p
Fantòmes, Revenants, Poltergeists, Mànes
lDox
Sommaire
.
tt§ma Mythologie et folklore Philippe Walter, Stamatios Zochios, Corin Braga, Michael Hemsley, Torfi H. Tulinius, 7 5aiozzo, Shogo Kanayama, Sibusiso Hyacinth Madondo, Marie-Agnès Cathiard, lonel Buge, Eleonora Sava, Carmen Sàpunaru Tàmag Littératures et arts nique Adam, Jean Marigny, Claudia-Simona Hulpoi, Arnaud Huftier, Carmen-Veronica Borbély, n ferreira-Meyers, llse Groenewald, Giovanni Magliocco, Gisele Vanhese, Alexandra Stanciu, i;62 Chira, lleana Alexandra Orlich, Katija Khan, Aura Jeudan, Gelu Teampàu, Patrick Pajon, Laurentiu Malomfàlean
:**;; *:\ .ffik... il. a:a..
';i'" =fou*lrlatiòn,"ti. i ,=:."., '",,.'a 6:/t i i"€::l au
.
.À*,, & 'w% !.1 "E 1& #-
1
't-.:
Volume suivant
lmoginoire, utopie, rotionolité Ouvrage publié avec le concours de la
Ahòn€\liTés @14'145-6
[ilffiffill
Echinox Gultural
#:
M(ffiffi&WM ffiffiemffieffi Prel I Prix:22
:::::-.
,..
t
-r, - ** !p,
.
.
{'I*§*Y§
t'
a:,tià'
,AT*{t
--
Université "Babeq-Bolyai" University Phantasma Le Centre de Recherches sur l'Imaginaire The Center for Imagination Studies Facultatea de Litere Str. ÌIorea 3 1 400202, Cluj-Napoca, Romania
Cahiers
ccbirtox Journal
Director: Corin Braga (Babeq-Bolyai University. Cluj, Romània) Board: [{ugo Bauzà (Buenos Aires Acaderny, Argentina)
Scientific
Paolo Bellini (Università degli Studi dell'lnsubria, Italia) Anna Caiozzo (Université de Paris VII, France) Paul Cornea (University of Bucharest, Romània) Arnaud Huftier (Université Les Valenciennes, France) Boris Lanin (Moscow Academy, Russian Federation) Basarab Nicolescu (Romanian Academy) Joèl Tlromas (Université de Perpignan, France) Gisèle Vanhese (Università della Calabria, Italia) Philippe Walter (Université Stendhal - Grenoble 3, France) Jean-Jacques Wunenburger (Université Jean Moulin - Lyon 3, France)
Volume
21
Fontòrnet, Oeuenonts, Poltergeists, [Ul6ncs Cluj-Napoca, Romània, 201 I
I
lr. Fantòmes, Revenonts, Poltergeists, luldnes
, t t':
,')
l
''
Pecican CovER IMAGEs: Alexandru
Uolume 21, 201
I
)
.l Jl i.l
t..
literature' academic journal in comparative Caietele Echinoxis a biannual literary religious' .o.iut, t'i'torical' cultural' dedicated to the study of the and arts imaginaries
Eptton:Phantasma.TheCenterforlmaginationSrudies,Cluj Pualtsupn:EchinoxCulturalFoundation'Cluj PRnr: MegaPrint, Cluj' Romania Editorial board §tefan BorbélY Ruxandra Cesereanu Sanda Cordoq Ovidiu Pecican Rodica PoP
Doru PoP Mihaela Ursa
Coordinateurs: Philippe Walter et Corin Braga
fontòrncs, fieuonontt, Poltergcistr, Ill6ncs Sommoirc
Language revtsrcn Neagu English: Carmen Borbély' AdLriana
Philippe
Walter
7
Ayant-propos
French'. Eva Delcea
Mgthologic ct folklore
SecretarY of the Editorial board: Radu Toderici
Walter
Philippe Chira Website: Florin Morar, Dan
Stamatios
ISSN 1582-960X (Romània) ISBN 97 8'2-36424-245-6 (France)
Zochios
Braga
Corin
ERIH(Europea.,Res"archlndexfortheHumanities-NAT) and indexed in EBSCO Publishing
CEEOL(CentralandEasternEuropeanonlineLibrary) MLA International Bibliography & FABULA online on the websites: The papers are also available
The center for Imagination studies
- www'phantasma'ro/caiete
CentralandEasternEuropeanonlineLibrary www.ceeof.ro,Wu'p*/pubticationlist-'Romania-+CaieteleEchinox
134
Dame Abonde et les revenonts dans /e Roman de la Rose (XIIf siècle) Lamia: A Sorceress, a Fairy or a Revenant? Les Bonshees irlandaises et le monde souteruain des Tuatha de Danann The Day of the Passion of the Men of Britain: The Boar as Revenant Agent of Disorder in Welsh Literature and in Dnid Jones' Late Poetry Ret,enants in Medieval lcelandic Literature Esprits et manifestalions dans I'imaginaire musulman, de la littérature des merveilles ù Edmond Doutté Des esprits vengeurs auxfantùmes tragiques. Lavision dufantdme dans la culture japonaise Ballad of the Fallen:The "Table Cloth" of the Table Mountain as the Spirits of the Dead Des corps fantdmes aux corps imaginés. Entre Afrique et Europe : l'unité cognitive des réponses culturelles à la paralysie du sommeil dans leur anthropodiversité Créaturesfantastiques dans les contes defées roumains : certains aspects symboliques à découvrir Représentations des revenants dans la culture traditionnelle
147
roumaine Zburatorul : L'amant ailé dans la mythologie roumoine
20 32
Hernsley
43
Anna
Tulinius Caiozzo
58 75
Shogo
Kanayama
88
Hyacinth
97
Michael
Torfi H.
(B+) & Journal accredited by CNCSIS
ll
Sibusiso
Madondo Marie-Agnès Cathiard I 03
&Nicolas Abry Ionel
Buqe
Eleonora
Sava
Sàpunaru
Carmen Tàmaq ì
l2l
i,
ft
,rr Ilse Groenewald
232 ì
t
Rousseau, 2002.
e
I For the purpose of this
paper, I will be using the original Afrikaans text, Niggie. The ffanslations are my own. Winterbach's novel was ffanslated into English as To hell with Cronje in 2007. The translation was done by Elsa Silke in co-operation with Winterbach. - Ingrid Winterbach, Niggie, Kaapstad, Human en Rousseau, 2002,
p.8.
'
Sally Nichols, Jung and Tarot: an archetypal journey, Maine, Samuel Weiser Inc., 1984, p.215. o
'
'
lbidr*,p.216. Winterbach, op. cit., Ibidem, p.44.
' Ibidem,p.90.
233
lngrid Winterbach, Niggie, Kaapstad, Human en
Notes
p.42.
1
Caietele Echinox,vol. 21, 201 I : Fant6mes, Revenants, Poltergeists, Mdnes
Nichols, op. cit., p. 45. Winterbach, op. cit.,p.9l-92. to lbidem, p.92. " Ibidem,p. loo-101. '' Nichols, op. cir., p.250.
"to Ibidn*,p.249.
lbidem,p.25o.
tt lbidem, p.25t.
lbidr*,p.252. " Ibider,p.255. 't J. E. Cirlot, A Dictionary o/'Symbols,
'u
London, Routledge, 1995, p. 138. p Winterbach, op. cit.,p.190. 'o Nichols, op. cit., p.72. 2r Winterba ch, op. cit., p. 200. " Nichols, op. cit., p. 73.
"2a Ibidem,p. 87-89. " 'u 2'
Winterbach, op. cit.,p.187. Nichols, op. cit., p.217.
lbide^,p. Iol. winterbach, op.cit., p. 225.
,i
(noa,rul //oV/roo,
Domnisoaro Christina de Mirceo Cliode les ouotors uompiriques dG l'anima
Doutu'tsolnl CHntsrN,c By MTRCEA ELtaog. THE veuptRlc AVATARS oF THE ANIlvrA
AnsrRacr
This essay about Domnisoaro
Christina (1936) by Mircea Eliade focuses, at fìrst on the folkloric motifs in the novel, which intersect the implicit and explicit intertextualities coming from fantastic and gothic Western Europe literature. The second part of this study is dedicated to the construction of the image of "devouring femininity" and of its metamorphosis, and to the vampirophania, i.e. the gradual revelation and manifes-
tation of a both terri$ring and
fantastic
"reali§r". The last part proposes a transversal reading of the novel trying to demonstrate that Christina is the projection of the
anima, the female intra-psychic archetype of the main male character Egor.
Kn"wonns Romanian literature; Folklore; Revenant; Mircea Eliade; DontniSoara Cristina; Vampire; Gotlric; Animus andAnima.
Grovarwr MLcLrocco Università degli Studi di Bari "Aldo Moro"
[email protected].
it
Les séductions
d'une
>8. Les contes et le descdntec nots semblent provenir de couches folkloriques particulièrernent archarques. Nous pensons aussi à l'attitude d'Egor dans les séquences finales du roman. Posséde désonnais par les anciennes croyances populaires, à l'égard desquelles il s'etait montré d'abord plutÒt scep-
tique, gagné par une délirante furie « vampirophobe », il demande aux paysans « qui sait défaire les sorts, conjurer les stryges? [...] et qui entre vous aurait une hacheffe, ou un couteau? », déclarant enfin qu'i[ a « besoin de fer [...] de fer bien froid contre les envoùtements >>e. Dans ce contexte, le metal prend une valeur symbolique qui nous permet d'aboutir à d'auffes réflexions concernant le substrat folklorique du roman. Monsieur Nazarie comprend que, de-
*'r-t;:
ì
constellation mythique à travers laquelle nolls pouvons nous connecter à une réalite encore plus archaique, magique et trouNous pensons aux contes spectraux histoires d'irnpératrices mortes et tombées amoureuses de jeunes hommes encore en vie - que Sirnina affirme avoir appris par sa
émacié.
nlan « cro?t directement du folklore rou-
Dans
;i'H"
sant à certaines representations romantiques qui, par contre, avaient installé le varnpire
fonction d'un « rituel très ancien )), ce ro-
Les itrfluences occidentales et autochtones se greffent sur un riche substrat mythique et symbolique d'origine folklorique.
'rt,
il.
vant le feu (élement masculin
embléma-
tique), le fer qu'Egor reclame a une fonction magique et vengeresse. D'abord le fer sert à Egor pour détruire le tableau du peintre Mirea, le double artistique, l'eidolon matériel de Christina; simulacre troublant qui cache une fdnction magiquelo, parce que, lors de la première phase de la vampirophanie,
trice,
», , S. P. Dan, DomniSoara Christina, in I. Pop
(dir.) Diclionar onalitic de opere literare ' M. Elia,le , Madernoiselle Christina, trad:uit
literare, Bucarest, Editura Fundaliei Culturale Romàne,2002, p. 135-160. C. G. lung, ,4ion. Ricerche sul simbolismo del .Sè, éd. italienne de L. Baruffi, Turin, Bollati Boringhieri , 1997, éd. orig. Aion. Beifi'tige zur Sl,mbolik des Selbst,
zoli, 2009.
245
suoi simboli, traduction de R. Tettucci,
Editions del'Herne, 2008, éd. orig. M. Eliade, Domnisoara Christina, Bucarest,
I. Evseev, Diclionur de mugie, demono-
Domnigoara Christina de Mircea Eliade. Les avatars vampiriques de l'anima
parte... Dar sint incà femeie, Egor! §i dacà au fost fete care s-au indràgostit de luceferi, de ce nu te-ai putea gi tu indràgosti de mine?!...>», M. Eliade, Dorunisoara Christina,
letleratura roniantica (Milano, Rizzoli, 2009), M. Praz a consacré à la figure de la femme fatale et à ses liens avec I'ange, le démon et le vampire, des analyses encore actuelles; on citera en particulier les chapitres: « La belle dame sans merci » (p. 165246) et « Bisanzio » (p. 247-359). Pour le thème de la morte vivante on consultera: « De
l'invisible au visible: la morte-vivante » de J. Rousset, in S. Michaud (ed.), Du visible à l'invisible, vol. I, Paris, Ed. Corti, 1988, p.
I, Cluj-Napoca, Casa càrtii de gtiinfà, 2007, p. 247. A ce sujet on consultera aussi M. Sebastian « Notà la un roman fantastic », in ldem, Eseuri, cronici, memorial, Bucarest, Editura Minerva, 1972, p. romdneSti,
403-408 et I. Vultur, Naraliune Si imaginar. Prelintindri la o leorie a fantasticulai, Bucarest, Editura Minerva, 1987, p. 145-148.
t M.
Eliade , Madentoiselle, p. 5.
Cf. M. Eliade, Memorii,lI, Bucarest, Humanitas, 1991,p.228. u S. Alexandrescu, Privind tnapoi modernitdtea, Bucarest, Editura Univers, 1999, p.
'
I 59-1
60.
M. Eliade, A,[adentoiselle, p.46. « Sint un folclor destul de ciudat basmele doicii...».
'
M. Eliade, Domnisoara, p. 42. r lbidem, p. 193-194. «... gi và2i un zbirc rog,/ Voia singele sà i-l beie/ Zrlele sà-i le ieie./ Ba nici zilele n-ai sà i le iei,/ Nici sìugele n-ai sà i-l bei,/ Cà eu cu acul oi desc?nta,/ Cu màturà oi màtura,/ in trestie l-oi bàga,l §i-n Dunàre l-oi arunca/ §i Sanda de-
155-163; l'entrée «Morte vivante » in P. Brunel (dir.), Dictionnaire des mythes féminisn, Monaco, Éditions du Rocher, 2001 et Ies entrees « Vampire » et « Clarimonde », in P. Brunel et J. Vion-Dury (dir.), Dictionnaire des mythes du fantastique, Limoges, PULIM, 2003. 3 Nous pensons qu'une partie de la critique roumaine a été trop imprécise dans le dé-
farmecele, sà descinte de strigoi? [...] Dar cine dintre voi are weo toporigcà sau weun cufit? [...] Am nevoie de fier, [...] de fier mult qi rece impotriva wàjilor »». Ibidem, p.
cryptage des intertextualités explicites et implicites qui peuvent étre établies entre Domnisoara Christino et certaines Guvres
'o Sur la honction magique du portrait et sur les eidola, on consultera C. Braga, l0 studii
acu o ràmÌnea/ Curatà!...»». Ibidem, p. 68-69. lbid"*, p. 186-187. « Cine gtie sà ìntoarcà
n
162-163..
de arhetipologie, Cluj-Napoca, Editura Dacia,2007. p. 167-168. Sur la définition de vampirophanie on s'arrétera dans le paragraphe suivant.
t'
M. Eliade, Mademoiselle, p. 201. « Mai adinc, mai departe, pìnà ìn inima ei, pinà in miezul viefii ei wàjite!...», M. Eliade, DomniSoara,p.176. t' Egor neutralisera définitivement Christina avec un « pieu de fer »; toutefois dans un dialogue avec Sanda nous notons qu'il y a aussi une allusion au bois: », M. Eliade, Domnigoara, p. 81.
W Vi:'a'.il
n
It
,
Giovanni Magliocco
246
'':'
Domnigoara Christina de Mirceo Eliade. Les avaturs vampiriques de l'anima
,l I
247
\
I,
" Ibirl"n , p. ^71-72. « Multà weme n-a mai auzit nimic. Igi dete seamà cà ìncerca sà se el Erizse clipa precisà cind domnigoara Clristina plecase din odaie. [...] Continuase totuqi sà aqtepte,
pàcàleascà singur, pentru cà
frrà sà aibà destul curaj sà ?ntoarcà
capul
spre fereastrà. Uga de la balcon era deschisà. Poate a ràmas incà acolo, poate n-a plecat, ci e numai ascunsà. §tia totuqi cà se teme degeabà, cà domniqoara Clrristina nu mai e in odaie qi nici in balcon. Se hotàrì brusc.
Sàri din pat qi aprinse lampa electricà de buzunar. Càutà ìnfricoqat chibrinrrile. Aprinse lampa cea mare. Lumina prea puternicà sperie un nlare fluture de noapte, care incepu sà zboare deznàdàjduit, lovindu-se de perefi. Egor luà lampa de buzunar qi^iegi pe balcon. Noaptea era pe sffrqite. [...] Ii fu
deodatà fricà cutremurà.
lui qi
se
lovi un miros puternic
de
de
t .] il
singuràtatea
violete. Fluturele continuà sà se zbatà, lovindu-se cu zgomote surde de perefi, atingind uneori sticla làrnpii >>, tbidern,p.64-65. Cf. R. Vulcànescu , Mitologie, p. 301 . '' Voi. aussi notre étude « Tra angelismo lunare e vampirismo plutonico. Strigoii di Mihai Eminescu », in G. Vanhese (dir.), Eminescu plutonico. Poetica del fantastico, Rende, Centro Editoriale e Librario dell' 'o
UNICAL, 2007 p.5l-52. " Sur les actions typiques du vampire par rapport à l'espace, aux hommes et aux animaux qui l'environnent, on consultera R. Vulcànescu, Mitologie, p. 301-302. " M. Eliade, Mademoiselle, p. 185. « Ne-au pierit qi nouà vitele [...] Ne-a pierit totul in toamna asta... - §i copiii care mor se fac strigoi...», M. Eliade, Domnisoara, p. 16l. 'a Les citations proviennent rle M. Eliade, « Le folklore comme moyen de connaissance », in C. Tacou (dir.), Mircea Eliade, Paris, Cahiers de l'Herne, 1978, p. 173.
"
M. Eliade, Mademoiselle,p.62-63. « O a-
semenea femeie, intr-o casà lasà urme [...].
De-aia mà sim{eam eu apàsat, nelinigtit, abàtut... [...] Oarnenii spun cà s-a Ècut strigoi. [...] Nu qtiu dacà trebuie sau nu sà cred intr-o grozàvie ca asta... t .] . .Nu este insà mai pufin adevàrat cà toate ìntimplàrile acestea au schimbat gi casa, gi familia Moscu [...]. Nu mà mai simt bine acolo », M. Eliade, Domnisoaro, p. 55-57 .
lbidr*,
p. 5-6. E. Simion, Mircea Eliade. Nodurile si semnele prozei, Bucarest, Univers Enciclopedic, 2005, p. 162-163. En ce qui concerne cesvampirophanies inrplicites, nous renvoyons à l'étude de Simion, qui a analysé déjà les « signes » 'u
"
presents dans les prenriers chapitres.
crtations proviennent de M. Eliade, Mademoiselle, p. 42-43. « Nu a mort, nici màcar a flori funerare, ci un miros de tinere1e oprità pe loc. [...] Nimic nu pàrea prirnenit, schimbat, de cind murise Domnigoara Christina. Mirosul acesta e parfumul tinerefii ei, restwi miraculos pàstrate din apa ei de colonie, din aburul trupului ei », M. Eliade, Domnisoara, p. 38-39. " Mén.,e les femmes mortes de Théophile Gautier n'émanaient pas une odeur de fleurs mortes, mais de violette! Comme l'atteste ce beau poème dédié à une femrne morte et au sourire de « corail »: « les violettes de Parme,/ au lieu de tristes fleurs des morts/ où chaque perle est une lanne,/ pleurent en bouquets sur son corps » ( « Le poème de la femme. Marbre de Paros »», in Emaux et camées, Paris, Gallimard, 1981, p. 3l). 'oR. Ceserani,Ilfantastico, Bologna, Il Mulino, 1 996, p.81-82. ''32 C. Braga, 10 studii,p. 168. M. Eliade, Mademoiselle, p. 191. « De ce afi omorit-o?![...] Are sà và sugrume pe tof », M. Eliade, DomniSoara,p. 167. " Pour la symbologie du nombre trois, voir J. Chevalier; A. Gheerbrant, Dictionnaire des symboles, Paris, Laffont/ Jupiter, 1982,
'* Les
p.972-976.
'o M. Eliade, Mademoiselle, p. lll. « Treptele spaimei, sint nrult mai adinci, dragostea mea. Te vei agàfa de mine, mà veistrànge in brafe, vei gàsi la pieptul meu singura nàdejde, singurà mingiiere 1...). Cineva a fost lingà tine gi a fost de-ajuns ca sà te pierzi. Cineva pe care nu-l cunoqti, dar pe care nu-l vei uita niciodatà. §i ca el sint sute qi mii gi toli ascultà de poruncà rnea )), M. Eliade, Domnisoara, p.98. 3t I. Gregori, « Fantasticul in proza lui Mircea Eliade'. Dornnisoara Christina. O lecturd nu-numai-esteticd >», in Idem, Studii literure, Bucarest, Editura Fundafiei Culturale Rornàne 2002, p. t35-160; P. Cemat,
Modernismul relro in romanul romdnesc interbelic. Bucarest, Editura Art, 2009, p. 279-292. Pour une analyse plus profonde qui eclaire, par contre, les élements archétypaux du texte, on consultera S. Finaru