Baconschiada

orizont

11

ISTM istm

BACONSCHIADA ALEXANDRU ORAVI}AN

|n ultima vreme, prefixul "post-" a ajuns uzat [i abuzat \n asemenea propor]ii \ncåt se poate vorbi despre o patologie discursiv`. De la deja \nvechitele postmodernism, postcolonialism, postcomunism, se ajunge, printr-un vertij accentuat, la o epoc` a postadev`rului, a [tirilor false, a unei mitomanii cronicizate la nivel societal. |n acest ambient turbulent [i confuz la nivel global, societatea romåneasc` \[i g`se[te exacerbate extremele. Anatomia rat`rii: Tipuri [i tare din Romånia postcomunist`1 \[i extrage seva tocmai din extinderea tot mai accentuat` a tipologiilor existente \n societatea \n care partenerii de dialog Teodor Baconschi [i Dan-Liviu Boeriu \[i desf`[oar` activitatea. Tranzi]ia ca mod de via]` se profileaz` parc` mai n`ucitoare ca niciodat` pentru cititorul acestui volum. n esen]`, Anatomia rat`rii se axeaz` pe un soi de etnopsihologie solid ancorat` social [i istoric. Conturarea unor tipologii maladive din punct de vedere social devine coloana de sus]inere a proiectului din spatele acestei c`r]i, ce exploreaz` [i exploateaz` contrariile deseori [ocante surprinse \n toate fa]etele plaiului mioritic. Existen]a cotidian` \ntre extreme conduce nu numai la contaminare, dar [i la profilarea unui hibrid postcomunist, un poten]ial ratat al tranzi]iei. Supus unui tumult cotidian, acesta nu mai g`se[te resursele necesare contempl`rii deta[ate \ntr-o oglind` capabil` s` sondeze adåncimile sinelui. Dialogul dintre Teodor Baconschi [i Dan-Liviu Boeriu vine sub forma unei astfel de oglinzi pe deplin necesare, \ns`, din p`cate, pu]in accesibil` unora dintre protagoni[tii acestei c`r]i. E greu de crezut c` "b`ie]ii de[tep]i", ]oapa ori cocalarul vor rupe timp pre]ios din torpoarea lor intelectual` pentru a se atinge de un poten]ial panaceu pentru propria lor condi]ie. A nu se \n]elege c` autorii demonizeaz` aceste tipologii \n dialogul lor; dimpotriv`: Teodor Baconschi [i Dan-Liviu Boeriu dau dovad` de umor atent calibrat \nc` din deschiderea c`r]ii, ce propune o situare \n tem`, o sondare a aerului contrariant din postcomunism. Chimia dintre interlocutori devine evident` devreme. Bun cunosc`tor al operei dinamice a interlocutorului s`u, Dan-Liviu Boeriu ghideaz` filonul discu]iei [i seteaz` parametrii pentru ca experien]a lui Teodor Baconschi s` ias` la lumin` \ntr-o form` edificatoare pentru lector: pendularea dintre contextualizare [i exemplificare creeaz` efectul unei precizii aproape medicale \n tratamentul unei post-tranzi]ii interminabile. Definirea termenilor devine un demers esen]ial pentru cuprinderea extensiunii volumului: "Nu exist` psihopatii colective [i nici sociopatii supraindividuale. Societatea e o pur` abstrac]ie, cu valoare operativ` \n [tiin]ele sociale. Dup` mine, exist` doar tendin]e, idei generice, reprezent`ri, fantasme, complexe mutate din sfera psihanalizei \n cea a sociologiei." Rezidualul comunist se profileaz` drept cauz` principal` pentru un infantilism [i o lips` de coagulare a societ`]ii romåne[ti, ceea ce explic` propensiunea pentru reduc]ionism, verbiaj, superficialitate, striden]`, ba chiar pentru demonizarea figurii intelectualului. Odat` atin[i de våntul schimb`rii aduc`tor de libertate, romånii s-au confruntat cu dilema "Avem libertate, dar ce facem cu ea?" Astfel, \n tandem cu libertatea, a devenit accesibil [i suportul pentru exorcizarea deschis` a frustr`rilor adunate \n timp. Mitizarea denaturat` de protocronism ajunge tem` etern` de v`rsare a l`turilor pe Facebook, mai vizibil` acum

|

\n lipsa mecanismelor cenzurii: "Mitul Romånesc a suferit nuan]`ri, complet`ri, ajust`ri cromatice de circumstan]`. Dar a r`mas axat pe evacuarea culpei prin complex de persecu]ie [i xenofobie justificatoare." Acest profil latent ajunge \n prim-plan odat` cu presupusa eliberare a cuvåntului ori a manifest`rilor sociale, dat` fiind propensiunea romånilor spre arderea etapelor, bine redat` \n volum. Abilitatea lui Teodor Baconschi [i DanLiviu Boeriu de a surprinde aspectele m`runte ale societ`]ii din afara turnului de filde[ intens blamat al intelectualit`]ii este poten]at` de creativitatea \n plan ideatic. Sec]iunea "Mici tipologii de tranzi]ie" este osia volumului [i, \n acela[i timp, o invita]ie spre autodescoperire. Dac` exist` un liant \ntre corporatist, ecologist, indignat, relativist, nostalgic, descurc`re], "b`ie]i de[tep]i", ]oap`, cocalar ori cet`]ean digital, atunci acesta deriv` din propulsarea propriei condi]ii spre o artificialitate stringent`. Rezult` portrete cu tu[e parodice involuntare, incon[tiente cu privire la dep`[irea perplex` a propriilor limite. Fondul este o ruptur` istoric` [i construc]ia unei societ`]i pe o falie \n care pare s` fi disp`rut sim]ul modera]iei [i din care pare s` se fi ivit domina]ia spoielii: "Francezii au o vorb`: ™vivons bien, vivons cachés¤. |ndemnul pleac` de la ideea de bunsim] c` o duci mai bine la ad`post de invidia celorlal]i. Nu e bine s` le ar`]i celor mai s`raci decåt tine c` e[ti mai bogat decåt ei. La noi nu [tiu de ce n-a prins aceast` \n]elepciune social`. E un concurs general de show off. Cei mai mul]i nu par s` tr`iasc` decåt pentru a le demonstra celorlal]i c` debordeaz` de prosperitate." e pild`, obsesia "regilor [oselelor" pentru vehicule puternice poate fi explicat` abil prin "sindromul Centaurului, prin care [oferul preia simbolic for]a ™caii putere¤ ai motorului", rezultat al unei "corect`ri mecanice a impoten]ei", iar "cocalarul [i ]oapa reprezint` triumful tabloidiz`rii, dansul resentimentar pe mormåntul culturii \nalte, manifestul viu, ™democratic¤ al antielitismului populist \n care au e[uat toate democra]iile ™postmoderne¤." Aceste tipologii urc` \n sfera dominantului reie[it din ]es`tura societal` sub forma unui fibrom societal prezent \n majoritatea societ`]ilor postcomuniste din estul european, omniprezent pe majoritatea canalelor media, dar [i pe Facebook. Dup` excelentul eseu Facebook. Fabrica de narcisism (recenzat [i \n paginile "Orizontului"), iat` c` via]a digital` revine ca preocupare a lui Teodor Baconschi [i \n Anatomia rat`rii. Aici, autorul scoate \n eviden]` schimb`rile emergente \ntr-un spa]iu al opozi]iilor cronicizate, inclusiv \n plan politic. Cet`]enia digital` [i activismul online nu sunt numai m`rci ale globaliz`rii accelerate, dar [i concepte \n a[teptarea unei legitim`ri: "Psihologic [i cognitiv, cet`]enia digital` este, a[adar, un mister \n plin` (pre)facere. Cred c` no]iunea va deveni concept acreditat \n analizele socioantropologice [i politologice." Instan]a legitimatoare se vede pus` sub semnul \ntreb`rii \n haosul relativismului cultivat mai cu seam` prin mecanismele digitale. Poten]ialele instan]e legitimatoare – intelectualul, liderul de opinie [i omul politic – sunt afectate la råndul lor de c`derea \n marasmul postcomunist. Pozi]ia [i cuvåntul acestor lideri de opinie sunt denaturate, mai ales sub ap`sarea tabloidiz`rii [i discredit`rii

D

opiniilor nepl`cute pentru anumite tabere. Se ajunge astfel la propagarea unor dimensiuni cu totul nivelatoare [i anihilatoare pentru gåndirea critic`: "verbiaj toxic, diversiune meschin`, clisme, sp`l`turi cerebrale, ample opera]iuni de lobotomizare." |n acest context, nu este de mirare c` aspectecheie din Anatomia rat`rii precum mania persecu]iei, miturile, teoria conspira]iei, b`[c`lia ori divertismentul cunosc muta]ii \n care principiul cantit`]ii pare s` fi suprimat automat principiul calit`]ii, al modera]iei. |n fapt, imensul punct nevralgic identificat de Teodor Baconschi [i Dan-Liviu Boeriu \n Anatomia rat`rii este absen]a unui echilibru \n societatea romåneasc` postcomunist`, \n gåndirea [i raportarea la propria existen]` a romånului de rånd. O contemplare \n oglind` cu deta[are, f`r` ranchiun`, cu simpatie, \ns` [i cu dorin]a de autodes`vår[ire critic`, ar \nlesni con[tientizarea multiplelor ecouri ale acestor tipologii [i ar putea converti prelungirea rat`rii tranzi]iei \ntr-o epoc` a post-rat`rii, sinonim` cu redescoperirea gustului modera]iei [i al gåndirii critice. * eeditarea eseului Despre necunoscut2, semnat de Teodor Baconschi, pricinuie[te reconsiderarea acestei teme infinite \n planul operei recente a autorului. Atåt Facebook. Fabrica de narcisism, cåt [i Anatomia rat`rii sunt incursiuni \n sectoare ale vie]ii contemporane \nc` necunoscute pe deplin, oferind exerci]ii de sistematizare \ntr-un spa]iu amorf, situat \n penumbra cunoa[terii. A[ezat` pe un firmament teologic de un dinamism nea[teptat, problema necunoscutului nu este abordat` prin prisma mijloacelor tradi]ionale prin care necunoscutul devine cunoscut. Nucleul dur al acestui eseu, ce nu pare s` sufere de pe urma trecerii timpului, proclam` necesitatea necunoscutului \n gåndirea uman`, \ntrucåt goana dup` r`spunsuri pare s` anuleze deschiderea infinit` presupus` de ceea ce nu cunoa[tem. |n locul angaj`rii \n periplul spre r`spunsul din spatele necunoscutului, Teodor Baconschi propune \ntreb`ri \ntr-un exerci]iu filosofic cu multipl` deschidere spre cunoa[terea reprezentat` ca "o sfer` a c`rei expansiune \nmul]e[te propor]ional punctele de contact dintre ea [i necunoscut." Ca atare, necunoscutul poate fi abordat fie \n cheie proprie, fie prin raportare la Cel`lalt. |n fapt,

R

totalitatea rela]iilor interumane poate fi tratat` din perspectiva problemei necunoscutului: "Cunoscånd, recuno[ti, dat fiind c` e[ti recunoscut \ntr-o rela]ie emergent`. Recunoa[terea e sursa ce hr`ne[te onoarea indivizilor, dar [i procesul gra]ie c`ruia agresivitatea celorlal]i devine ru[inoas`." Reprezentarea unui Deus absconditus \n cuprinsul acestui eseu este un magistral exerci]iu intelectual, remarcabil [i sub aspect stilistic. Cunoa[terea lui Dumnezeu, una dintre ]intele demersului lui Teodor Baconschi, chestioneaz` nu numai pozi]ionarea omului la religie, dar [i reconsiderarea rolului lui Dumnezeu \n producerea cunoa[terii, \n pendularea dintre cunoscut [i necunoscut. Spre exemplu, p`gånii apar nu ca o tagm` detestabil`, ci ca o categorie norocoas` pentru c` au poten]ialul de a beneficia de bucuria cunoa[terii lui Dumnezeu. |n acest context, necunoscutul "ca resort al autodep`[irii controlate", poate fi al`turat "sacrului" [i, mai cu seam`, "sfåntului mister" al lui Lucian Blaga. Dimensiunea temporal` a necunoscutului este surprins` nu \n sens tradi]ional, ci \n aparenta lips` de sens, \n imensul necunoscut din spatele manifest`rilor policentrice cum sunt cele postmoderne. Aspecte din Facebook. Fabrica de narcisism [i din Anatomia rat`rii sunt prezente [i aici, \ns` din perspectiva (ne)cunoscutului: "Omul din re]ea cere aten]ie \ntrucåt nu suport` contradic]ia dintre propriul anonimat [i ™era accesului¤. Vedetizarea virtual`, m`surat` prin num`rul acces`rilor (adic` prin cantitatea de aten]ie dislocat`), este marea iluzie a imposturii postmoderne." es`tura vie]ii se \mplete[te a[adar, ad infinitum, cu ]es`tura necunoscutului, care nu poate fi contemplat` decåt la nivel de ansamblu, c`ci firele se pierd c`tre grani]ele tot mai \ndep`rtate ale cunoa[terii poten]iale: "a[a ne ducem via]a: la voia unei providen]e care ne acord` libertatea de a imagina ce-i mai r`u sau de a spera ce-i mai bun, \n vreme ce misterioasele ei decizii primesc aparen]a accidentului sau pe a sor]ii." Lectura eseului Despre necunoscut pricinuie[te repetat astfel de epifanii. ___________ 1 Editura Humanitas, Bucure[ti, 2016, 232 p. 2 Baroque Books & Arts, Bucure[ti, 2015, 112 p.

}