-Baza energetica horticultura B E

UNIVERSITATEA DE STUDII AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Învăţământ la distanţă







Temă de casă la disciplina:

Baza energetică pentru horticultură



Utilizarea uleiurilor vegetale pure şi a biodieselului ca biocarburant la
motoarele Diesel din horticultură

Impactul ecologic asupra mediului ca urmare a utilizării uleiurilor
vegetale pure şi a biodieselului în horticultură.











Student, Maria Dumitrescu Gr1

- 2016 –





Temă de casă (la alegere):

1. Mecanismele motoarelor termice: rol, alcătuire, funcţionare,
scheme.

2. Transmisia la tractoarele pe roţi: rol, alcătuire, funcţionare,
scheme.

3. Utilizarea uleiurilor vegetale pure şi a biodieselului ca
biocarburant la motoarele Diesel din horticultură; Impactul ecologic asupra
mediului ca urmare a utilizării uleiurilor vegetale pure şi a biodieselului
în horticultură.

4. Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin comprimare:
rol, alcătuire, funcţionare, scheme.

Notă: Se tratează una din cele 4 teme la alegere. Nu se acceptă
pagini scanate din bibliografie, cu excepţia figurilor. Prima pagina va fi
tipărită după modelul indicat. Tema va fi prinsă în dosar.

Bibliografie

1. Babiciu, P., V. Scripnic, Al. Frăţilă (1984). Sisteme hidraulice ale
tractoarelor şi maşinilor agricole. Ed. CERES. Bucureşti.
2. Boruga Iulian, Farcaş Nicolae, Dobre Paul –Baza energetică şi maşini
agricole – I. USAMV Bucureşti, 2014.
3. Dobre Paul – Baza energetică. Editura Ceres, Bucureşti, 2014.
4. Farcaş Nicolae, Boruga Iulian, Dobre Paul – Mecanizarea agriculturii.
USAMV Bucureşti, 2014.
5. Farcaş Nicolae, Boruga Iulian – Tractoare şi maşini agricole, Partea
I. USAMV Bucureşti, Seria Biologie-Agricultură, 2003.
6. Toma Dragoş, Traian Neagu ş.a. Tractoare şi maşini agricole. EDP.
Bucureşti, 1981.

































Dobre Paul – Baza energetică. Editura Ceres, Bucureşti, 2014.


4. SURSE DE ENERGII REGENERABILE

Criza energetica planetara accelereaza cautarile privind noi surse de
energie, în
special surse regenerabile, nepoluante, locale, relativ usor accesibile.
Sursele de energie regenerabile prezinta o serie de avantaje comparativ cu
sursele clasice cunoscute si sub denumirea de surse de energie fosile
(surse care
se epuizeaza treptat fara posibilitatea de regenerare) si anume:
- sunt regenerabile;
- gradul de poluare este mai redus;
- favorizeaza relansarea unor ramuri economice, contribuind în mod
semnificativ la balanta economica a unei tari;
- asigura independenta energetica a unor sectoare de activitate sau
tari;
pot constitui surse de venit.
Trebuie subliniat ca de multe ori apelarea la noi surse de energie
regenerabile
determina investitii mari, randament scazut, cheltuieli suplimentare
privind distributia
si valorificarea, de aceea trebuie gasite solutii privind reducerea
perioadelor de amortizare a investitiilor si de sporire a randamentului.

Sursele noi de energie regenerabile care se utilizeaza la nivel mondial
sunt:
Pentru horticultura prezinta interes deosebit biogazul, biodieselul, uleiul
vegetal pur, biomasa, energia solara, energia eoliana.



http://www.qreferat.com/referate/mecanica/UTILIZAREA-COMBUSTIBILULI-
BIOD755.php

1.2 Scurt istoric al utilizarii combustibililor alternativi
In anul 1900 la Expozitia Mondiala de la Paris, Dr. Rudolf Diesel a
prezentat prototipul de motor cu aprindere prin compresie (Diesel)
alimentat cu, atentie, "ulei de arahide" (Lowry, 1990).
In 1911, Dr. Rudolf Diesel a spus ca : "motorul sau cu ulei vegetal
va ajuta considerabil la dezvoltarea agriculturii in tarile cu potential
agricol". Deci la vremea cand inca nu exista derivatul petrolier numit
motorina , functionarea motorului cu compresie era cu ulei vegetal. Dupa
anii '40 doua evenimente au cauzat schimbarea combustibilului pentru
motoarele cu injectie. Primul abundenta furnizorilor de motorina la pret
scazut in balanta cu uleiul vegetal; al doilea poluarea crescuta cu monoxid
de carbon facuta de automobilele pe benzina din acea epoca.
Folosirea uleiului ca si combustibil in motoarele diesel s-a mai practicat
in timpul celui de-al doilea razboi mondial.In ultima parte a razboiului
nemtii nemaidispunind de carburanti suficienti au inceput sa folosesca si
uleiul vegetal in motoarele, diesel in special cele de la motoarele de
tancuri. Au existat studii si experimentari care atesta acest lucru.


Dobre Paul – Baza energetică. Editura Ceres, Bucureşti, 2014.


4.2. Uleiurile vegetale sunt triesteri ai glicerinei cu acizi
monocarboxilici cu
numar par de atomi de carbon, de obicei C12– C18, care pot con_ine una sau
mai
multe legaturi duble, în func_ie de materiile prime din care se extrag.
Cele mai multe
uleiuri con_in predominant doi sau trei acizi principali, ceilal_i acizi
fiind în propor_ie
mica (acizi secundari). Uleiurile vegetale pot sa con_ina si o serie de
al_i produsi
secundari, ca de exemplu monogliceride, digliceride, acizi liberi, produsi
peroxidici,
fosfolipide (surse de gume), carotene si xantofile (usor polimerizabile),
steroli liberi
sau esterifica_i, urme de apa, produsi minerali etc. Prezen_a unor astfel
de compusi
influen_eaza modul de comportare al uleiurilor în motoare.

Pentru a se evalua posibilitatea de utilizare a uleiurilor vegetale si a
deriva_ilor
lor la motoarele Diesel, în calitate de substituen_i ai motorinei, trebuie
luate în
considerare urmatoarele caracteristici principale: intervalul de distilare,
vâscozitatea,
cifra cetanica, comportarea la rece, puterea calorica, stabilitatea în
cursul stocarii
(tabel 4.1).



Importan_a deosebita privind utilizarea uleiului pur la motoarele Diesel
prezinta viscozitatea si punctul de inflamabilitate.
Vâscozitatea. Influen_eaza alimentarea motorului si pulverizarea
combustibilului în camera de ardere. Cresterea vâscozita_ii defavorizeaza
pulverizarea si arderea combustibilului în motor. Un combustibil prea
vâscos va
înrauta_i formarea amestecului carburant, deoarece picaturile, fiind mari
si
penetrante, vor ajunge pe peretele opus injectorului. Uleiurile vegetale au
vâscozita_i
de circa 10 ori mai mari decât motorina.
Corectarea vâscozita_ii uleiului se poate realiza prin încalzirea
prealabila a
uleiului la 70 – 800 C cu ajutorul unui adaptor cu preîncalzitor (fig.4.2),
temperatura la
care uleiul are parametrii foarte apropia_i de ai motorinei. Pentru
usurarea pornirii se
impune pornirea motorului pe motorina, dupa care la atingerea temperaturii
de 70 –
800 C se trece pe ulei vegetal, motorul func_ionând foarte bine, puterea
motorului
nefiind influen_ata semnificativ.


Comutarea adaptoarelor de pe motorina pe ulei se poate realiza în mai multe
moduri :
- manual, prin intermediul unor robinete cu doua cai ;
- automat :
a. electromagnetic (prin intermediul unor relee electomagnetice).
b. electronic (prin intermediul unor componente electronice).




Figura 4.2. Schema generala a sistemului de alimentare la motorul D 110
prevazut cu adaptor pentru functionarea cu ulei vegetal crud: EVTM si EVTU
– electrovalve tur motorina si ulei; EVRU si EVRM electrovalve retur
motorina si ulei.

La comutarea automata trecerea de pe motorina pe ulei se realizeaza la
atingerea temperaturii de 70 – 800 C , temperatura la care parametrii
uleiului sunt
apropia_i de cei ai motorinei. Dintre cele doua tipuri de adaptoare cu
comutare
automata, adaptoarele electromagnetice sunt de preferat, fiind mult mai
simple, mult
mai ieftine si usor de remediat chiar în teren.
Indiferent de modul de comutare, preîncalzirea uleiului se poate realiza:
- utilizând energia termica din sistemul de racire al motorului, prin
intermediul
unui schimbator de caldura ;
- utilizând rezisten_e electrice alimentate la tensiunea instala_iei
electrice a
motorului, asistate de un termostat, sistem care este de preferat, ajungând
la
temperatura de lucru în timp foarte scurt si totodata temperatura fiind
controlata mult
mai bine.
Dupa încetarea lucrului, este indicat ca sistemul de alimentare sa ramâna
încarcat cu motorina pentru o pornire usoara în ziua urmatoare si pentru
cura_area
sistemului de ulei (în caz ca motorul ramâne nepornit o perioada mai mare
de timp),
prin trecerea sistemului de alimentare pe motorina, înainte de oprirea
motorului.
Utilizarea uleiurilor vegetale brute la motoarele termice cu aprindere prin
comprimare(Diesel) permit:
1.Asigurarea independen_ei energetice a unita_ilor de produc_ie;
2.Rentabilizarea unita_ilor de produc_ie prin reducerea pre_ului de
cost/litru de
combustibil la jumatate;
3.Comform Directivei 2003/30/EC DIN 8 mai 2003, uleiul vegetal presat la
rece este agreat ca biocombustibil în CE;
4.Puterea calorica a uleiului vegetal brut este foarte apropiata de a
motorinei,
iar arderea este completa;
5.Uleiul vegetal este încadrat in clasa "0" de pericol ca si apa si
solu_iile
apoase si in consecin_a poate fi depozitat si transportat fara autoriza_ie
speciala;
6.Ungerea sistemului de alimentare al motorului (pompa de injec_ie si
injectoare) se realizeaza in condi_ii mai bune;
7.Plantele oleaginoase permit realizarea unei bune rota_ii a culturilor
(rapi_a
este o buna premergatoare si elibereaza terenul devreme);
8.Este mai pu_in poluant: con_inutul în hidrocarburi aromatice si SO2 (care
este direct raspunzator de ploile acide) al gazelor de esapament, este mai
mic decât
în cazul motorinei;
9.Este un combustibil regenerabil.



http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/Utilizarea-
combustibili-altern68.php

uleiurilor vegetale brute

Uleiurile vegetale brute se pot utiliza singure sau in amestec cu motorina
. Utilizarea lor conduce, din punctul de vedere al problemelor de mediu, la
reducerea emisiilor de fum si particole materiale, la reducerea emisiilor
de oxid si bioxid de carbon precum si a celor de sulf. Ele sunt considerate
biodegradabile (98% in 21 de zile fata de numai 50% in cazul motorinei),
fapt important in cazul unor eventuale accidente.
Uleiurile vegetale brute sunt combustibili oxigenati intrucat contin
intre 4% si 12% oxigen.
Pentru obtinerea lor se utilizeaza seminte provenite din culturile de
soia, porumb, floarea soarelui, rapita, diverse nuci si multe altele.
Important este faprul ca raportul intre energia consumata pentru realizarea
lucrarilor agricole si energia obtinuta din uleiul brut este unul
supraunitar (dupa unii autori raportul ar fi mai mare ca 2). Exista totusi
problema renuntari la anumite suprafete agricole destinate agriculturii
pentru populatie in detrimentul productiei de seminte din care sa se obtina
combustibili. Totodata preturile mari de obtinere fac necesara
subventionarea unei asemenea activitati pentru ca pretul de vanzare sa fie
comparabil cu al combustibililor proveniti din petrol. La toate acestea se
adauga faptul ca tehnologiile de obtinere necesare sunt detinute doar de
tarile avansate tehnologic.
Datorita continutului lor ridicat in lipoide, saruri grase libere
etc. (vezi tabelul 10.3) vascozitatea acestor uleiuri este de pana la 10
ori mai ridicate decat a motorineler. Din aceasta cauza pulverizarea devine
problematica intrucat rezulta picaturi mari, greu de evaporat, cu
consecinte negative in obtinerea unor amestecuri aer – combustibil omogene.
Mai mult, temperaturile de fierbere mai ridicate (peste 4600 C) inrautatesc
si mai mult situatia.


Tabel 3
"Acid gras "Abreviere "Ulei de "Ulei de "Ulei de "
" " "floarea soarelui"sofran "mustar "
"Palmic "C16 :0 "6.0 "5.2 "3.1 "
" "C116 :1 " " "0.2 "
" "C17 :0 " " "0.1 "
"Stearic "C18 :0 "4.2 "2.2 "1.3 "
"Oleic "C18 :1 "18.7 "76.3 "20 "
"Linoleic "C18 :2 "69.3 "16.2 "22 "
"Linolenic "C18 :3 "0.3 " "14.7 "
"Arahidic "C20 :0 "0.4 " "0.8 "
"Eicosenoic "C20 :1 "0.1 " "10.8 "
"Behenic "C22 :0 "1 " "0.5 "
"Eracic "C22 :1 " " "24.8 "
" "C24 :0 " " "0.3 "
" "C24 :1 " " "1.5 "


Ca urmare puterea motoarelor scade, cresc emisiile de substante
nearse lichide. O parte a combustibilului nears ajunge pe suprafata
cilindrului si se amesteca cu uleiul de ungere afectand calitatile
acestuia.
Un alt neajuns este dat de filtrabilitatea scazuta a acestor uleiuri.
Practic nu se poate lucra direct cu uleiuri de floarea soarelui sub 100 C
si cu uleul de rapita sub 200 C.

http://www.qreferat.com/referate/mecanica/UTILIZAREA-COMBUSTIBILULI-
BIOD755.php
1.7 Procesul tehnologic de obtinere a uleiurilor vegetale
Procesul de obtinere a biodieselului se bazeaza pe reactia alcoolului
(in special metanol) cu trigliceride prezente in grasimile de animale,
uleiuri vegetale sau grasimilor regenerate, rezultand esteri de acizi grasi
(biodiesel) si glicerina (figurile 59). Pentru ca reactia sa poata avea loc
este necesara incalzirea si prezenta catalizatorilor (cel mai des folosit
este natriu sau calium hidroxid).

Fig. 5 Obtinerea biocarburantilor




Fig. 6 Obtinerea bioetanolului




Fig. 7 Proces tehnologic pentru obtinerea biodieselului




Fig. 8 Obtinerea bioetanolului din plante




Fig. 9 Elemente utilzate la obtinerea metanolului

Extractia uleiului de rapita respectiv a esterului sau cuprinde mai
multe etape tehnologice:
etapa I: extragerea uleiului,

etapa II: degumarea uleiului,

etapa III: filtrarea uleiului,

etapa IV: esterizarea,

etapa V: depozitarea uleiului/esterului



4.3. Biodieselul reprezinta diesteri ai uleiurilor vegetale si ai
grasimilor
animale. Se ob_ine prin reac_ia de esterificare a grasimilor în prezen_a
unui
catalizator (metanol).
Utilizarea diesterilor la motoarele Diesel nu implica modificari ale
sistemului
de alimentare al motorului, acestia având caracteristici destul de
apropiate de cele
ale motorinei, dar pre_ul de cost este mai mare si nu se poate produce cu
usurin_a la
nivel de ferma, decât daca se dispune de instala_ii speciale si foarte
costisitoare
(fig.4.3). În urma procesarii uleiului vegetal se ob_ine biodiesel si
glicerol,
metanolul fiind recuperat la finalul fiecarei transe. Glicerolul este
colectat pentru procesare în vederea valorificarii sau arderii în arzatoare
speciale sau generatoare de abur.
Carburantul ob_inut este filtrat în doua etape pentru a asigura o
func_ionare fara
probleme a motoarelor diesel.




Figura 4.3. Instalatie de producere a biodieselului


Biodieselul reprezinta un combustibil ecologic alternativ cu un con_inut
mai
mare de oxigen, nesulfuros, biodegradabil si netoxic. Prin realizarea de
amestecuri
biodiesel - motorina se ob_in combustibili cu un con_inut de sulf mai mic
decât
motorina ini_iala. Folosirea acestor amestecuri drept combustibili pentru
motoarele
Diesel duce la o reducere considerabila a emisiilor poluante.
Pe plan mondial, cel mai mult sunt utiliza_i diesterii (biodiesel) datorita
avantajelor enumerate mai sus si totodata permit utilizarea pentru
distribu_ie a
acelorasi sta_ii de alimentare fara nici o modificare.
Biodieselul este folosit pe scara larga, ca atare sau în amestec cu
motorina, si
în alte _ari precum Germania, Austria, Italia, Fran_a, S.U.A. etc.






http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/Utilizarea-
combustibili-altern68.php

3.3. Biodiselul
Deoarece uleiurile vegetale brute au o serie de inconveniente sa
recurs la prelucrarea chimica a acestora prin metoda esterificarii.
Folosind un alcool, in prezeta catalizatorilor, se rup moleculele din
compozitia uleiului. Rezulta astfel etil esterul (util) si glicerina ca
produs secundar. Combustibilul astfel obtinut poarta denumirea de
« biodisel ». Acest combustibil are caracteristici apropiate de cele ale
motorinelor.
De remarcat faptul ca prin esterificare pot fi transformate in
biodisel uleiurile vegetale reziduu din alimentatia publica si grasimile
animale.
Pentru a se obtine combustibil de calitate trebuie ca rata de
esterificare sa fie mai mare de 85%.
Trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte :
- puterea motoarelor alimentate cu biodisel scade datorita puterii
calorice mai mici ;
- folosit in amestec cu motorinele actuale le imbunatateste mult
calitatile de ungere. Datorita inaspririi normelor de mediu pentru motorine
acestea au un continut redus de sulf si de aromatice si in consecinta
capacitatea lor de ungere a scazut. Normele europene actuale prevad
introducerea graduala a unor procente de biodisel in motorine ;
- un efect negativ este diluarea uleiului de ungere;
- fara pregatiri speciale biodiselul nu se poate folosi la
temperaturi scazute ;
- apar incopatibilitati cu unele materiale aflate pe motor
(garnituri) ;
- exista tendinta de formare a depunerilor carbonoase in conditiile
depozitarii indelungate. Fenomenul nu apare in cazul realizarii de
amestecuri motorina-biodesel. Dimpotriva, esterul se comporta ca un aditiv
dispersant curatand depunerile de pe injectoare.

http://www.qreferat.com/referate/mecanica/UTILIZAREA-COMBUSTIBILULI-
BIOD755.php



1.6 Materii prime pentru obtinerea biodieselului
Uleiurile vegetale si grasimile animale reprezinta un potential
inepuizabil de energie, ce poseda, dupa prelucrare, caracteristici
energetice asemanatoare si de nivelul celor detinute de combustibilii de
tip diesel (motorina). Astfel s-a dovedit ca produsul final al estrificarii
si anume esterul acid gras (biodieselul) obtinut din prelucrarea grasimilor
are caracteristici fizice foarte apropiate de cele ale combustibilului tip
diesel clasic. Si mai mult, trebuie subliniat faptul ca, acesti noi
combustibili, fie ei metil sau etil esteri de acizi grasi, pot fi folositi
direct in motoarele diesel, fara a le aduce modificari constructive,
rezultand depuneri nesemnificative in timpul combustiei lor.
Combustibilul obtinut din alte surse decat cele clasice (exploatarile
de petrol) denumit in continuare 'Biodiesel' se poate fabrica (obtine) din
mai multe tipuri de materii prime dintre care principalele sunt prezentate
in tabelul 1:
Tab. 1
Principalele materii prime utiliate pentru producerea bio-dieselului
""rapita; "
""soia; "
""uleiuri vegetale de soia; "
""uleiuri vegetale de rapita; "
""floarea soarelui; "
""grasimi animale; "
""deseuri de uleiuri vegetale. "



Cel mai frecvent se realizeaza din soia, floarea-soarelui, rapita,
porumb, sfecla de zahar, dar poate fi utilizat chiar si uleiul alimentar.






4.4. Impactul ecologic asupra mediului ca urmare a utilizarii uleiului
vegetal crud si a biodieselului în agricoltura

Extinderea în ultimul timp a preocuparilor legate de utilizarea
biocombustibililor
de tip ulei vegetal si biodiesel este motivata de cel pu_in 4 elemente:
_ reducerea de consum de combustibil fosil;
_ reducerea poluarii mediului;
- caracterul ecologic si regenerabil al uleiurilor vegetale si al esterilor
uleiurilor
vegetale;
- respectarea cerin_elor protocolului de la Kyoto.
Evident, utilizarea unor amestecuri formate din esteri si motorina va
conduce
la reducerea consumului de combustibil de origine petroliera, în condi_iile
în care
performan_ele energetice si de consum ale motorului ramân aceleasi, asigura
astfel
si reducerea dependen_ei de petrolul importat. Ca efect global se apreciaza
ca
utilizarea unui litru de biodiesel conduce la economisirea a 0,71 - 0,91 kg
combustibil
fosil.
În ceea ce priveste emisiile poluante, este unanim acceptat ca utilizarea
uleiurilor vegetale si a combustibililor de tip Biodiesel (B20) conduce la
reducerea
tuturor emisiilor poluante, cu excep_ia celor de oxizi de azot (tabelul
4.2.).
Aceasta comportare este datorata caracteristicilor chimice si fizice ale
acestora (prezen_a oxigenului în molecula, lipsa sulfului etc.). Caracterul
ecologic al
uleiurilor vegetale si al combustibililor de tip Biodiesel este dat de:
_ toxicitate redusa în cazul ingerarii (DL2
50:2000 mg/kg corp);
_ toxicitate redusa poluarii accidentale a apelor;
_ risc mai redus de contaminare a solului, uleiurilor vegetale si
combustibilul de tip
Biodiesel (B100) fiind mai biodegradabil (dupa 21 de zile, peste 95% din
biodieselul
care a contaminat solul este degradat, în timp ce doar 75% din motorina se
degradeaza în acelasi interval de timp);
_ pericol mai redus de aprindere si explozie la transport sau în timpul
stocarii, datorita
punctului de inflamabilitate mai ridicat (peste 1100 C, fa_a de 55 - 600
pentru
motorina).
Protocolul de la Kyoto defineste emisiile ce produc efectul de sera pe baza
conceptului de poten_ial de încalzire globala. Conform acestui protocol,
emisiile de
dioxid de carbon sunt calculate doar pentru arderea combustibililor
petrolieri; emisiile
provenite din arderea biocombustibililor (regenerabili) nu sunt luate în
calcul de
protocolul de la Kyoto, considerându-se ca dioxidul de carbon este
compensat de
consumul de dioxid al plantelor. În condi_iile în care, prin acordul de la
Kyoto, _arile
semnatare s-au angajat sa reduca emisiile de gaze producatoare ale
efectului de
sera cu 5% pâna în 2010, în multe state s-au intensificat eforturile
privitoare la
utilizarea biocombustibililor neconven_ionali de tip biodiesel, ca o
modalitate de
respectare a prevederilor protocolului (tabelul 4.2).



http://www.qreferat.com/referate/mecanica/UTILIZAREA-COMBUSTIBILULI-
BIOD755.php

4 EFECTUL ANTIPOLUANT AL COMBUSTIBILULUI BIODIESEL SI MASURI DE
MENTENANTA
1 Efectul antipoluant
Biodieselul este un combustibil mult mai curat decat motorina si care
a inceput sa fie folosit pe scara larga in 200 Poate fi folosit pentru
orice motor diesel, fara ca el sa aiba nevoie de modificari.
Biodieselul emana cu pana la 80% mai putine noxe decat combustibilul
fosil (figurile xxx).

S-a constatat ca prin simpla amestecare a dieselului cu biodiesel (20%) se
micsoreaza drastic emanarea gazelor toxice. Deoarece cerintele ecologice
europene sunt tot mai severe privind micsorare gazelor nocive emanate de
autovehicole, este un motiv in plus pentru folosirea biodieselului, acesta
fiind un carburant nepoluant.

2 Masuri de mentenanta
Desi, combustibilul bio se amesteca cu cel traditional, acesta poate
fi utilizat ca atare. Biodieselul nu este doar curat, ci este si un bun
curatator. Se recomanda ca, atunci cand se trece pe consum de biodiesel,
sa se verifice mai des filtrele si sa seschimbe atunci cand este necesar.
Una dintre optiuni ar fi montarea unui filtru mai ieftin inaintea celui
clasic. Daca masina a stat mai mult timp cu motorina in rezervor s-ar putea
ca fundul acestuia sa rugineasca, iar combustibilul bio sa infunde filtrul.
Totodata trebuie stiut ca piesele din plastic ce vin in contact cu
biodieselul se vor distruge.




http://www.qreferat.com/referate/mecanica/UTILIZAREA-COMBUSTIBILULI-
BIOD755.php


UTILIZAREA COMBUSTIBILULI BIO-DIESEL
1 COMBUSTIBILUL BIO-DIESEL
1.1 Definirea combustibilului bio-diesel
Biocarburantii - numiti biodiesel si bioethanol - sunt produse extrase
din plante si apoi prelucrate, mai ieftine decat motorina - daca nu sunt
accizate - si nepoluante. Este suficient sa amestecam dieselul cu biodiesel
(20%) se va micsora drastic emanarea gazelor toxice.
Biodiesel este combustibil de motor, alternativ, nepoluant, care se
produce din ulei de rapita sau din alte uleiuri vegetale (soia, ricin,
floarea-soarelui, porumb etc) prin esterificare cu metanol. Biodieselul
obtinut are aceleasi calitati ca si dieselul pe care-l poate inlocui
complet sau se poate amesteca cu el.
In figura 1 sunt prezentate procesul de obtinere si formula chimica a
bio-dieselului:





Fig. 1 procesul de obtinere si formula bio-dieselului


El este destinat tuturor tipurilor de motoare diesel si poate fi
folosit in motoarele diesel fara nici un fel de modificari suplimentare.
Este un produs nepoluant de ultima generatie, care va inlocui motorina
datorita efectelor sale antipoluante. Este un produs ecologic biodegradabil

Biodiesel nu contine derivate din petrol dar poate fi amestecat in
orice proportie cu motorina clasica (obtinuta din petrol) pentru a crea un
combustibil lichid ce poate fi folosit la motoarele cu ardere interna fara
nici un fel de modificari sau cu modificari minimale ale motoarelor.
Acesti biocarburanti inclusi in benzina si motorina au drept rol
reducerea noxelor din atmosfera. Biodieselul este practic, biodegradabil,
netoxic si nu contine sulf sau benzenuri


1.3 Necesitatea utilizarii combustibilului bio-diesel
Cu exceptia resurselor energetice bazate pe energie hidraulica si
nucleara, celelalte resurse clasice provin din utilizarea combustibililor
fosili, cum ar fi carbunele, petrolul si gazul natural. Oricum, aceste
ultime resurse sunt limitate, si se apreciaza ca epuizabile pana la
sfarsitul secolului. De aceea gasirea unor resurse alternative de energie
este absolut necesara si vitala omenirii.
Se preconizeaza ca in anul 2020, 20% din benzina sau motorina din
livrate in Romania va trebui sa fie etanol, respectiv biodiesel. Depozitele
de reziduuri petroliere, stocate la unele rafinarii de aproape un secol,
trebuie desfiintate, avand insa perioade de tranzitie stabilite, in toata
tara, pentru fiecare in parte.


1.4 Avantajele utilizarii combustibilului bio-diesel
Utilizarea combustibilului bio-diesel drept combustibil pentru
motoarele cu ardere interna prezinta o serie de avantaje:
- principalul avantaj, conform specialistilor, il reprezinta reducerea
poluarii;
- este biodegradabil intrand in ciclul de descompunere naturala. In
plus producand biodiesel micsoram importul de benzina si diesel care de pe
zi ce trece este tot mai scump si facilitam totodata si agricultura;
- este simplu de utilizat, netoxic si nu emana in procesul de ardere
gaze ce contin noxe periculoase cum ar fi NOx sau Sox;
- este simplu de utilizat, netoxic si nu emana in procesul de ardere
gaze ce contin noxe periculoase cum ar fi NOx sau Sox;
- este mai ieftin decat motorina, nu trebuie facute modificari la
motor, reduce emisia de dioxid de carbon cu 80% si pe cea de monoxid de
carbon cu 50%, " Combustibil 'verde'
- Prezinta o serie de beneficii de natura economica:
- pretul unui litru de biodiesel este sub cel al motorinei;
- fermierii, profitand de cererea mai mare, pot obtine
preturi mai bune pe culturile de soia, floarea-soarelui sau rapita;
fermierii mai mari isi pot face din plante propriul biodiesel, reducandu-si
astfel considerabil costurile de productie. Daca un fermier isi face singur
biodiesel, in mai putin de un an recupereaza cheltuielile.
- avand in vedere profitabilitatea in crestere a acestor
culturi, se estimeaza o majorare a suprafetelor cultivate, ceea ce va duce
la echilibrarea productiilor;
- biodiesel este mai bun pentru mediu deoarece este fabricat din
materie prima reciclata si are emisii poluante reduse comparativ cu
motorinele extrase din petrol. Este mai putin toxic decat sarea si se
biodegradeaza la fel de repede ca zaharul;
- producand biodiesel micsoram importul de benzina si diesel
care de pe zi ce trece este tot mai scump si facilitam totodata si
agricultura;
- aceasta optiune este ideala in agricultura cind toate
lucrarile se efectueaza primavara.vara si toamna cind temperaturile sint
inca favorabile;
- uleiul vegetal presat la rece este agreat ca si
biocombustibil in CE prin Directiva 2003/30/EC din 8 mai 2003. (L123,
volumul 46)
- uleiul vegetal din presarea la rece nu este clasificat ca
lichid inflamabil si in consecinta poate fi depozitat si transportat fara
autorizare intrucat este in clasa "0" de pericol ca si apa sau solutiile
apoase
- nu este supus taxelor, accizelor pentru ca nu polueaza mediul
(prin lipsa sulfului, fosforului si a neutrabilitatii ecologice privind
bioxidul de carbon din gazele de ardere)
- are aceiasi putere calorica ca si motorina, si arderea este
completa
- pretul de cost aproape 1,5 – 2 ori mai mic ca al motorinei
- nu se plateste nici o taxa-nici TVA- cand se proceseaza din
productia proprie (se achita TVA doar pe contravaloarea procesarii)*
*in cazul producatorilor agricoli
- in timpul admisiei in motor "unge" interiorul cilindrului (se
schimba sunetul dieselului)
- permite recuperarea fostele terenuri industriale,
imbibate cu diferiti poluanti.
Pentru a le face reutilizabile, in aceste zone se cultiva plante care
absorb si tolereaza diferitii contaminanti, iar procesul poarta numele de
bioremediere.
In cele mai multe cazuri aceste culturi trebuie distruse dupa ce
procesul s-a incheiat, dar o initiativa a Universitatii de Stat din
Michigan va testa fezabilitatea cresterii pe aceste terenuri a unor plante
care produc biodiesel, relateaza RenewableEnergyAccess.
Un profesor de la universitatea din Michigan, impreuna cu organizatia
nonprofit NextEnergy si sponsorizat de DaimlerChrysler va examina
posibilitatea cresterii unor culturi de soia, floarea soarelui, rapita sau
porumb in zonele poluate - cunoscute si ca terenuri maronii -, precum si
cea a bioremedierii cu aceste plante.
In prezent, proiectul este doar o parcela de un hectar situata in
statul Oklahoma din SUA intr-o fosta zona de deversare a deseurilor
industriale. Pentru inceput, grupul de cercetatori condus de Thelen va
studia daca culturile crescute in terenurile poluate produc recolte destul
de bogate pentru a fi viabile economic in productia de biodiesel.
De asemenea, un alt obiectiv este bioremedierea terenurilor maronii.
Daca aceste plante extrag toxinele din sol si in acelasi timp isi pastreaza
calitatea pentru productia de biodiesel, echipa va incerca diferite soiuri
pentru a obtine randamente maxime. Se spera ca de indata ce guvernul va
standardiza combustibilul B20 - un amestec de 80% motorina si 20% biodiesel
- va putea sa recomande cele mai bune soiuri de cultura.

1.5 Dezavantajele utilizarii combustibilului bio-diesel
Biodiesel-ul prezinta si unele dezavantaje:
- poate fi considerat ca un diluant mai slab care corodeaza produsele
metalice si nemetalice. Din acest motiv este nevoie inlocuirea tuturor
garniturilor de caucuic din pompa de injectie cu materialul numit Viton
care rezista la biodiesel. De asemenea este necesara schimbarea mai deasa a
filtrelor de ulei si combustibil din cauza inbicsirii premature cauzate de
efectul de corodare.
- diferenta de pret intre diesel-ul fosil si biodiesel nu este asa de
mare (marile companii petroliere cumpara en-gros instalatiile de fabricat
biodiesel ca sa-si poata impune politica proprie).
- folosirea biodieselului poate duce la deteriorarea sistemului de
alimentare cu combustibil.
- nu se va putea produce acasa deoarece al doilea produs
folosit la fabricare si anume metanolul e pus pe lista sustantelor
periculoase si interzise ( in primul rind datorita toxicitatii si in
aldoilea rand faptului ca se foloseste la fabricarea drogurilor
artificiale).
- are vascozitatea de 10 ori mai mare ca motorina
- are punctul de inflamabilitate ridicat (intre 270s si 321s grade
celsius) comparativ cu motorina (55s-70s grade celsius)
- nu se pastreaza pentru utilizare mai mult de 6-8 luni
- nu se poate folosi ca si combustibil direct ci numai dupa montarea
unui CONVERTOR care corecteaza vascozitatea si asigura comutarea pe ulei
cand parametrii acestuia sunt similari cu cei ai motorinei



https://ro.wikipedia.org/wiki/Biodiesel

Biodieselul este un biocombustibil sintetic lichid care se obţine din
lipide naturale , ca uleiuri vegetale sau grasimi animale, noi sau
folosite, prin procese industriale de esterificare şi trans-esterificare.
Se poate folosi în substituirea totală sau parţială a petro-dieselului.
Biodieselul poate să se amestece cu motorină care provine din rafinarea
petrolului în diferite cantităţi. Se folosesc abrevieri potrivit
procentajului de biodiesel din amestec: B100 în cazul folosirii de 100%
biodiesel, sau notaţii ca B5, B15 sau B30 unde numărul indică procentajul
de volum biodiesel din amestec. La prima utilizare a biodieselului în
maşină, acesta ar putea cauza eliberarea depozitelor din rezervor şi pot
duce la blocarea filtrului combustibilului. După această perioadă iniţială,
un utilizator poate alterna între biodiesel şi motorină, după preferinţe,
fără alte modificări.[1]
Uleiul vegetal, ale cărui propietăţi pentru impulsarea motoarelor se cunosc
de la inventarea motorului diesel datorită rezultatelor lui Rudolf Diesel.
La începutul secolului XXI, în contextul căutării de noi surse de enegie şi
a îngrijorării privind încălzirea globală, s-a impulsat folosirea lor în
locul derivaţilor din petrol.
Biodieselul descompune cauciucul natural, de aceea este necesar
substituirea prin elastomeri sintetici în cazul folosirii de amestecuri cu
un înalt conţinut de biodiesel. Din acest motiv, unele autoturisme
construite înainte de 1993 pot necesita înlocuirea conductelor de
combustibil care conţin cauciuc natural, deoarece biodieselul poate provoca
umflarea sau crăparea acestora.
Impactul ambiental şi consecinţele sociale din previzibila producţie şi
comercializare masivă, în special în ţările în curs de dezvoltare sau în
lumea a treia, este obiectul între specialişti şi diferiţi agenţi sociali,
guvernamentali şi internaţionali. Biodieselul oferă reduceri substanţiale
ale emisiilor de monoxid de carbon, pulberilor în suspensie,
hidrocarburilor nearse şi sulfaţilor. În plus, biodieselul reduce emisiile
compuşilor cancerigeni cu aproape 85% faţă de motorină. În combinaţie cu
motorina, aceste reduceri ale emisiilor sunt în general proporţionale cu
cantitatea de biodiesel utilizat.
Carburanţii biodiesel sunt o alternativă ecologică la motorină, fiind cu
mult mai puţin poluanţi, dar oferă şi avantajul ca pot fi produşi din mai
multe surse regenerabile, principala modalitate folosită fiind uleiurile
vegetale[2].





http://www.expur.ro/ro/activitati-si-produse/biodiesel

Biodiesel

Biodieselul reprezinta o sursă regenerabilă de energie provenind din ulei
vegetal.

Biocarburanţii joacă un rol dublu în industria transportului. În prezent,
aceştia sunt singurii înlocuitori direcţi ai combustibililor fosili
utilizaţi în transport care sunt disponibili la scară largă şi care se pot
utiliza astăzi în motoarele vehiculelor normale (nemodificate pentru
amestecurile cu conţinut redus sau uşor modificate pentru a accepta
amestecuri cu conţinut ridicat). Trebuie luat în considerare, de asemenea,
faptul că motorina este carburantul utilizat cu predominanţă în Europa. Un
alt avantaj important al folosirii biocarburanţilor îl reprezintă impactul
pe care aceştia îl au în reducerea emisiilor de gaze de seră.

Mai mult, biodiesel-ul obţinut din seminţe de rapiţă ajută Uniunea
Europeană în a-şi mări producţia de şroturi pentru hrănirea cirezilor, în
acelaşi timp micşorând importurile de şrot din soia. Fiecare litru de
biodiesel produs din seminţe de rapiţă înseamnă în jur de 1,5 Kg. de hrană
pentru vaci, porci sau găini, care sunt apoi folosite ca hrană umană.

http://www.urtp.ro/library/evenimnte1/Prezentari23Nov/Culturi-agricole-
energetice.pdf


CULTURILE AGRICOLE ENERGETICE
- IMPORTANTE RESURSE PENTRU
PRODUCTIA DE BIOCARBURANTI -

Pana in 2020:
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect
de sera cu 20% (fata de 1990)
- Ponderea energiilor regenerabile:
20 % din total surse energetice
- Ponderea biocombustibililor: 10% din
total combustibili utilizati
- Reducerea consumului global de
energie primara cu 20%

Surse de energii regenerabile
_ Biomasa: biocarburanti, peleti,
brichete
_ Energie eoliana
_ Energie solara- energie fotovoltaica
_ Energia valurilor
_ Energia hidro
_ Energie geotermala

Definitii
2 Biomasa: partea biodegradabila a
produselor, deseurilor si reziduurilor
din agricultura, cresterea animalelor,
silvicultura, industrie si activitati
urbane.

BIOCARBURANTII …….
_ Se obtin din biomasa
_ Sunt carburanti regenerabili si
nepoluanti pentru mediul inconjurator
_ Se utilizeaza la vehiculele moderne cu
mici/fara modificari constructive
_ Se foloseste infrastructura(de
comercializare) existenta

Biocarburanti
(conform HG 1844/2005)
_ Biodiesel
_ Ulei vegetal pur
_ Bioetanol
_ Biogaz
_ Biometanol
_ Biodimetileter
_ Bio-ETBE
_ Bio-MTBE
_ Biocarburanti sintetici
_ Biohidrogen Biocarburanti din prima generatie
(conventionali)
_ Biodiesel: plante oleaginoase
(rapita, fl.soarelui, soia…), ulei
rezidual
_ Uleiuri vegetale pure: plante
oleaginoase
_ Bioetanol: sfecla de zahar, cereale
_ Bio-ETBE: bioetanol
_ Biogaz


Utilizare biocarburanti in Europa
Biodiesel _Amestecare directa:
- B5, conf EN 590;
- amestecuri mai complexe:B20,
B30,B50 pentru flote
_100% pentru vehicule adaptate.
Bioetanol _ E5 conf. EN 228;
_ E85, amestec cu 15% benzina;
_ ETBE, etanol ca materie prima
Ulei vegetal pur
_utilizat la camioane adaptate si masini
Agricole

Tipuri de culturi
– surse pentru biocarburanti
Culturi pentru productia de biodiesel :
_ Rapita (cea mai buna cultura) – in UE se
foloseste 40 % din total productie
_ Soia (in amestec 30-40 %)- indicele de iod
factor limitativ
_ Fl. soarelui –continut ridicat de acid oleic
Culturi pentru productia de bioetanol:
- Cereale ( porumb, grau,secara )
- Sfecla de zahar
- Sorg zagara


Prognoza productiei de biodiesel
in Romania






Din totalul de 1008 mii tone ulei, circa 300 mii tone se folosesc in
scop alimentar, iar diferenta de peste 700 mii tone poate fi
disponibila pentru productia de biodiesel.











Bibliografie:

Dobre Paul – Baza Energetică. Editura Ceres, Bucureşti, 2014.

Culturile agricole energetice- importante resurse pentru Productia de
biocarburanti -Ministerul Agriculturii Si Dezvoltarii Rurale-
Http://Www.Urtp.Ro/Library/Evenimnte1/Prezentari23Nov/Culturi-Agricole-
Energetice.Pdf

Http://Www.Rasfoiesc.Com/Educatie/Geografie/Ecologie/Utilizarea-
Combustibili-Altern68.Php

Http://Www.Qreferat.Com/Referate/Mecanica/UTILIZAREA-COMBUSTIBILULI-
BIOD755.Php
Https://Ro.Wikipedia.Org/Wiki/Biodiesel