faptului c` [n Br`ila erau dou` licee ce apar\ineau acestui minister s-au format dou` echipe reprezentative care activau [n Campionatul Ministerului. Profesorii au fost instrui\i ]i s-au alocat fondurile necesare pentru bun` desf`]urare a activit`\ii. Antrenamentele ]i jocurile oficiale se desf`]urau pe terenul ,,Portul” din incinta… portului. A fost sc@nteia care a trezit [n fo]tii juc`tori dorin\a de a relua activitatea rugbystic` la seniori ]i de a forma echipe competitive. Astfe,l la Combinatul de Celuloz` ]i H@rtie din Br`ila fostul juc`tor Nacu Nicolae [nfiin\eaz` echipa care se va numi Chimia Br`ila iar la scurt timp avea s` ap`r` ]i a dou` echip` de seniori, la ini\iativa altor doi fo]ti juc`tori: Manole Antohi ]i V@rnav Romeo, de aceast` dat` la uzina Progresul, echipa numindu-se, evident… “Progresul”Br`ila. (Continuarea [n pag. 10)

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

SB

PERFORMAN|A ]i MIZA PE EDUCA|IE de Camelia Moise

{

n virtutea unei tradi\ii ini\iate [nc` de la [nfiin\are, la fiecare prezen\` [n competi\iile sportive na\ionale, copii clubului sunt educa\i pentru a percepe ]i reverbera la valorile culturale rom@ne]ti. Nici [n anul 2010 staff-ul CS Impact nu a f`cut excep\ie de la acest crez, a]a [nc@t, profit@nd de prezen\a la Campionatul Na\ional de Taekwondo WTF pentru juniori de la T@rgu Mure], sportivii, [mpreun` cu antrenoarea Mihaela P`troaic`, au vizitat Cetatea Medieval`. Monument istoric de mare valoare construit [n prima jum`tate a secolului al XVIIlea pe locul unui castel distrus [n 1601 de trupele turco-t`tare, Cetatea Medieval` din ora]ul de pe Mure] are [n structura sa ]apte bastioane unite prin ziduri ce formeaz` o curte interioar` [n cadrul c`reia se g`se]te Biserica Reformat` Calvin` ]i Cl`direa Manutan\ei. {n prezent, [n cetate func\ioneaz` dou` muzee, dou` teatre, un centru de informa\ii turistice, un club foto ]i unul al pensionarilor. “Am manifestat mereu o aderen\` special` la ideea de a trezi [n con]tiin\a sportivilor no]tri necesitatea de a privi par ticiparea la competi\iile de taekwondo ]i sub unghi cultural-educativ”, a declarat Mihaela P`troaic`, antrenor ]i

pre]edinte al Clubului Sportiv Impact Br`ila. {n egal` m`sur`, conducerea CS Impact a pus accent ]i pe devoalarea “Rom@niei pitore]ti”, cu superbele ei comori peisagistice. Astfel, [n luna iunie (2010), la o zi dup` [ncheierea [ntrecerilor din cadrul Campionatului Na\ional pentru copii ]i cade\i, delega\ia CS Impact a f`cut un binevenit popas la Lacul Ro]u, mirific obiectiv turistic situat [n interiorul lan\ului carpatic, pe Valea Bicazului. Cultura, liant pentru performan\` Dincolo de [nt@lnirea cu istoria ori cu splendorile naturale ale \`rii, “ro]-negrii” au bifat ]i la capitolul performan\`. {n acest an, [n premier`, seria medaliilor a fost deschis` de c`tre cei trei juniori ai clubului, care au ob\inut dou` medalii de argint la Campionatul Na\ional ]i o medalie de bronz la Turneul Republican. Dou` luni mai t@rziu, la Campionatele Na\ionale pentru copii ]i cade\i, al\i trei sportivi de la CS Impact au urcat pe podium, reu]ind s`-]i adjudece o medalie de argint ]i dou` de bronz. S

B

Cei mai buni 10 antrenori ai anului 2010 1. antr. IRINA ROAT~ 2. prof. STOICESCU GABRIELA CLINCIU 3. prof. STOICESCU VALERIU 4. prof. SACHELARIE LAURA 5. prof. ROAT~ NICU 6. antr. SIMION EUGEN / ION FLORENTINA 7. antr. PER|EA GEORGE

- Atletism - Inot - Inot - Inot - Atletism - Ciclism/Triatlon - Box -

CSM LPS LPS LPS CSM CSM CSM

Cele mai bune echipe din anul 2010 HANDBAL

LPS Loc II C.N. - Juniori II (masculin) - prof. Meca Sorinel LPS Loc III C.N. - Jun. III (fete) - prof. Alexandru Viorel H C Dunarea (Liga Nat.) - antr. Soare Alexandrina Loc V in finala Ligii Na\ionale 2009 - 2010 Loc V la finele turului Ligii Na\ionale 2010 - 2011 Calificata in optimile Cupei EHF care se desf`]oar` [n februarie 2011

www.impact-taekwondo.ro

pag. 7

BASCHET

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

CS Cuza Sport Loc III C.N. - U 13

- antr. Totolici Mircea

www.dtsj.braila.net

SB

SB

PORTRET

R

amona Anghela] este n`scut` [n anul 1988, pe 3 iulie, [n ora]ul M`cin, jude\ul Tulcea. }i-a petrecut primii 14 ani din via\` [n com. Turcoaia, jude\ul Tulcea unde a ]i absolvit 8 clase la ]coala general` din comun`. De]i n`scut` pe malul Dun`rii, Ramona a ales s` practice un sport de „uscat” [n locul celor nautice. Cariera sportiv` a tinerei atlete poart` amprenta a doi fo]ti arunc`tori de suli\`: antrenorul Ciulei Gheorghe care a descoperit-o [n clasa a IV-a ]i profesorul Nicu Roat`, antrenorul sportivei [ncep@nd din clasa a IX-a. Cum la Tulcea nu existau condi\ii pentru a continua preg`tirea de performan\`, dup` absolvirea celor 8 clase [n anul 2004, Ramona Anghela] a sus\inut ]i promovat examenul de admitere la Liceul cu Program Sportiv din Br`ila la grupa de performan\` a profesorului Roat` Nicu. La [nceput s-a acomodat destul de greu la Br`ila fiindc`, a]a cum se [nt@mpl` cu majoritatea performerilor spor tivi, „dezrad`cinarea”, desp`r\irea de p`rin\i ]i de localitatea natal` la o v@rst` fraged`, constituiau un prag dificil de adaptare la noul stil de via\` ]i de munc` supus exigen\elor cerute de sportul de performan\`. {n perioada 2004-2007, [n paralel cu absolvirea celor 4 ani de liceu, au [nceput s` apar` rezultatele sportive na\ionale ]i interna\ionale. Odat` cu apari\ia acestor rezultate ob\inute datorit` muncii ]i de multe ori a sacrificiului, sportiva ]i-a dob@ndit o anumit` notorietate printre colegi ]i un anumit statut social. Pa]ii f`cu\i p@n` la marea performan\` au fost marca\i de condi\iile austere de preg`tire iar meritele sportivei ]i antrenorului sunt cu at@t mai notabile cu c@t locul de antrenament era undeva, pe un maidan, [n apropierea fostului Stadion de Atletism aflat ]i acum [n umbra uit`rii autorit`\ilor locale ]i na\ionale. }i totu]i, zborul frumos ]i letal al suli\ei aruncat` de Ramona Anghela] a putut fi admirat [n toat` splendoarea sa la campionatele na\ionale de juniori unde sportiva ]i-a adjudecat de multe ori locul I. {n anul 2007 a absolvit cursurile LPS Br`ila, a promovat examenul de bacalaureat ]i, de asemenea, a promovat examenul pentru admitere la facultatea Al.I. Cuza din Ia]i, sec\ia educa\ie fizic`, [nv`\`m@nt la distan\`, pentru a avea ]i r`gazul necesar practic`rii sportului de performan\`. Parc` date uit`rii sacrificiile din anii din urm`, satisfac\iile performan\ei sportive ]i chiar cele financiare au [nceput s` apar` pentru sportiva adoptat` de Br`ila. Din momentul c@nd a plecat de acas`, din 2004 ]i p@n` [n prezent, atleta s-a mutat

Campioana suli\ei: Ramona Ang hela] practic [n Br`ila, ora] pe care [l poate vedea numai dou` luni pe an, [n perioadele de vacan\` ]i [n cele extracompeti\ionale. {n toat` aceast` perioad` activitatea de antrenament a sportivei a fost sus\inut` de LPS Br`ila, CSM Br`ila, DSJ Br`ila ]i FR Atletism. {n prezent Ramona este student` anul III la Facultatea Al. I. Cuza din Ia]i, sec\ia educa\ie fizic`. Va sus\ine examenul de licen\` [n vara anului 2011 iar dorin\a ei cea mai mare este s` devin` profesoar` de educa\ie fizic` ]i antrenoare la aruncarea suli\ei. Viseaz` s` formeze ]i s` antreneze o grup` de copii cu care s` ob\in` rezultate sportive, dac` se poate mai bune dec@t a ob\inut ea. Ca fost mentor ]i antrenor al ei remarc cu m@ndrie c` este o t@n`r` care [n spiritul perceptelor antice sa dezvoltat armonios la trup ]i la minte. Poate este un punct de vedere mai subiectiv dar sportiva noastr` reprezint` „tiparul” unui t@n`r de care societatea noastr` are mare nevoie. Eu [i acord toat` [ncrederea, ]tiu ce ]tie ]i ce a [nv`\at [n to\i ace]ti ani. Cum nu mai exist` al\i speciali]ti [n Br`ila, la aruncarea suli\ei, ea ar putea fi schimbul meu de m@ine - SUCCES !

SB

prof. Nicu Roat`

2004 - campionan` na\ional` juniori II (43 m) 2005 - campioan` na\ional juniori II (45 m) participanta la Festivalul Olimpic European - Italia locul I - Balcaniada de juniori II 2006 - campioan` na\ional` juniori I (47,68 m) participanta la Camp. Mondial de juniori - China loc II - Balcaniada de juniori I 2007 - campioan` na\ional` juniori I (53,18 m) participant` la Camp. European de juniori - Olanda 2008 - locul II Campionat Na\ional de tineret (53,28 m) locul III Campionat Na\ional de seniori 2009 - locul III Cupa Europei de arunc`ri de Iarn` - Spania participanta la Camp. Europene de Tineret - Lituania campioan` na\ional` de tineret (53,66 m) locul III Campionat Na\ional de seniori 2010 - locul III Campionat Na\ional de seniori participare la Camp. Europene arunc`ri de iarn` Loc II - Campionat Na\ional de tineret

pag. 8

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

SB

PERSOANA MISTERIOAS~ DE L^NG~ NOI

L

a prima vedere este o persoan` normal`. Ba, chiar ]i la o inspec\ie mai am`nun\it`, tot nu distingi c` ar avea ceva deosebit. Poate fi t@n`r sau b`tr@n, b`rbat sau femeie, c`s`torit sau burlac, de orice profesie, poate avea gusturi absolut obi]nuite pentru orice, se poart` [ngrijit sau dezordonat. Nimic nu [l deosebe]te de un anonim de pe strad`, din autobuz, din tren. O persoan` absolut comun` oriunde o [nt@lne]ti. Sau aproape oriunde o [nt@lne]ti. Fiindc` exist` o excep\ie, materializat` printr-un col\ din locuin\a sa de cele mai multe ori modest, de numai c@\iva metri p`tra\i, adesea lipsit de confort, dar unde are preten\ia s` fie st`p@nul absolut. Este altarul unde oficiaz` el. Nimeni str`in nu are voie s` ating` nici m`car praful care se adun` cu timpul, nimeni nu are voie s` fac` ordine [ntr-o harababur` care pentru el reprezint` cea mai des`v@r]it` armonie. ]i este suficient s` p`trund` pe t`r@mul ce-i apar\ine exclusiv pentru a nu mai ar`ta ca o persoan` normal`. Aici apas` butoane, suce]te comutatoare, se aud fluier`turi, h@r@ieli, piuituri ]i or`c`ieli, vorbe]te cu nimeni, [i r`spunde un alt nimeni sau mai mul\i deodat` [ntr-o limb` care nu se vorbe]te nic`ieri pe glob, nu mai poate fi deranjat dec@t cu riscul s` strici prietenia cu el pe veci. Este locul unde devine cu adev`rat altcineva ]i are toate motivele s` se simt` un adev`rat st`p@n. Sufletul s`u se [ntinde p@n` [n cap`tul opus al Pam@ntului, inima [i bate p@n` dincolo de Ecuator ]i este pe bun` dreptate conectat cerebral ]i chiar fiziologic cu toat` suprafa\a planetei... Dar ce este ]i ce face un radioamator, la urma urmei? Poate c` cea mai apropiat` compara\ie este cu cea a automobilistului amator. Pentru a practica aceast` activitate trebuie s` dovede]ti, prin examene asem`n`toare celor de la circula\ia rutier`, c` ai cuno]tin\ele teoretice ]i practice necesare. Exist` probe similare poligonului, s`lii, traficului din ora], acestea fiind radioelectronica, regulamente, trafic radio, protec\ia muncii, scris ]i oral. Comisiile sunt numite de o autoritate na\ional` [n domeniu care elibereaz` licen\e recunoscute

J

OCURILE OLIMPICE }I M~RCILE SALE: CEL MAI PUTERNIC BRAND DIN LUME

Cercurile olimpice constituie cel mai cunoscut brand de pe planet`. Un studiu asupra recunoa]terii spontane efectuat de Sponsorship Research International, Londra, [ntre anii 1985-1996, [n 9 \`ri (Africa de Sud, Australia, Brazilia, China, Japonia, Malaezia, Marea Britanie, Spania ]i SUA) relev` un grad de recunoa]tere neasistat` de 93% a cunoscutului simbol Olimpic.

interna\ional. ]i cum permisul de conducere auto [\i d` dreptul s` conduci un automobil chiar dac` e]ti medic, avocat, rege sau prin\, la fel o licen\` de radioamator [\i d` dreptul sa construie]ti, s` instalezi ]i s` folose]ti un post de radio emisie-recep\ie. Iar undele radio nu se opresc la grani\`. Deci printre cuno]tin\ele de specialitate ale radioamatorului se num`r` ]i acel mod de a te [n\elege cu oricine din toat` lumea, fie el chinez, japonez, rus, american etc, folosind un cod foarte bogat cu care se poate exprima orice. De exemplu spun@nd „pse sry i qrl my xyl 4 8 tnx“ [nseamn` „scuz`-m` te rog, sunt ocupat, nevasta m` invit` la mas`, mul\umesc“. Cine poate [n\elege c` spun@nd „88“ transmi\i dragoste ]i s`rut`ri unui partener de sex opus? Sau cu „99“ [l dojene]ti destul de umilitor? Radioamatorii din toat` lumea se identific` dup` un nume numit indicativ care se formeaz` dup` aceea]i logic` ca numerele de la autovehicule. Nu se mai pune [n coad` nici o particul` nobiliar`, profesional` sau de alt` natur`. Pentru Rom@nia radioamatorii au indicativul compus din literele YO, urmate de o cifr` (pentru Br`ila, Vrancea, Gala\i, Constan\a este 4) ]i de un set de 2 sau 3 litere alese la r@nd din alfabet… La ce sunt buni radioamatorii? A]a cum un automobilist []i procur` autoturismul prin for\e proprii ]i tot prin for\e proprii [i asigur` buna func\ionare astfel c` dac` iese pe drumurile publice s` nu se deosebeas` de un ]ofer profesionist, la fel ]i radioamatorul are grij` ca sta\ia lui de radio s` fie [n perfect` stare c@nd o folose]te, fie c` este o sta\ie f`cut` de el sau cump`rat`.

SB

Continuarea [n pagina 13 de Prof. Gheorghe OPROESCU Tavi, YO4BKM

Din categoria m`rcilor olimpice fac parte: Simbolul olimpic, Motto-ul olimpic, Flac`ra olimpic`, Imnul olimpic, Drapelul olimpic, Crezul olimpic, Medaliile olimpice, Emblemele ]i denumirile olimpice. Protec\ia m`rcilor olimpice [mpotriva pirateriei se impune atât pentru a le spori valoarea, cât ]i pentru a proteja programele de marketing. M`surile de protec\ie vor fi mai numeroase ]i restrictive cu cât marca sportiv` este mai puternic`.

DIC|IONAR OLIMPIC

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

pag. 9

Antrenor Emerit Mihai Dumitru

SB

SB

Istoria sportului brailean

Urmare din pag. 6

Rugby-ul...

Confesiunile unui “ nebun ”

E Trebuie remarcat c` din r@ndul acestor echipe f`ceau par te fo]ti elevi care jucaser` [n liceu precum ]i o serie de tineri talenta\i descoperi\i printre salaria\ii celor dou` [ntreprinderi. Au fost momente foar te prielnice pentru rugbyul br`ilean fiindc` [n ora]ul Br`ila func\ionau dou` echipe de seniori ]i una de juniori care alimentau mereu cu tineri bine preg`ti\i (din 1985 echipa de juniori a activat [n cadrul campionatului na\ional). Br`ila [ncepuse s` [nsemne ceva pe har ta rugbyului r o m @ n e s c , a s t f e l F. R . R u g by hot`r`]te s` se dispute la Br`ila un meci al echipei na\ionale. Astfel la 12 aprilie la Br`ila, pe stadionul Municipal, se desf`]oar` [n cadrul Campionatului European FIRA jocul de rugby Rom@nia-Italia [ncheiat cu scorul 35-9 [n favoarea rom@nilor. {mi amintesc ]i acum cu c@t` pl`cere ] i s a t i s f a c \ i e a fo s t u r m ` r i t s p e c t a c o l u l r u g by s t i c d e c e i aproximativ 15000 de spectatori. (Continuare in numarul 3 al revistei Spor tul Brailean). D.N. S

ste extrem de dificil chiar ]i pentru un psiholog versat s` determine cu exactitate ce anume [l poate convinge pe un om s` [mbr`\i]eze o anumit` pasiune ]i s`-]i dedice via\a cultiv`rii ei. {mi aduc aminte cu pl`cere, de]i au trecut 26 de ani de atunci, de primul meu turneu de ]ah. Eram elev [n clasa a VII-a la ]coala general` “Mihai Eminescu”, c@nd la un moment dat doamna profesoar` de francez` intr` [n clas` ]i ne anun\` c` peste 2 zile va [ncepe un concurs de ]ah iar cei care ]tiu regulile se pot [nscrie. Eu habar nu aveam de ]ah dar m-am [nscris. {mi pare r`u c` am p`c`lit-o pe doamna profesoar` dar cred cu t`rie c` ceva mai presus de mine m-a convins s` m` [nscriu [ntr-un concurs de ]ah de]i nu ]tiam absolut nimic despre acest joc. Cum era de a]teptat, am terminat turneul pe primul loc… de la coad`! Cel pu\in am [nv`\at ceva [n acel concurs, s` mut piesele. Povestea asta mi-a rezonat [n minte ]i, mai t@rziu, am considerat c` mai important dec@t victoriile din concursuri este s` [mp`rt`]e]ti semenilor ceea ce ai [nv`\at. Este, poate, cea mai mare dovad` de altruism din partea unui om. Odat` cu trecerea anilor am fondat eu [nsumi un club de ]ah: ”Orizont 64 Br`ila”. Sute de copii au frecventat cursurile de preg`tire din cadrul clubului, s-au

organizat zeci de turnee de ]ah care au dob@ndit prestigiu na\ional ]i am participat cu copii forma\i de club la nenum`rate competi\ii locale ]i na\ionale. Toate acestea [nseamn` pasiune, d`ruire, eforturi financiare ]i poate frumoasa nebunie de a te arunca [n necunoscut. De fiecare dat` mi-am amintit de [nt@mplarea din ]coala general` ]i am avut regretul c` am min\it-o pe “doamna de francez`” [ns` niciodat` nu am regretat c` tot [nt@mplarea mi-a adus [n via\` pasiunea pentru ]ah. Tributar acestor g@nduri recomand cu mult` caldur` p`rin\ilor s`-]i [ndrume copii s` practice acest joc care [mbin` [ntr-un mod armonios inteligen\a, g@ndirea strategic` ]i valorile generoase ale sportului: fairplay, toleran\`, spirit de echip`, puterea de a reveni dup` [nfr@ngeri ]i de a r`m@ne cu B picioarele pe p`m@nt dup` victorii etc. Ce C.S. Orizont 64 Br`ila a fost fondat [n anul 1994 ]i este cel mai vechi club poate fi mai pl`cut pentru un p`rinte dec@t s`-]i vad` copilul cum []i dezvolt` o de ]ah din jude\ul Br`ila. g@ndire logic` ]i flexibil`, o memorie 111 ]ahi]ti legitima\i dintre care 50% copii ]i junori; selectiv` ]i de calitate precum ]i un 30 de membri de onoare dintre care 4 sunt mari mae]tri interna\ionali de caracter pozitiv [n urma practic`rii ]ahului. prestigiu; M` bucur c` am ales acest sport ]i [i mul\umesc doamnei profesoare pentru c` mi[n 16 ani de activitate au fost organizate : a permis s` r`m@n [n acel turneu, [n urm` cu... ! peste 150 de turnee 26 de ani. ! 5 simultane date de mari mae]tri interna\ionali. SB {n momentul de fa\` CS”ORIZONT 64 BRAILA” are 12 sec\ii sportive. Ionel Balcan Vicepre]edinte C.S. Orizont 64 Br`ila ( http://orizont64.webs.com )

! !

Pag. 10

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

SB

Cine a fost „Mo] Corbu”?

P

rofesor ]i animator al mi]c`rii sportive br`ilene, Radu S. Corbu (1864-1941) a f`cut studii de gimnastic` [n str`in`tate (Viena, Breslau). A func\ionat apoi ca profesor de gimnastic` la primul liceu real din \ar`, Liceul „Nicolae B`lcescu” din Br`ila, [ntre anii 1887-1929. A fost, [n repetate r@nduri, secretar al liceului ]i subdirector (1923-1932) chiar dac` s-a pensionat [n 1929. Este pionier al [nv`\`m@ntului sportiv organizat pe baze ]tiin\ifice [n Rom@nia. Din [ns`rcinarea lui Spiru Haret, ministrul instruc\iunii publice din acea vreme (18971899) ]i cel mai mare reformator al [nv`\`m@ntului rom@nesc, profesorul Corbu a condus o comisie care a adoptat ]i redactat primul regulament al sportului nostru na\ional, jocul de oin`, regulament ce se men\ine, [n linii mari, p@n` ast`zi. A fost membru fondator ]i conduc`tor al Societ`\ii Profesorilor de Educa\ie Fizic` ]i Sport (1905) ]i a contribuit la realizarea Parcului „Monument”, parc amenajat [mpreun` cu elevii Liceului „Nicolae B`lcescu” ]i inaugurat pe 31 iunie 1921. Radu S. Corbu a imprimat br`ilenilor o ne\`rmurit` dragoste pentru sporturi. Astfel, pe 23 iunie 1929, cu ocazia pension`rii, [ntregul ora] l-a s`rb`torit pentru cei 46 de ani de munc` con]tiincioas` ]i neobosit` pe t`r@mul educa\iei fizice. Conceptele sale teoretice ]i pedagogice cu privire la gimnastic` ]i, mai ales, la oin` sunt

cuprinse [n lucr`ri publicate [n revista „Gimnasticul rom@n”. {n 1899 a participat, ca mesager al gimnasticii rom@ne]ti, la Congresul Interna\ional de la Breslau. A primit mai multe distinc\ii, printre care: „Coroana Rom@niei” [n grad de cavaler, „Medalia Jubiliar` Carol I” ]i „R`splata muncii”, clasa I ]i a II-a. Am auzit pentru prima oar` de „Mo]” Corbu prin anul 1958, c@nd aveam cinci ani. Se vorbea despre el la noi [n cas`. Vorbea bunica, mama mea ]i fra\ii ei care f`cuser` educa\ia fizic` cu el la Liceul „Nicolae B`lcescu”, prin perioada 1917-1927. Din discu\iile lor am re\inut c` „Mo] Corbu” era un b`rbat [nalt, robust, cu barb` lung`, preo\easc`, iar din „recuzita” proprie nu lipseau gambeta ]i bastonul pe care nu se sfia s`-l mai foloseasc` pentru a-i tempera pe elevii nedisciplina\i. Un timp locuise ]i pe strada noastr`, pe }tefan cel Mare; casa mai este ]i ast`zi, la num`rul 275. A avut patru copii, trei b`ie\i ]i o fat`. Unul dintre b`ie\i a murit pe front, [n primul r`zboi mondial ]i ca urmare a acestui fapt so\ia i s-a [mboln`vit ]i nu ]i-a mai revenit p@n` la sf@r]itul vie\ii. Chiar dup` ie]irea la pensie, [n 1929, profesorul Corbu a continuat s` mearg` la liceu p@n` c@nd bastonul nu a mai reu]it s`-l conduc` la ]coala pe care ]i prin munca sa a f`cut-o cunoscut` [n [ntreaga \ar`. De altfel, [n istoria sportului rom@nesc echipa Liceului „Nicolae B`lcescu” ram@ne ca fiind prima campioan` na\ional` la oin`. Au urmat alte 10 titluri ob\inute [ntre anii 1898-1929. La amurgul vie\ii, de prin 1939-1940, neputincios ]i suferind, Radu S. Corbu a fost internat de copii s`i [ntr-un c`min de b`tr@ni din Bucure]ti pentru a putea fi [ngrijit mai cu aten\ie. {n 1941 a trecut [n nefiin\`. Cu regret spun c` nu am [ns` ]tiin\` daca a fost [nmorm@ntat la Br`ila sau la Bucure]ti. „Incursiunile” facute de mine [n arhiva liceului a f`cut posibil` cunoa]terea am`nun\it` a activit`\ii acestui corifeu al educa\iei fizice ]i sportului rom@nesc. Am descoperit astfel c` „cetificatul de na]tere” al

Sportul Brãilean, Nr.1 - 2009

pag. 11

spor tului n o s t r u na\ional, jocul de oin`, se afl` la noi, la Br`ila, sub forma primului regulament oficial. De ce este primul ]i de ce este oficial? Pentru c`, de]i mai fuseser` editate ]i altele mai [nainte, cu reguli proprii ale unor anumi\i profesori, acesta a fost primul stabilit la nivel na\ional, dup` ce to\i ceilal\i au acceptat propunerile profesorului Corbu. {n arhiva Liceului „N. B`lcescu” exist` manuscrisul original, scris de m@na lui, ordonat, impecabil caligrafiat, cu desene explicite, precum ]i dou` edi\ii (una [n 1898 ]i alta [n 1899) tip`rite la TipoLit. „Moderna” Max Frankel, Calea Regal`, 25 (strada „M. Eminescu” de ast`zi). Tot din documentele arhivei am dedus c` Radu S. Corbu era o personalitate na\ional`. La acea vreme ministrul Spiru Haret i-a acordat o aten\ie, o considera\ie ]i o [ncredere deosebit`, fiind unul dintre cei coopta\i [n echipa sa de „reformatori” ai [nv`\`m@ntului rom@nesc din secolul al XIX-lea. Cum personalitatea lui „Mo] Corbu” depa]ea cu mult statutul de dasc`l dedicat sportului ]colar br`ilean, am propus Consiliului de Administra\ie al liceului nostru ca noua sal` de sport, construit` [n curtea ]colii, s` poarte numele s`u. Acest lucru s-a [nf`ptuit [n data de 14 septembrie 2009, cu ocazia deschiderii anului ]colar. Placa memorial` dezvelit` atunci pastreaz` vie amintirea acestui mare promotor al mi]c`rii noastre sportive na\ionale.

SB

Prof. Traian-Ovidiu Pintiliescu Colegiul Na\ional „Nicolae B`lcescu”, Br`ila

Profesorul Radu S. Corbu la un antrenament de oin` al elevilor s`i

SB

PORTRET

Alerg`tor de... curs` lung`

ILIE VICTOR

“

|in minte ]i acum ziua [n care am [nceput sa alerg la modul serios. Era 21 iunie 1992, la Crosul Olimpic desf`]urat la Mamaia. {n acel moment aveam fix 40 de ani ]i 3 luni. Pur ]i simplu am vrut s` alerg, am aflat desprecrosdelatelevizor]im-amdus.{nacela]i an, [n octombrie, am alergat primul meu maraton, la Bucure]ti, iar cursa am terminat-o [n 3h:50min. Am [nceput s` m` gandesc c` pot ajunge la borna de 100 de maratoane cam pe c@nd l-am alergat pe al 60-lea. Anul acesta (n.r. 2010), tocmai [n Australia, am reu]it s` fiu primul rom@n care a alergat de 100 de ori distan\a maratonului. Spun asta pentru ca [n statistica mea am inclus ]i curse mai lungi, de peste 100 km. Acum nu ]tiu unde m` voi opri, sper s` mai potalerga[nc`multemaratoane. Cursele la care \in cel mai mult sunt cele de la Bucure]ti, Paris si New York. Numai la Bucure]ti am alergat de 15 ori, de]i abia edi\ia de anul acesta a Maratonului Interna\ional (MIB) ar fi a 15-a. Lucrul acesta a fost posibil pentru c` [ntr-un an am alergat de doua ori [n capital`, odat`laMIB]iapoilacampionatelena\ionale.Alt lucru de care sunt m@ndru este recordul personal pe distan\a maratonului: 3h :01min :05sec, realizat la cursa de la Bucure]ti, din 1995.

Numai [n America de Nord am alergat 21 de maratoane. Cursa pe care mi-o doresc cel mai mult e [ns` un maraton [n Antarctica. E scump s` ajung acolo, m` cost` peste 6.000 euro, iar [n plus se fac liste de a]teptare cu cel pu\in un an [nainte. Vreaus`ajungc@ndva]iacolo. Din cele 109 maratoane pe care le-am alergat pan` acum doar de trei ori am reu]it s` ob\in ni]te sponsoriz`ri. {n rest eu mi-am pl`tit singur toate cheltuielile: transport, cazare, [nscriere la competi\ie, etc. Nu ]tiu c@\i bani cheltuiesc pe an la maratoane ]i, de fapt, nici nu vreau s` ]tiu. La cheltuielile pomenite aici se adaug` ]i cele pentru medica\ie, nutri\ie ]i echipament. Eu stric multe [nc`l\`ri pentru c` alerg cel putin 100 de km pe s`pt`man`. Alergatul ]i mai ales maratonul, este pl`cerea ]i ambi\ia mea. Cel mai bine m` simt la cursele din str`in`tate, pentru c` acolo e]ti apreciat ]i, [n plus, m` simt motivat s` fiu la nivelul celor mai buni. La noi e ]i mai pu\in` popularitate pentru cursele de alergare ]i mai pu\ini spectatori ]i, implicit, maratoni]tii sunt mai pu\inaprecia\i. Fiecare maraton e pentru mine un nou test. Pe l@ng` distan\a pe care trebuie s` o parcurg trebuie s` iau [n calcul ]i alte lucruri: relieful, clima din momentul respectiv, diferen\ele de fus orar. {mi aduc aminte c` pe 7 octombrie 2007 am alergat la Melbourne iar peste o s`pt`man` la Toronto. Nu e chiar u]or, mai ales c` am terminat toate maratoanele sub 4 ore. Oricum, satisfac\ia edeosebit`,deparc`tue]tica]tig`torul. Alergarea te schimb` [n mod fundamental. Desigur, e vorba [n primul r@nd c` devii mai s`n`tos, dar [nve\i ]i s` te hr`ne]ti, s` te odihne]ti. Pe de alt` parte, [n cazul meu, alergatul m` ajut` la o mai bun` limpezire a

min\ii. Urmez ni]te principii simple la antrenament : fac c@t mai multe alerg`ri lungi, pentru rezisten\`. Sunt la v@rsta la care trebuie s` m` men\in prin alerg`ri la un ritm mediu, s` fac exerci\ii de mobilitate si pu\in de for\`. Important`e,deasemenea,recuperarea. Ce calit`\i am? P`i ambi\ie [n primul r@nd, m` consider un lupt`tor care nu renun\` u]or, iar asta te ajut` foarte mult la cursele de maraton. Apoi mai am ]i o rezisten\` fizic` nativ`, dar care nu[nseamn`nimicf`r`mult`munc`. Dac` momentele de bucurie din timpul aleg`rilor sunt extrem de multe, nu aveau cum s` lipseasc` nici cele triste. {mi aduc aminte cum, [n 2005, am alergat maratonul de la Roma ]i c@nd am ajuns acas` mama era moart`. S-a dus cu o zi [nainte s` ajung eu acas`, era bolnav`, dar credeamc`varezista]im`vaa]tepta. Un alt moment care m-a marcat s-a [ntamplat anul trecut (n.r. 2009). Trebuia s` alerg la Sao Paolo ]i c@nd am vrut s` [mi iau bilet amv`zutc`lacursaAirFranceeramaiieftin.Cum eu [ns` merg cu Lufthansa, am preferat s` pl`tesc cu 130 de euro mai mult. Nu am ezitat nicio clip` s` fac a]a, de]i de obicei sunt atent la costuri. Dac` a] fi luat cursa Air France a] fi fost [n avionul care s-a pr`bu]it pe 1 iunie iar acum ar fi vorbital\iidespremine. Sunt un optimist totu]i. Sper s` r`m@n s`n`tos, s` am suficien\i bani ]i s` pot lipsi de la serviciu astfel [ncat s` pot participa la c@t mai multe maratoane. Vreau s` alerg c@t m` vor \ine picioarele.” I.V.

SB

Ilie Victor este br`ileanul de 57 de ani care a strabatut lumea [n pas alerg`tor… De la un cap`t la altul al mapamondului, din Australia p@n` [n Statele Unite, Ilie Victor a onorat cele mai importante curse de maraton. Poate c` aceast` performan\` ar fi putut trece neobservat` dac` eforurile sale nu ar fi fost recunoscute de titrata organiza\ie RO Club Maraton care a certificat faptul ca br`ileanul nostru este primul rom@n care a alergat la peste 100 de maratoane. Stupefia\i am aflat ca din cele 109 maratoane la care a participat numai trei au avut sponsorizare care s` acopere costurile particip`rii. La toate celelalte particip`ri Ilie Victor a acoperit suma din propriul buzunar numai ]i numai din dragoste de sport. Pentru anul 2010, Direc\ia Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret i-a acordat placheta pentru cel mai bun sportiv veteran din anul 2010 [n cadrul Festivit`\ii anuale de premiere a celor mai buni sportivi. Fragmentul de mai sus este

SB

extras din volumul “20 de ani de atletism Masters [n Rom@nia”. M.C.

pag. 12

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

SB

„

voluntariatul sportiv, o ocupa\ie pe cale de … apari\ie

Z@mbetul voluntarului v` aduce Soarele", aceasta era deviza voluntarilor participan\i la Olimpiada de la Beijing. Pe bun` dreptate, grandiosul eveniment sportiv desf`]urat in China acum 2 ani s-a bazat consistent pe “z@mbetul” voluntarilor din [ntreaga lume. {n prezent, competi\iile sportive de o asemenea amploare nu se pot organiza f`r` o [ntreag` “armat`” de persoane care de bun` voie accept` s` lucreze gratuit [n folosul bunei desf`]ur`ri a evenimentuluisportiv]inunumai. Ideea voluntariatului sportiv nu este una complet nou` ]i nici nu a fost “brevetat`” de chinezi. {n ultimii ani, [ns`, voluntariatul sportiv a luat amploare din ce [n ce mai mare [nc@t prezen\a voluntarilor la marile evenimente sportive a devenit indispensabil`. Statisticile arat` c` [n China au fost utiliza\i 100.000 de voluntari sportivi oficiali pentru Jocurile Olimpice ]i Jocurile Paralimpice, 400.000 voluntari pentru servicii turistice ]i securitate ]i nu mai pu\in de 1.000.000 voluntari sociali. Da, ve\i spune, China []i poate permite un numar at@t de mare de voluntari. Afirma\ia [ns` nu este adev`rat`. {n 2010 Anglia a selec\ionat 100.000 de mii de voluntari (din 240.000 de aplican\i) pentru viitoarea olimpiad`, Londra 2012. {nscrierea ]i selec\ionarea voluntarilor din [ntreaga lume s-a f`cut pe internet, [n urma aplic`rii unui chestionar standard iar cei preselec\iona\i astfel au participat ulterior la un interviu cu organizatorii, [n mai multe centre [mpr`]tiate pe [ntreg teritoriul Marii Britanii. Surse de pres` arat` c` cei 100.000 de voluntari reprezint` cel mai mare numarangrenatvreodat`deenglezidelaAlDoileaR`zboiMondial[ncoace. Voluntarii, [n cea mai mare parte a activit`\ii lor olimpice, vor avea grij` de participan\i, de primirea atle\ilor, spectatorilor ]i a jurnali]tilor, se vor îngriji de locurile de desf`]urare a [ntrecerilor ]i de cele de cazare, de hran` ]i transport [n satulOlimpicdar]idinalteloca\iivitaleuneiOlimpiade. {ntorc@ndu-ne pe plaiul nostru mioritic, apreciem c` voluntariatul sportiv trebuie scos din acest context suprafestiv al competi\iilor olimpice ]i adus [n via\a sportiv` curent` care se desf`]oar` la nivel local, [n ora]e, ]coli ]i localit`\i din mediul rural. {n Rom@nia, voluntariatul sportiv, ca ]i orice alt tip de voluntariat, este

reglementat de “Legea voluntariatului” (Legea nr. 195/2001 modificat` ]i completat` de Legea nr. 339 din 17 iulie 2006). Legea define]te voluntariatul, [n general, ca fiind "activitatea de interes public desf`]urat` din proprie initia\iv` de orice persoan` fizic`, [n folosul altora, f`r` a primi o contrapresta\ie material`” [n contextul [n care “activitatea de interes public este activitatea desf`]urat` [n domenii cum sunt: asisten\a ]i serviciile sociale, protec\ia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de [nv`\`m@nt, ]tiin\ific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protec\ie a mediului, social ]i comunitar ]i altele asemenea". Folosirea voluntariatului sportiv ca instrument de sus\inere [n special a sportului de mas` reprezint` o solu\ie eficient` la care apeleaz` frecvent Direc\ia Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret Br`ila. Persoanele care se implic` voluntar [n sus\inerea activit`\ii sportive din ]coli ]i licee, [n organizarea de ac\iuni ]i competi\ii sportive, primesc din partea DJST Br`ila un contract de voluntariat, conceput dup` modelul european care stipuleaz` clar atribu\iile, libert`\ile ]i beneficiile (nefinanciare) ale voluntarilor sportivi. Obliga\iile privind asigurarea materialelor, a infrastructurii ]i a celorlalte cheltuieli de organizare ]i desf`]urare a evenimentelor la care sunt implica\i voluntarii sportivi, revin [n exclusivitate institu\iei noastre. De asemenea, acord`m o aten\ie special` voluntarilor sportivi pentru ca ace]tia s` aib` un statut respectat, s` li se asigure recunoa]tere ]i prestigiu pentru munca depus` ]i s` beneficieze gratuit de toate formele de instruire ]i informare necesare implic`riilor[norganizareamanifest`rilorsportive. Perspectivele dezvolt`rii voluntariatului sportiv sunt promi\`toare fiindc` ace]tia pot fi implica\i nu numai [n organizarea evenimentelor sportive ci ]i la promovarea sportului ca parte esen\ial` a unui stil de via\` s`n`tos din punct de vedere fizic ]i psihic, la combaterea sedentarismului, la monitorizarea practic`rii sportului de pl`cere, la amenajarea de spa\ii adecvate activit`\ilor sportive, la sus\inerea de cursuri ]i instructaje pentru cei doritori s` [nve\e practicarea diferitelorsporturietc. Concluzia noastr` izvor@t` din numeroase colabor`ri cu voluntarii sportivi br`ileni este c@t se poate de ferm` ]i clar`: voluntarii sportivi au schimbat calitatea ]i num`rul activit`\ilor sportive organizate de DJST Br`ila iar beneficiarii au sim\it [n modbeneficacestlucru.

de Mircea C`rbunaru SB

Urmare din pagina 9

Persoana necunoscut`... ...Radioamatorii comunic` [ntre ei f`r` s` foloseasc` ajutoare de la sol, precum releele (ca la telefonia mobil`), ci direct de la antena unuia la antena celuilalt, indiferent de distan\a dintre ei. Instruirea ]i echiparea lor nu a costat nimic comunitatea [n care tr`iesc. Iar la catastrofe se pun la dipozi\ia autorit`\ilor care ac\ioneaz` [n caz de urgen\`, asigur@nd canale de comunica\ii din cele mai bune, at@t prin independen\a lor de resursele de la sol care pot fi deteriorate de catastrof` c@t ]i prin independen\a energetic`, sta\iile de radioamator put@nd fi alimentate fie de la re\ea, fie de la bateria automobilului f`r` ca performan\ele s` se schimbe, asigur@nd leg`turi la zeci, sute sau mii de km. Iar operatorii sunt cu antrenamentul „la zi“ deoarece ei se antreneaz` continuu, de fiecare dat` c@nd stau la taclale...

Ce mai fac radioamatorii? [n afar` de trafic radio se organizeaz` [n cluburi unde schimb` impresii, experimenteaz`, petrec momente aniversare sau alte s`rb`tori. Mai organizeaz` concursuri locale, na\ionale sau interna\ionale, unde c@]tig` cine realizeaz`, [ntr-un interval de timp impus, cele mai multe sau mai dep`rtate leg`turi radio. Se mai joac` de-a „v-a\i ascunselea“, adic` ascund [n teren accidentat 5 sau 6 emi\`toare care strig` la numite momente un fel de „cucu“ iar concuren\ii, echipa\i cu receptoare portabile care indic` de unde vin undele radio trebuie s` le g`seasc`. C@]tig` cine le g`se]te [n timpul cel mai scurt. Se mai [ntrec la telegrafie vitez`, transmitere sau recep\ie. Ori la telegrafie regularitate. Iar recordurile sunt destul de bune, unele peste cele ale profesioni]tilor. Se mai [ntrec la construc\ii radio, se [nt@lnesc la simpozioane

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

pag. 13

unde []i prezint` realiz`rile, se premiaz` ce este mai valoros. Mai fac ]i un [nfloritor comer\, exist` un continuu cump`r-v@nd, dar ce se vinde sau se cump`r` nu ser ve]te dec@t radioamatorilor, este deci un talcioc intern... ~]tia suntem noi, radioamatorii. Persoane banale, obi]nuite, anonimi ]ter]i de care nu ]tie nimeni nici c@nd devenim mae]tri ai sportului nici cand salv`m vie\i ori bunuri, care ne pl`tim singuri ]i echipamentele ]i antrenamentele ]i cantonamentele etc. dar aducem titluri de campioni na\ionali ba chiar ]i interna\ionali... Totul despre radioamatorii braileni la adresa: http://www.radioamatorism.ro website-ul clubului brailean de radio amatorism C.S.R. Braila, cu indicativul YO4 KAK

SB

SB

PERFORMER FESTIVITATEA ANUAL~ DE PREMIERE A SPORTIVILOR - 2010 I SPORTURI OLIMPICE - CEI MAI BUNI SPORTIVI DIN ANUL 2010 1. IONI|~ ANAMARIA - antr. Roat` Irina - Atletism CSM component` a lotului olimpic Loc IV si Loc V Camp. Europene Seniori 5 x Loc I Camp. Na\ional Seniori ]i Tineret (100 mg, 400mp, 400mg) 2x Loc II Camp. Na\ional Tineret (vitez`) Loc III - Camp. Na\ional Seniori

2. ARTIMON ALIN - antr. prof. Stoicescu Valeriu - Inot LPS Loc I ( 1500L) si 2 x Loc II (200L, 400L) la Camp. Balcanic Jun. Loc V (800L) , Loc VII (1500L) la Campionatele Europene de juniori Loc I, II, III la Camp. Na\ional Jun. ]i Sen la mai multe probe sportive

3. ENE ALINA - antr. prof. Stoicescu Gabriela - Inot LPS 4 X Loc IV (400L, 800L, 4 X 200L, 4X100L) la Camp. Balcanic Jun. Loc I, II, III, la Camp. Na\ional Jun. ]i Sen. la mai multe probe sportive

4. CIOCAN OCTAVIAN - antr. prof. Sachelarie Laura - Inot LPS Loc I, II ,III Campionat Na\ional Jun. II la mai multe probe sportive

5. ANGHELAS RAMONA - antr. prof. Roat` Nicu - Atletism CSM Loc I, II, III Camp. Na\ional Sen. ]i Tineret (suli\`)

6. IANCU MARIA - antr. prof. - Sachelarie Laura - Inot LPS

7. ION }TEFANIA - antr. Simion Eugen/ Ion Florentina Ciclism/Triatlon CSM Kaiac 2 x Loc III ( K4 1000m ]i 500m Jun I) Loc I ( K4 1000m Jun. I ) Ciclism / Triatlon Loc V Camp. Balcanic Triatlon Jun Loc I Trofeul Chellenger Triatlon Jun Camp. Na\ional Triatlon Loc I Camp. Na\ional Duatlon Loc II Camp. Na\ional Fond 65 Km Loc III Camp. Na\ional Contratimp 20 Km Loc III

8. BURADA ALEXANDRU - antr. Per\ea George - Box CSM Loc I Camp. Na\ional Universitare Sen. Loc II Camp. Na\ional Tineret

9. STOICA IONU| - antr. Per\ea George - Box CSM Loc I Camp. Nat. Seniori

10. PETREA SABIN - antr. Per\ea George - Box CSM Loc III Camp. Na\ional Sen. Loc III Cupa Rom@niei Sen.

SB

Loc I, II, III Camp. Na\ional Jun. I ]i Sen. (1500L, 800L, 400L)

II SPORTURI NEOLIMPICE - CEI MAI BUNI SPORTIVI DIN ANUL 2010 TOMA ALEXANDRU - antr. Soare Ionel - Dirt-Track CSM

CR~CIUN VASILE - culturism C.S. Atlas

Loc I Camp. Na\ional Seniori Cupa Europei Loc III individual Loc III echipa

Loc I Campionatele Europene de Culturism categ .70 kg - Masters Loc VII Campionatele Mondiale de Culturism categ. 70 kg - Masters

CEI MAI BUNI VOLUNTARI SPORTIVI DIN ANUL 2010 Antr. PER|EA GEORGE - box - Clubul Sportiv Municipal Br`ila Prof. NICULESCU LUCIAN DAN - rugby Rugby Club Br`ila Prof. PREDA ELENA - CN. “GH. M MURGOCI” Prof. |OLOVICI FLORICA - }c. Gen. “A. PU}KIN” Prof. PAN|URU CORNELIA - Lic. de Art` “H. DARCLÉE” Prof. ALBU}OIU ADRIANA - }c. Gen. “M. DRAGOMIR” Prof. GRIGORE AUREL - }c. Gen “M. SADOVEANU” Prof. RUSU VALERIU - }c. Gen “I. L. CARAGIALE”

Pag.14

Lista complet` a premiilor acordate [n cadrul Festivit`\ii anuale de premiere a celor mai buni sportivi din anul 2010 - la adresa web: www.dtsj.braila.net

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010

SB

PERFORMER FESTIVITATEA ANUAL~ DE PREMIERE A SPORTIVILOR

Sportul Brãilean, Nr.2 - 2010 pag. 15

3