sa ~, stiu sa
-'-
COLECTIA CARTI CHEIE
D
U .
~
Colectie initiata 1Jicoordonata IREN ARSENE
de
JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor ~i poet. ~i-a ob~inut licen~ain psihiatrie sociala la Ecole pratique des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris). Este fondatorul Centrului de formare in rela\ii interumane "Le Regard fertile" de la Roussillon-en-Provence, unde preda buna parte dintre cursurile de formare. A predat timp de 15 ani la Universite de Lille III. Jacques Salome dorqte sa transfonne comunicarea intr-o materie de sine statatoare ce se preda in ~coli~icrede in responsabilizarea individului in vederea crearii unor rela~ii sanatoase, printr-o comunicare activa. ~i-a inceput cariera in domeniul rela\iilor interumane pornind de la cercetarile ~i lucrarile ce apar\in curentului psihologic umanist, reprezentat de Carl Rogers. La inceputurile carierei sale, s-a folosit de psihanaliza, mergind pc direqia propusa de Milton Erickson, pentru care incon~tientul este un rezervor de resurse, ~i nu 0 componenta intunecata a psihicului. fn primele sale cursuri de formare, Jacques Salome a folosit tehnici corporale cum ar fi Rebirth, bionergia sau mi;loacele de expresie scenid, preCUll1psihodrama. Dupa aceste numeroase experien~e, ajunge la 0 metoda personala. EI creeaza un sistem teoretico-practic, dezvoltind concepte ~i instrumente proprii. Astfel ia na~tere metoda ESPERE (Energie Specifid Pentru 0 Ecologic Rela~ionala Esen\iala). Scopul demersurilor sale pedagogice ~i educative nu este acela de a da sfaturi, ci de a stimula reflec~iapersonala ~i maturizarea, de a declan~a trezirea con~tiin~ei~iluarea de pozi~ie fa~ade sine ~i fa~ade ceilal\i. Punctul de plecare este exprimarea personala. A format pina in prezent peste 40 000 de asisten\i sociali, medici, psihologi ~iconsultan\i. A \inut conferin\e ~icursuri de formare ~i arc discipoli (moderatori in metoda ESPERE ~iformatori de moderatori) in Fran\a, Belgia, Quebec, Elve~ia,Insulele Reunion. Este autor a peste 30 de car\i, coauror alunor lucrari de referin~a despre comunicare ~i cuplu, teoretician in cadrul Asocia\iei pentru Comunicare Rela\ionala prin Ascultare Activa. Car\ile sale au fost traduse in 27 de limbi. Semneaza cronici permallente in revistele Psychologies (Fran\a) ~i Le Guide Ressources (Canada); numeroase apari~ii in presa francofona (articole cu ~idespre el, interviuri ~icronici ale conferin\elor sale): Nouveaux Cles, Madame Figaro, Medicine naturelle, Presence Magazine, La vie, La marine, Journal de Quebec, La presse, Magazine 7 jours, Entrevue, Le devoir, Phares, Mariage. Este tatal a cinci copii.
JACQUES SALOME·
SYLVIE GALLAND
Daca rn.-a9asculta,
m-a~ intelege Traducere de
ELENA NECULCEA
I/1
GJ/~Qc;l.~1 )
SYLVIEGALLANDa fost directoarea Centrului de Psihoterapie pentru copii al spitalului din Lausanne. BUCURE$TI, 2002
Descrierea
elP
Tuturar celar pentru care libertatea de a fi are la baza respectul, fntelegerea ?i taleranta. a Bibliotecii Nationale
SALOME, JACQUES
Dadi m-a;; asculta, m-a;; intelege / Jacques Salome; trad.: Elena Neculcea Bucure;;ti: Curtea Veche Publishing, 2002 328 p.; 20 em (Girti cheie; 37) Tit. orig. (fr): Si je m'ecoulais, je m'entendrais ISBN 973-8356-13-X 1. Sylvie Galland II. Neculcea, Elena (trad.) 159.9
Coperta coleetiei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCIU.
Jacques Salome, Sylvie Galland 51 JE M'ECOUTAI5,
JE M'ENTENDRAI5
Copyright © 1990, Les Editions de I'Homme Publie avec l'accord des Editions de I'Homme © Curtea Veehe Publishing, 2002, pentru prezenta versitme romimeasdi ISBN 973-8356-13-X
Cuvint inainte A cornunica, a avea 0 relatie, a imparti: nimic nu ni se pare mai important, esential pentru existenta noastra. A avea sentimentul ca e~ti parte a unui ansamblu mai vast, ca e~ti recunoscut, identificat, ca apartii unui grup, unei comunitati lingvistice este una dintre cele mai profunde ~i vitale aspiratii umane. Dar nicaieri nu sintem invatati sa comunicam, nici in familie 9i cu am mai putin la ~coala. In sistemul ~colar, comunicarea se bazeaza pe 0 dinamica specifica, de tip intrebare-raspuns. Copilul nu poate da un raspuns personal; nu-i sint acceptate decit raspunsul din carte sau cel a~teptat de invatator. Timp de 15 pina la 20 de ani din viata noastra sintem obligati sa producem raspunsuri, sa mergem in directia a~teptarilor celorlalti· Devenim astfel handicapati - ni9te infirmi in ce prive~te relatiile noastre. Cind ne dam seama de lacunele noastre, avem nevoie de mult timp pentru a reinvata, pentru a reinventa mijloacele concrete prin care sa traim mai bine, sa ne intelegem mai bine cu celalalt 9i sa-l intelegem mai bine. In aceasta carte ne-am propus sa va oferim unele dintre descoperirile noastre; acestea vor reprezenta citeva puncte de reper ce ne pot ajuta sa ne facem mai bine intele~i ~i sa-i intelegem mai bine pe ceilalti. Aceste cai ce conduc spre 0 comunicare activa, spre relatii sanatoase, ne vor permite mai ales
8
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
sa ne cunoa~tem mai bine pe noi in~ine, sa descoperim ce e mai bun in noi, necunoscutul din fiecare. In continuare, vom dezvolta ideea ca este necesar ca fiecare sa-~i asume responsabilitatea imbunatatirii relatiei cu sine insu~i ~i cu ceilalti. Pentru aceasta trebuie sa intelegem anumite mecanisme care guverneaza comunicarea ;;i relatiile intime. Mai trebuie, de asemenea, sa evitam 0 dubla capcana,;;i anume fie sa-i acuzam pe ceilalp de ceea ce nu merge, fie sa ne acuzam pe noi in~ine ~i sa ne denigram.
Comunicarea o vorbit, hzainte
de a Ji fmbriteatClfn euvinte, trebuie sit se Jormeze, mie mamifer dureros, fn stnzJundul unui pfntee, aeolo unde prime~te dreptul de a avea un sens, un sunet, a origine.
Alain Bosquet
Cine oare nu cunoa~te sentimentul difuz ca nu comunica bine cu sine si cu ceilalti? Cine oare nu se loveste zilnic de difi~ultatea de 'a se expri~a 9i de a se face intel~s? Daca vreau sa-mi imbunatatesc comunicarea, trebuie mai intii sa-mi pun intrebari despre felul in care am invatat sa comunic. Probabil 0 sa-mi dau seama ca am invatat sa nu comunic. sa descopar ca de foarte timpuriu in existenta mea am fost privat de dreptulla cuvint chiar de dHre cei care ma iubeau ~i care, crezind ca ma inteleg, vorbeau in locul meu.
0
Anticomunicarea
,,$i rnai e ceva, am uitat sa-# spun ca slnt olog In ale comunicarii."
Vom descrie,de asemenea, cele mai frecvente capcane dintr-o relatie ~i \Tom oferi reperele ~ipunctele de sprijin care ni se par importante, nu pentru a gasi solutii, ci pentru a pastra directia buna in intretinerea relatiilor.
Parintii 9i pedagogii mai degraba impun limite dedt sa invite la libera exprimare. $i mai gray este faptul ca i9i insugesc exprimarea noastra pentru a vorbi despre noi, in 10cuP nostru. Dar eel mai rau este faptul ca resping ceea ce exprimam noi personal. 1 Am inventat aceasta expresie, a vorbi despre eineva fn locul situ, pentru a descrie 0 exprimare aldHuita din imperative categorice ("Fii.altfel decit e;;ti").,din explicatii ("Daca nu vii, inseamna ca ti-e frica") ;;inegare ("Tu nu e;;ti neferici.t, ai tot ce-ti trebuie"). Exprimarea cuiva care imi spune cum ma vede el, care imi intinde 0 oglinda, deformata, evident, totu;;i 0 oglinda este cu totul altceva. Acea exprimare poate fi relevanta, ma poate ajuta sa ma cunosc mai bine. Diferenta consUl.in intenp.a celui care imi vorbe;;te despre mine.
---------------~---------------""""'>
•• ~_.- -
10
Comunicarea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
11
"Mi-e frica, spune copilul. - N-ai nid un motiv, spune tatal." "Ma doare, spune copilul cu genunchiul julit. - N-ai nimic, spune mama." Aceste mesaje par banale, ele smt generate de buna intentie a parintilor de a-9i lini9ti copiii. Dorinta de a-i scapa pe copii de temeri este 0 meteahna frecventa a parintilor. Oar la fel de bine, aceste mesaje mseamna 9i: "Nu poti avea incredere in ce simti tu, eu 9tiu ce trebuie sa simti tu." Ei ii dicteaza altuia emotiile 9i sentimentele pe care ar trebui sa Ie aiba 9i nu Ie are. Poti ordona sau interzice un act (daca raportul de forte permite!) - "Nu ai voie sa 10ve9tibebelu9ulm cap" -, dar este imposibil sa impui sentimentele - "Trebuie sa-l iube9ti" -, indiferent de virsta. Impunerea genereaza confuzii. eel care mcearca 0 emotie se mdoie9te de propria lui traire atund dnd 0 persoana importanta pentru el (unul dintre parinti, de exemplu) ii denigreaza, ii neaga sau incearca sa-i imp una trairile sau sentimentele. "Trebuie sa-l iube9ti, este fratele tau, nu 9tia ce face cmd ti-a stricat jucaria ... " "Oar, dragule, 9tii prea bine ca va iubesc la fel; nu fac diferente intre tine 9i sora ta." ,,$tii ca te adora, chiar daca se infurie. $i apoi, nu ar trebui sa il contrazid, 9tii ca nu suporta." $i astfel invatam sa comunicam, prin negarea trairilor noastre de catre cei care ne iubesc. $i ii vedem negindu-9i inclusiv propriile sentimente. "E9ti trista, mama, plingi? - Nu, stai lini9tit, nu am nimic." Nimic? "Mami nu-l iube9te pe tati. Ce are cu ell - Nu-i adevarat, ce treaba ai tu cu asta? Sa 9tii ca il iube9te ... " Daci'inu facem efortul de a stabili citeva reguli fund amentale pentm 0 comunicare fireasca, riscam ca toata viata sa su-
"Ea lmi spune eit mit iubepte Iafel ea pe el, dar eu pi el nu slntem Iafel."
porUim 9i sa transmitem constringeri care saboteaza comunicarea 9i care fac ca relatiile intime sa devina dificile, dureroase. Principii de
bad,
Bazele unei comunidiri veritabile sint U90r de enuntat 9i cumplit de greu de aplicat. Ele se organizeaza m functie de trei pozitii fundamentale: • Recunosc 9i Ii confirm celuilalt di exprimarea sa Ii este proprie, ca sentimentele sau parerile ii apartin. • Ma exprim vorbind despre mine, afirmmdu-mi pozitia. • Doresc sa reunesc punctul tau de vedere 9i pe al meu, nu opunmdu-le sau confundmdu-Ie, ci adunmdu-le unullinga celalalt, confruntmdu-Ie. De aid se poate na9te 0 uniune, un schimb. Aceste trei pozitii au drept corolare imediate:
12
Comunicarea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE
13
• Nu 11las pe ceUilalt sa vorbeasca despre mine in locul meu. • II invit sa vorbeasca despre el insw}i. • Admit ca "a te intelege cu cineva" nu inseamna a avea aceea9i parere, acelea9i sentimente, acela:;;ipunet de vedere. • Accept sa fac diferenta intre ceea ce vine de la celalalt (9i ii apartine) 9i ceea ce simt eu (9i imi apartine)l. Copilului diruia ii este frica ii voi spune: ,Sp este frica" 9i poate ii voi propune sa-mi vorbeasca des pre frica lui. A9 putea, eventual, sa-i spun mai apoi ca mie nu-mi este frica, sa-i spun ca nu ma tern de acellucru. Prietenului care vorbe9te despre mine in locul meu ("Ar trebui sa te mai intereseze :;;ialtceva dedt benzile desenate") a:;;incerca sa-i raspund cu un refuz ("Nu vreau sa-mi impui tu ce ar trebui sa ma intereseze") sau cu 0 invitatie ("Oaca vrei, poti sa-mi spui ce simti cind ma vezi cu nasul in benzile mele desenate, ca in seara asta.") Vorbim despre ceilalti in locullor pentru ca nu :;;timsa Ie vorbim despre noi, iar exprimarea celorlalti despre noi in 10cuI nostru dureaza pina la moarte, daca nu ne asumam riscul de a ne recuceri dreptulla exprimare. Una dintre mizele fundamentale ale oricarei tentative de formare este sa-ti reiei in stapinire propria exprimare. Grice schimbare trece prin aceasta na:;;tere dificila, dureroasa: sa ajung la 0 forma de exprimare proprie, care sa fie a mea, diferita de a tuturor celor care m-au crescut sau mi-au fost alaturi.
Comunicare ~i exprimare A comunica inseamna a reuni. Oar ce avem noi de reunit? Fie diferentele dintre noi, fie asemanarile. 1 In ce prive;;te comunicarea, conftmdam adesea cele doua jumatati ale unei relatii, fratii Terieur, dintre care unul se nume;;te Alain ;;i celalalt Alex ...
"Nu
pi
se pare di este prea cald aici?"
A te exprima nu inseamna inca a comunica, este doar un bilet pentru dus, in timp ce comunicarea este un bilet dus-intors care presupune etape succesive: • • • •
Ma exprim. Primesc confirmarea ca limbajul'meu a fost inteles. Ascult ce spune celalalt. Ii confirm ca I-am inteles.
Aceste secvente aparent simple ascund nenumarate capcane. De fapt, celalalt nu reacponeaza la ce i-am spus eu, ci la ce a inteles el, in functie de fe1u1in care cuvinte1e mele i:;iiga·· sesc ecoul in e1;uneori este 0 diferenta enorma intre ceea ce am vrut eu sa spun 9i ceea ce a inteles el. Bineinte1es, 9i reciproca este va1abila. Cind ma adresez cuiva, in cursul unei convorbiri difidle 9i importante, ar trebui sa-1 intreb: "Ce ai inteles?" Cind cineva imi vorbe:;;te, ar trebui sa-i spun: ,,lata ce am mte1es eu din ce mi-ai spus." A-i aduce ce1uilalt 0 confirmare nu inseamna nid sa-l aprobi, nid sa recuno9ti ca opinia sa este fundamen-
14
Comunicarea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
tata, ci pur $i simplu sa recuno$ti acel punct de vedere ca fiindallui. ,,- Camerele de gazare nu au existat niciodata, sint doar a inventie a evreilor ca sa aiba de ce se plinge. - Dumneavoastra spuneti ea nu au existat niciodata, a$a credeti dumneavoastra, ca acestea sint a inventie a evreilor ca sa fie compatimiti. E parerea dumneavoastra, eu nu a imparta$esc." In acest caz, putem incheia discutia la acest stadiu ... sau il putem invita pe celalalt sa explice pe ce i~i bazeaza convingerea. Eu pot sa incerc sa explic pe ce se bazeaza convingerea mea. Pot schimba registrul $i-l pot invita sa se exprime. Ce vrea sa spuna atunci cind neaga existenta camerelor de gazare din timpul celui de-al doilea razboi mondial, ce mesaj vrea sa transmita ... ? Vom incerca, in capitolele care urmeaza, sa identifidim mai clar atitudinile care impiediea sau faciliteaza comuniearea, oprindu-ne asupra fiecareia dintre cele patru etape prezente in oriee comunieare: • • • •
a vorbi; a nu spune; a asculta; a intelege.
A vorbi Cuvintele ~tiu despre noi lueruri pe care noi nu Ie ~tim despre ele.
Rene Char
A vorbi despre ce e mai greu, a vorbi despre sine $i nu a perora despre altii, despre lume, despre viatiL .. Sa-i vorbesc altcuiva despre mine - asta ar insemna sa-mi exprim perceptia asupra realitatii, trairile, sentimentele. Nu se insista niciodata suficient asupra importantei lui "eu", atit de frecvent inlocuit cu "noi" sau cu "tu".
15
Exprimarea verbala (nu yom aborda aici multiplele limbaje ale trupului sau ale gesturilor) se poate situa pe cel putin cinci niveluri distincte. Nivelul faptelor Acesta este registrul anecdotie, cel care ne permite sa spunem ce ~i cum s-a inr-rmplat. Unii tin sa reproduca detaliat $i fidel ce au vazut, ce au facut, ce s-a intimplat. Povestesc, de exemplu, actiunea filmului pe care I-am vazut aseara. Era yorba despre un tata divortat care face 0 calatorie impreuna cu fiica sa. $i povestesc numeroasele incidente care au loc de-a lungul expeditiei. Pot sa ma arat entuziasmat, debordant sau mai rezervat in privinta unuia sau altuia dintre aspectele povestirii. Nivelul senzatiilor ~i sentimentelor Acesta este registrul experientelorsau al trairilor legate de un eveniment, de 0 senzatie sau de a intilnire. Zona sensibila a reactiilor afective nu lipse9te niciodata, furnieatura emotionala exista in fiecare, ca sursa inepuizabila a unei exprimari proprii ... dnd aceasta este posibila. Aceasta posibilitate va depinde de disponibilitatea mea de a ma dezvalui, de a face cunoscuta experienta mea intima. Mai depinde ~i de felul in care celalalt ma intelege 9i ma indeamna sa-mi exprim aceasta latura. A~ putea spune dt de emotionat am fast in timpul acestui film, dt m-au tulburat anumite scene. Aveam lacrimi in ochi vazind eforturile pe care Ie facea acel tata pentru a d~tiga dragostea fiieei lui. Traiam momente de veselie $i bucurie cfud vedeam complicitatea $i tandretea dintre ei, ma simteam trist cind neintelegerea reciproca Ii despartea ... $i daca cel caruia Ii vorbesc este important pentru mine (semnifieativ, adica inseamna ceva pentru mine),imi va fi necesar ca el sa primeasca mesajul, sa ma inteleaga.. Aceasta ascultare imi este indispensabila. Multe neintelegeri ~i frustrari apar intr-o relatie ea urmare a acestui fapt: celalalt, din ratillni numai de el ~tiute (are un prag scazut de toleranta, este insensibilla emotii, se teme, ra-
16
Comunicarea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Nivelul gindirii, al ideilor
mine surd :;;imut la anumite lucruri ... ), nu ma poate intelege; el ma priveaza de aceasta latura vitala pentru mine - cea a experientei mele, a trairii - sau 0 denigreaza. Acest decalaj se aflala originea unui numar incredibil de nemtelegeri :;;isuferinte m cadrul familiei. Ne a:;;teptam cu totii ca, printr-un miracol, celalalt (mama, tata, fratele, sora) sa imi imparta:;;easca sentimentele, sa-mi inteleaga sensibilitatea, sa primeasca emotiile mele fara a :;;iIe insu:;;i. alta dificultate apare atund dnd celalalt imi raspunde intr-un registru diferit de al meu.
Generalizari, evaluari normative, consideratii logice: 0 mare parte dintre interactiunile noastre se stabilesc la acest nivel rational sau pornesc de aid. Ginduri discursive, ginduri-oglinda, gmduri razlete, ideiIe leaga :;;isustin emotiile la un nivel ridicat. Ele ne permit sa ne clasificam experienta, sa 0 asimilam, ne protejeaza, permitindu-ne uneori sa ne deta:;;am. Gindurile sint puncte de reper indispensabile, balize necesare in haosul sau in multitudinea de situatii din viatiL Gmdul este evadarea cuvintului spre orizonturi infinite. Este amplificarea omului pma la granite Ie cunoscute ale cosmosului. Acela:;;ifilm, 11voi critic a, il voi evalua - mi se pare frumos :;;isubtil--, apoi imi voi imparta:;;i reflectiile asupra relatiei din~ tre tata :;;i£iica, asupra diferentei dintre geDeratii, asupra aces~. tui gen de film sentimental sau asupra artei de a comunica! '" Sint atitea :;;iatitea placeri (sau suferinte) care vin sa-mi ~ amplifice gindurile, sa construiasca :;;isa darime lumi, sa inventeze sau sa distruga relatii, sa reuneasca sau sa separe posibilul :;;iimposibilul.
o
[,;;
17
,,- Mama, sa :;;tiica pentru mine a fast extrem de dureros faptul ca. mi s-a taiat parul atit de scurt la 6 ani. - Oar ~rau paduchi in :;;coala,intelegi?" Nu, nu pot sa inteleg daca nu ma simt mai intii interes. Eu vorbesc de sentimente :;;iea vorbe:;;te de fapte. Cuvintele ne pot lamuri asupra impasului reciproc ... fara ca aceasta sa ne consoleze.
Nivelul amintirilor Orice experienta triHta i:;;igase:;;te ecoul mtr-una mai veche, trimitmdu-ne la momente din trecut. Acest strat afectiv nu este mtotdeauna accesibil direct sau imediat. Cred ca a:;;putea spune fara prea multe ezitari ca acest film m-a facut sa-mi retraiesc propria experienta, de copil cu parinti divortati, ca mi-a amintit de vizitele tatiilui meu, de atitea sperante :;;idezamagiri. Poate ca ma face sa-mi reconsider toata mitologia personala despre notiunea de tata, de camin sau de familie. E ca :;;icum fiecare eveniment din prezent i:;;igase:;;te€coul intr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat. Aceastii reactivare mai mult sau mai putin con:;;tientalasa in noi urme care cmd :;;icind ne marcheaza relatiile, interactiunile cu ceilalti·
o
anumita doamna, care mi se adreseaza pentru prima data in timpul ul!€i ~f;'_tJ.ltre prietenL imi ~einvie aminBIBLIOTECA PUBucA I
"Dar erau paduchi in f'coala!... "
,,8. p, HA$f1EU" I
A..-
$05. ~tef~n eel Mare Nr.20
18
Comunicarea
DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE
19
mensiuni. Da, arice demers in vederea comunicarii trebuie sa fie efident, sa permita 0 deschidere, 0 amplificare. relatie libera (cea care imi permite sa fiu eu insumi) este o relatie in care tot,:l poate fi spus1. Auzim uneari: "Imi vine greu, nu pot sa-i spun ca ... " sau: "Refuza sa asculte ce Ii spun" sau: "Nu indraznesc sa-i spun pentru ca mi-e teama de reactia lui." Teama de a spune, de a te exprima liber este adinc inradacinata in multe relatii apropiate. Aceasta teama bareaza calea spre entuziasm, spre elan, spre creativitate. Impune retineri, intretine resentimentullegat de frustrarea de a nu spune.
tirea unei situatii de acum aproape 40 de ani. Aveam 8 ani, eram la :;;coalaprimara:;;i eram supus sadismului une1linvatatoare care avea aceea:;;i forma a gurii ca :;;iinterlocutoarea mea din prezent. .. $i tara sa-mi dau seama, imi vine sa 0 agresez, sa 0 umilese, sa combat fara pic de curtoazie punctul sau de vedere, care nu era chiar atit de diferit de al meu. Ma arat rautacios, artagos, nemilos :;;isimt nevoia sa 0 reduc la tacere aici, la aceasta reuniune intre prieteni. .. prieteni care sint toti uimiti de ie:;;ireamea.
o
Nivelul imaginarului Uneori, a~teptam prea mult de la limbaj, de La mitul cuv'intului potrivit ~iadevarat, In vreme ce cuvintele descriu realitafi diferite pentru fiecare.
I
zii personale pot fi de asemenea reunite dteodata. Fantasmele impreuna cu toata- suita fanteFilmul despre~ dorintele care am vorbit, de exemplu imi de imaginasem ca voi face unul de acela:;;itip, dar un pic diferit. Ar fi fost I mai degraba axat pe relatia de cuplu, eu a:;;fi fost regizorul, / iar in rolul principal ar fi fost. .. $i in mintea mea incep sa port discutii cu Delphine Seyring sau Juliette Binoche ... In conversatie, viata imaginara, atlt de importanta pentru fiecare, este sursa creativitatii, daca acceptam sa 0 imparta:;;im~Iidaca celalalt 0 intelege drept ceea ce este: a viafa imaginara. Daca poate sa inteleaga ca traducerea in cuvinte a imagi:narului meu nu inseama ca 0 sa-l pun in practica. Nevoia de a fi inteles este specifica imaginarului. Nu-ti poti imparta:;;i propriul imaginar, nu poti dedt sa asi:;;tila el. Imaginarul are nevoie sa fie respectat.
Adesea sper ca printr-un schimb de cuvinte :;;ide fraze voi avea acces la 0 comunicare eficienta :;;isavuroasa, a:;;acum imi daresc. Cita vreme va exista in mine a"ceasta speranta cu gust de absolut, dupa purtarea unui dialog ma voi simti adesea cuprins de 0 dezamagire care nu-mi da pace, de 0 angoasa surda in stomac sau de 0 furie inexplicabila ce-:;;icroie:;;te drum spre violenta. Este 0 diferenta foarte mare intre ceea ce traiesc :;;iceea ce spun despre aceasta,intre ceea ce planuiesc sa spun :;;iceea ce ma aud spunmd. $i este 0 diferenta la fel de mare intre ce spun eu :;;ice intelege interlocutorul meu, in functie de perceptiile :;;ireferintele proprii. rar eu nici macar nu :;;tiuce a inteles sau a perceput. Uneori, urmeaza sa descopar, cu incintare sau cu stupoare, zile sau chiar saptamini m~li tirziu. Gindurile:;;i imaginile secrete ale celuilalt imi sint complet necunoscute, a:;;a cum :;;i lui Ii sint necunoscute ale mele. Chiar :;;icele ale partenerei cu care impart patul :;;ipiinea, chiar :;;icele ale copilului pe care il inconjor cu 0 dragoste plina de grija inca de la na:;;tere. Misterul ramine, nici macar eu
o
comunicare deplina este 0 implicare comuna, in care am posibilitatea sa ma exprim, sa fiu inteles :;;isa-l inteleg pe celalalt la cele cind niveluri, in diverse momente ale unei relatii. Adesea, cuvintele ne ramin blocate la un nivel sau altul. In functie de situatie :;;ide interlocutor, in functie de subiectul abordat, in functie de dezinvoltura sau de temerile noastre :;;i mai ales in functie de felul in care sintem ascultati, privilegiem cu precadere un registru :;;ievitam sau respingem altele cu aceea:;;iperseverenta. Comunicarile eficiente evolueaza liber de la 0 dimensiune la alta. Ele lasa cuvintelesa circule in fiecare din aceste di-
1 Ceea ce nu inseamna ca tatul trebuie spus. Simplul fapt de a (iti ca este posibil iti da 0 extraordinara incredere in tine, in celalalt.
4L
20
Comunicarea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
11- Cu cine ai fost in voiaj? se intereseaza el. - Vreau sa-ti povestesc despre Praga, dar nu am chef sa-ti vorbesc de viata mea afectiva in acest moment."
ei nureu:;;im sa comunidim despre 0 buna parte dintre lucrurile esentiale. Astfel, in orice exprimare verbala - care nu inseamna totu:;;idialog - va exista riscul unor distorsiuni :;;inein~elegeri intre:
A nu spune este legat de asemenea de atentia acordata celuilalt (liE obosit asta-seara, nu e disponibil") 9i de alegerea momentului potrivit pentru a fi ascultat (IIAstazi simte atit de tare nevoia sa vorbeasca, incit nu mai e loc :;;ide cuvintele mele"). Uneori este necesar sa a9tepti momentul cel mai potrivit sau sa-ti clarifici lucrurile fata de tine insuti inainte de a indrazni sa revii asupra a ceea ce ai trait intr-un anumit moment. A nu spune, a nu spune prea ~ult permite evitarea unei anumite IIpoluari a relatiei". Voi fifoarte atent sa nu ma servesc de celalalt ca de un co:;;de gunoi, deversind asupra lui cantitati enorme de griji, ginduri deprimante, minii 9i frustrari. Multi par sa gindeasca astfel: IICUcit sint mai aproape de cineva, cu atit mai mult mi se cuvine sa-i spun ce nu-mi merge, ce nu-mi convine, pina 11aduc la saturatie." Tocmai celor mai dragi Ie rezervam partea cea mai rea din noi in:;;ine. Mai ales in relatiile de iubire, in care nu ezitam sa IIrevarsam" din bel:;;ug grijile 9i nefericirile noastre asupra celuilalt. Ne purtam ca 9i cum dragostea ne-ar da dreptul sa poluam persoana pe care 0 iubim. 1I0are chiar are dreptul sa fie vesel sau fericit cind eu sint trist :;;inefericit?" Acest lIa nu spune", care nu trebuie confundat cu lIa ascunde de celalalt", este a forma de autoreglare a comunicarii, care-i permite fieciiruia sa-9i protejeze zonele de intimitate.
• Ceea ce gindesc, ceea ce traiesc sau am trait. .. :;;iceea ce pot spune. • Ceea ce spun efectiv, cu mijloacele mele de exprimare ... :;;iceea ce intelege :;;iretine celalalt din multitudinea de mesage continute de discursul meu, privilegiind ceea ce 11emotioneaza, il seduce sau il ameninta eel mai tare. • Ceea ce cred eu cii a mteles celalalt ... :;;ice crede el ca eu cred ca a inteles. Bineinteles, ma straduiesc sa accept aceasta diferenta dintre cuvinte :;;itraire inainte de a incerca sa 0 diminuez. Trebuie sa recunoa9tem ca orice comunicare verbala este incompltJii inainte de a incerca sa 0 facem mai eficienta.
21
I
I
Anu spune lncerdnd sa atingem inaccesibilul, fawn sit devina imposibil r;i ceea ce ar fi fast realizabil.
P. Watzlawick
Acest punct ar putea sa para in contradictie cu ce am spus mai sus, dar lIa nu spune" trebuie inteles ca 0 alegere (:;;inu ca 0 constringere). Nu ma pot declara satisfacut de 0 comunicare decit daca ii accept limitele. Nu este posibil sa spui totul. IIA-9ispune totul" ramine 0 iluzie 9i a capcana - este tenta~ia contopirii. A nu spune este uneori 0 forma de a-mi marca teritoriul. Nu doresc sa abordez un subiect sau altul cu acea persoana, chiar daca ea ma intreaba despre acellucru. Anumite intrebari sint indiscrete 9i pot sa nu raspund, nu trebuie sa ma simt obligat sa raspund.
,In absenta ta, am descoperit cit de important este pentru relatia noastra sa pastram pentru fiecare dintre noi un spatiu intim, al singuratatii. Eu, aid, simtindu-te aproape :;;i m acela:;;itimp tu, simtind, sau poate nu, intesitatea acestui moment de dinaintea noptii, cmd soarele straluce9te inca." Sa fii singur in prezenta celuilalt. 0 comunicare subtila mtre doua fiin~e care se ascund in ele insele, in vreme ce 0 forta magnetica se na9te din aceste doua curente paralele :;;idistincte.
Ii povestesc unui coleg despre ce am facut m vacanta:
, ", ,~
22
Comunicarea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
A~a se intimpHi uneori dupa consumarea pasiunii. Fiecare este singur, fericit ca exista, domolit ~i fara dorinta de a interactiona sau a comunica activoTotu~i, in aceasta stare fara scop ~i fara obligatii, prezenta celuilalt conteaza pentru fiecare, 11 confirma ~i 11amplifica pina in strafundurile fiintei. Relatiile de lunga durata au nevoie de aceste taceri de calitate, marturie a placerii intime de a trai propriile senzatii, simtind in acela~i timp aprobarea (in sensul armonios al termenului) celuilalt. Acest echilibru delicat pare uneori dificil de gasit. Mult prea adesea prezenta celuilalt, privirea lui - chiar daca el nu ma prive~te - capata a importanta care dauneaza relatiei mele cu mine insumi. Sa fii mai con~tient de prezenta celuinu este nimeni in camera, chiar in apartament.
'I
ar prezenta
parintilor retrageri inpare sinesamai compromita mult decit posibilitatea prezenta parten unei ncintatoare ului, a partenerei copiilor .. u~or sa te bucuri de Sinlratate cind lalt decitsau de asine ... E mai $i totu~i, copilul mic ar trebui sa-~i dezvoltel aceasta capacitate de a fi singur in prezenta celorlalti tocmai alaturi de mama sa. Fiind sigur de atentia mamei sale, el poate fi singur, poate visa sau se poate juca. Intra intr-un spatiu in care, in mod paradoxal, poate uita de prezenta celuilalt, pentru ca ~tie ca e acolo. Se poate izola de celalalt in acest spatiu tocmai pentru di ~tie ca nu-l va pierde. Multe marne patrund in acest spatiu fragil, iinpiedicindu-i pe copii sa invete aceasta lectie fundamentala: singuratatea. Mamele intervin, comenteaza jocul, pun intrebari, i~i manifesta interesul ~i distrug, prin bunele lor intentii, aceasta clipa suspendata pe care copilul a traia izolat de ele. El era pe muchie de cutit intre abandonul in singuratate ~i dependenta de relatie. I~i explora capacitatea de a fi a entitate separata ~inu a parte dependenta de existenta celuilalt, care ii este totu~i necesara. In relatiile de cuplu sau de prietenie aceste momente de tacere imparta~ita imi par miraculoase, tocmai pentru ca adesea apare acest decalaj intre a~teptarile celor doi sau pentru ca nu avem capacitatea de a refuza sa ne lasam invadati ori parazitati de prezenta celui de alaturi.
23
La fel se intimpla cu acest barbat care conduce ~i care se lasa leganat de mi~carea lina a ma~inii, intr-un decor acoperit de zapada. E relaxat, plute~te intre visare 91cugetare, retras in el insU9i, multumit sa simta prezenta femeii de linga el fara sa se gindeasca la ea. Dar ea este nelini9tita de aceasta tacere, pe care 0 percepe ca pe a retragere, jena sau respingere. $i apoi ea ar vrea sa reia conversatia intrerupta in ajun, sa profite de acest moment pentru a-i spune ce are pe suflet inca de ieri, pentru a-I face sa spuna ce simte. Poate ca va intrerupe tacerea cu un: /lNu mai zici nimic?" plin de repro9, de nelini9te sau de a9teptari. Comunicarea libera are la baza acceptarea 9i placerea de a duce a viata dubla: viata mea cu celalalt, cu ceila1ti ~i a alta viata numai a mea, In care imi slnt cu adevarat suficient mie J:nsumi. "A I1U spune" pome;;te ;;i din aceasta capacitate de izolare spirituala, din inclinafia catre scufundare intr-o lume secreta proprie ;;idin comuniunea intr-o tacere deplina.
A ascuIta Caci fntreaga existenta a omu/ui printre semenii sai nu este aItceva dedt a /upta pentn! a acapara atentia celuilaIt.
Milan Kundera
E greu sa 11asculti pe celalalt fara sa transferi asupra ta exprimarea lui. Pentru aceasta e nevoie de a imensa disponibilitate 9i de capacitatea de a-llua pe celalalt ca punct de referinta. Sa asculti inseamna sa prime9ti ce spune celalalt fara sa judeci, incercind sa intelegi universul sau interior prin raportare la propriul sau sistem de referinta. Ascultarea activa inseamna sa-i permit celuilalt sa spuna. cit mai mult ~i sa se asculte in timp ce eu incerc sa reiau sau sa
24
Comunicarea
DACA. M-A:;; ASCULTA, M-A:;; INTELEGE
rezum ce a spus el, ce am auzit sau macar ce am mteles din ce a spus el. Mai inseamna f'Jisa pui mtrebari deschise, dintre cele la care nu se poate raspunde prin da sau nu, dintre cele care presupun un cum 9i nu de ce, dintre cele care il indreapta pe celalalt catre el insuf'Ji.,,$i tu cum ai reactionat? Ce ai simtit?" Ne-am obif'Jnuit sa punem intrebari care sugereaza raspunsul: ,,$i nu ti s-a parut nedrept?", "De ce nu il paraSef'Jti?"
.
25
dintre discutii seamana cu 0 lupta pentru captarea atentiei celuilalt. ,,- In ultimii ani am gasit 0 cale de a comunica cu mama. - Ah, mie imi est~ imposibil, mama mea nu ma asculta niciodata.. . - Ne-am intilnit ieri $i am vorbit despre convingerile noastre. - Cu tata mi-e mai uf'Jor."
,,- $eful mi-a adresat 0 remarca neplacuta ... - Ah! Doar $tii ca af'Jaeel! N-o sa se schimbe."
In acest joc al cererilor mcrucif'Jate, fiecare spera sa fie ascultat eu atentie de celalalt. Atunci cind nu ma simt ascultat, inteles, am $i eu partea mea de responsabilitate. Poate ca nu m-am exprimat suficient de clar, de direct, poate am sperat ca celalalt va ghici. Po ate nu am mdraznit sa-mi fac clara dorinta: "Af'J vrea sa-ti vorbesc", "Af'J vrea sa ma asculti", "Af'J vrea sa-ti spun cum am trait eU acea experienta." In sufletul fiecaruia exista aceasta dorinta profunda, mai mult sau mai pu~in ascunsa, de a se putea exprima fara sa fie judecat ori incurajat, nid alinat, respins sau etichetat. Pur f'Ji simplu sa fie ascultat pentru a se m~elege mai bine pe sine.
,,- In seara asta ma simt descurajat f'Jiobosit ... - E $i normat e atit de cald." Pentru a asculta trebuie mai mtii sa tac, sa lmi stapinesc lea ascultarii. Daca spusele celuilalt imi trezes emotiile, in mine vor exploda nevoi stringente de a ma exp ima, de a explica, de adeconvinge, de acare emite de a~staCOl da glas in sentiimpulsul a rasp.unde, estejudeca~i, principalul camentelor sau ideilor. / Cu c'it celalalt imi este mai apropiat, cu atit emotiile stirnite de cuvintele lui vor fi mai puternice. $i daca el vorbef'Jte despre relatia cu mine, cu atit mai mult temerile, dorintele, amintirile sau proiectiile mele ma vor impiedica sa-l ascult. De aceea comunicarea intima este atH de dificila, de nesigura. Fiecare cuvint al celuilalt poate declanf'Jain mine teama de a nu-l dezamagi, de a nu fi respins, de a nu mai fi iubit. Sa asculti inseamna sa te abtii - cel putin pentru 0 vreme - de la a raspunde, de la a sufoca f'Jide la a-ti msu$i ce spune celi'ilalt prin incercarea de a face loc propriei tale pareri.
Ascultarea este un cadall frumas pe care-l po}i aferi, cere sau prIml.
A In!elege
Imi spune di nu i-a placut aceasta carte, f'Jimainte sa ascult ce anume nu i-a placut, ce I-a deranjat, poate, simt nevoia sa acaparez subiectul pentru a-mi exprima entuziasmul pentru aceasta carte. Oare n-a$ putea sa-l las sa-f'Jiexprime sentimentele mainte de a mi Ie exprima, eventual, pe ale mele?
i
Sa-l fntelegi pe celalalt 'inseamna sa te alaturi 'in realitatea sa, sa-i 'intelegi diversele limbaje.
Sa mtelegi ce spune, dar 5a-i mtelegi f'Jizimbetele, privirea, gesturile, respiratia, faptele, durerile, energiile ... Sa intelegi presupune sa fii atent, sa ai capacitatea de a acorda aten}ie. Calitatea unei relatii este data de masura m care
Este imposibil ca doi oameni sa se exprime simultan, de vreme ce ei nu pot sa se asculte dedt alternativ. Dar multe
t
26
Comunicarea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
simti disponibilitatea activa a celuilalt ~ipe a ta, chiar ~iatunci dnd se manifesta prin semne minuscule. privire intensa, 0 respiratie mai profunda, un gest care propune, a tacere care te indeamna sa mergi mai departe.
a
Sa fntelegi fnseamna sa treci dincolo de simpla ascultare pentru a prinde esenfialul.
• In ce plan vorbe~te celalalt? • Intr-un plan real, simbolic sau imaginar? • La nivel intelectual, afectiv sau anecdotic?
necesita Paradoxul sa-l intelegi unei bune pe celalalt intelegeri in planul constaininctre ~aptul vorbe~te, ca aceasta dar uneari trebuie sa realizezi ~i faptul ca in sP1tele acestui plan se poate ascunde un altul. Astfel poti trece/dincolo de aceste cuvinte care functioneaza asemeni unui ecran, pati merge in cautarea cuvintului care incearca sa se nasca, asemenl unui pirlu care izvora~te dupa un drum lung ~i tacut prin subteran. Sa intelegi ce se spune, nu intatdeauna acola unde se spune, ci in planul din care se spune. Daca celalalt imi vorbe~te despre ce-~i imagineaza, iar eu il aduc in planul real, inseamna ca I-am inteles gre~;;it,aceasta neintelegere fiind adesea cauza multor frustrari ~i suferinte. Daca eu ii spun: "Mi-ar place a sa-mi iau un an de pauza pentru studiu", iar ea imi raspunde: "Dar cu ce a sa platim chiria?", simt ca nu a inteles ca ii vorbeam despre dorintele mele in plan imaginar. Daca 0 femeie este de mai multi ani impreuna cu un barbat care ~i-a facut vasectomie ~i intr-o seara ii ~opte~te in ureche: "Mi-a~ dori un copil de la tine", inseamna ca ea vrea sa-~i faca inteleasa dorinta de a avea un bebelw;; ~i toate visurile despre cre~terea unui copil. Daca el ii va raspunde: ,,$tii bine ca eu nu mai pot avea capii", cu siguranta ea nu se va simti inteleasa.
27
Acest plan imaginar are rolul de a echilibra distorsiunile dintre realitatea exterioara ~i lumea interioara a dorintelor ~i idealurilor noastre. Parintii se incapatineaza adesea sa distruga imaginarul copiilor. ,,- Daca gasesc comoara din pe~tera, imi cumpar un avian. - $tii bine ca nu e nici 0 comoara, ~i apoi ce sa faci cu un avion?" Capiii - ~i copiii din noi- nu inteleg explicatiile realiste, ei inteleg doar ca nu sint intele~i. Daca celalalt varbe~te in plan cognitiv, daca incearca sa-~i clarifice 0 idee sau un concept, iar eu nu vad dedt a latura afectiva, inseamna ca nu I-am inteles. Dar la fel de bine se poate ca el sa exprime 0 traire emoponala sub forma unei generalizari. Daca eu preiau ideea ~i a dezvolt in planul intelectual, inseamna acela~i lucru: ca nu am inteles. Daca-mi spune ce il daare pe plan fiziologic, trebuie sa-l inte1eg in planul in care imi vorbe~te? Sau trebuie sa inteleg ca aceste dureri fizice sint 0 exprimare simbolica ~i sa Ie interpretez pomind de la ce ~tiu eu despre interlocutorul meu? Daca imi spune ca il doare capu!, eu pot sa inteleg ca in acea seara ii dau dureri de cap. Ce ar trebui sa fac: sa schimb planul sau sa tamin la cel ales de el? Intelegere inseamna ~i ce inteleg eu - pe de a parte, reactia mea la ce spune el, pe de alta parte, sensul pe care il dau eu mesajului. Daca el spune: "Ma doare capul", paate ca reactia mea va fi: ,,$i pe mine" sau "N-am nici un chef sa-l aud vaitindu-se", iar intelesul pe care il dau eu mesajului va fi axat asupra mea: "Imi repro~eaza ceva, ii sint a povara" sau asupra lui: "Poate ca e prea stresat, oare are nevoie de un masaj?" A intelege nu inseamna a raspunde, ~i totu~i raspunsul meu va indica ce am inteles ~i ce nu. Dincolo de raspuns, valoarea ascultarii depinde in buna masura de felul in care imi fac simpta prezenta. Daca intentionez sa-mi imbunatatesc abilitaple de camunicare, trebuie in primul rind sa ~tiu sa ascult a cerere, 0 dorinta, a nevoie fara a ma simp abligat sa a irnpli-
tu~~
_
28
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
nesc. Sa ascult 0 problema fara sa am impresia d trebuie sa 0 rezolv. Pur $i simplu sa ascult $i sa arat d am inteles. Uneori este necesar sa ii arat ce1uilalt cum a$ vrea sa fiu inteles. AI' vrea safiu fnteles fn ceea ce spun astazi, fn acest moment, fara ca ce/a/aU sa identifice fntreaga mea fiinfi1 cu ceea ce spun aCUln ;:;i fara sa ma limiteze Ia aceasta.
Comunicarea
29
Tocmai aceasta ascultare judicioasa imi permite sa-mi exprim pe rind slabiciunea ;>ientuziasmul, sa ma arilt eu insumi, a;;a cum sint sub puterea clipei. Oar ma simt liber sa ma manifest doar dad $tiu ca de fapt celalalt nu confunda partea cu intregul $i ca nu imi scoate in evidenta contradic~iile. Eu imi cunosc foarte bine contradictiile $i imi revendic dreptul de a exprima idei $i sentimente total opuse cu privire la acela$i subiect.
"Adar aceasta latura a unei relatii care ilni permite sa ma ,,Ah! Imi urasc serviciu1!" Oa, pot sa strig asta intr-o zi in care ma simt saturat, descurajat sau cople$it de activita~ile mele cotidiene. In cazul in care celalalt ia remarca mea prea in serios;;i ilni propune sa-mi schimb meseria sau dad imi argumenteaza ca de fapt meseria pe care mi-am ales-d'i~i place, ma supar pe el $i 0 sa am grija sa nu mai spun, sa nu:::~i mai dezvalui sentimente1e trecatoare care ma incearca. \ A$ vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa adaug: "Nu e ~edt 0 clip a de nemu1tumire, spun asta doar ca sa ma descarc de 0 traire de momenL," Ar trebui ca el/ea sa $tie sa-mi raspunda neutru: "Oa, e 0 meserie grea, mult prea obositoare ... " sau sa imparta$easd pentru 0 clipa dorinta mea de a lua imediat 0 vacanta sau, $i mai bine, sa ma compatimeasca ;;i sa ma consoleze cu tandre~e. Ceea ce spun la un moment dat nu este dedt 0 fateta a unei fiin~e de 0 complexitate imensa $i pline de contradictii. Ceea ce exprim printr-o izbucnire fireasdi nu este dedt 0 parte infima din mine; "Nu ma limita 1a asta." Un prieten imi spunea: "Sint un indignat innascut, indignarea mea este tonica. Mul~i ma cred un ve;;nic nemultumit, dar nu sint dedt un drcota$ vioi." Sentimentele $i senza~iile depind de momentul in care sint traite. Exprimarea lor este asemenea co1oritului naturii, care se schimba odata cu lumina. "Nu-mi place crema de ciocolata, de clara 0 fetita care tocmai a mincat trei cupe de erema, nu 0 sa mai maninc niciodata."
contrazic singur, sa fiu absurd $i incoerent in opinii."
Decalajele
Cfnd cuvfntui nu mai poate fi 0 punte fntre doua fiinfe, cfnd cuvfntu/ este eel care desparte.
Exprimarea afectiva este perturbata, respinsa, dnd se 10ve;;te fie de 0 judecata de valoare, fie de logic a ra~iona1a. Sa ne gindim numai citor temeri $i dorinte Ii se raspunde cu "ar trebui" sau "nu ar trebui", cu "ar fi trebuit" sau /lnu ar fi trebuit". /1- Eu nu am simtul orientarii, nu sint sigur ca voi gasi cinematograful unde trebuie sa ne intilnim ... - Ei, dar trebuie sa $tii, deja am fost impreuna acolo de trei ari."
Sentimentele nu se supun sisteme10r de valori. Uneori, sistemele de valori ajuta la reprimarea, ascunderea sau negarea sentimente1or, dar niciodata la suprimarea lor. C~ iubit gelos a devenit mai putin gelos dupa ce i s-a spus: "Nu ar trebui sa fii gelos"? Carui copil i-a fost mai putin £rid dupa ce i-am spus: /ICe blegut e$ti sa-~i fie £rica de a$a ceva!"? Poate parea inacceptabil sa nu emi~i judecati despre sentimente.
30
. Comunicarea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
31
,,$i totu9i, obiectivitatea existi:i.Unul are dreptate 9i unul se in9aHi. Cind ii telefonez fostei mele sotii pentru a vorbi cu fiica mea, raspunde prietenul ei 9i inchide. Atunci el grege9te, nu eu!"
Pe ce plano sa reactionez? La care dintre planuri 0 sa renunF Cum sa reunesc aceste trei dimensiuni? Clta u9urare simti cind nu exista contradictii sau decalaje intre voce a sentimentelor, cea a a ratiunii 9i cea a valorilor:
"Prea ma sufoca cu parintii ei 9i pe ai mei nu ii suporta, nu se ginde9te dedt la ea. A fost prea rasfatata, ca toate fiicele singure la parinti, doar n-o sa-mi spuneti ca asta e corect!"
• "Nu il mai iubesc." • "E 0 prostie sa continuam sa traim ca doi straini, fara sa mai avem nimic sa ne spunem zile de-a rindul. E mai logic sa ne despartim." • "Pentru mine, este important sa respect ceea ce sint eu acum."
Logica rafionalii nu are nici 0 putere asupra logicii afective, de vorbesc douii limbaje complet diferite, sfnt niveluri ireconciliabile.
Aspiram la un grad inalt de coerenta, la 0 unitate deplina 9i armonioasa intre logica afectiva, cea rationala 9i cea normativa.
,,- Mi-e frica sa merg la 9coala. ". - N-ai nici un motiv, toti baietii de virsta ta merg la~coala, invatatoarea va fi buna 9i 0 sa iti placa sa te joci cu 1
..
"
• Pe plan afectiv: • Pe plan logic:
Metacomunicarea
\
co egll ... \\ Aceasta mamica bine intentionata a refuzat dialogul proi\ pus de fiul ei, a vorbit in gol, a refuzat sa asculte. $i copilul a primit urmatorul mesaj: "E9ti prostut daca te temi fara a avea un motiv serios; nu doar ca e9ti fricos, ci 9i idiot." De mai multe ori pe zi, facem comentarii indirecte de acest gen. Mai degraba dam raspunsuri izolate dedt sa intram intr-un schimb de pareri activ, la obiect, care sa ne stimuleze 9i sa ne transforme. In fiecare dintre noi exista trei planuri care nu se intilnesc: sentimentele, gindurile rationale 9i sistemele de valori. Atunci dnd ele se intersecteaza in comunicare, creeaza numeroase neintelegeri. Pe de alta parte, tot ele dau na9tere unor dialoguri interioare inutile 9i interminabile. "Mi-e teama sa nasc." "Nu ai nici un motiv, miliarde de femei au trecut prin asta. Statisticile arata di la noi in tara riscurile sint minime." • Pe plan normativ: "E 0 copilarie 9i 0 la9itate sa intru in panid in asemenea masura. Ar trebui sa fiu calma 9i relaxata."
Metacomunicarea inseamrta sa la9i de-o parte pentru 0 clipa continutul propriu-zis 9i sa te concentrezi asupra formei exterioare, asupra modului in care reuge9ti sau nu sa comunici. Nevoia de a fi ascultati, intrebarea despre ce se a9teapta sau ce se spera de la noi poate fi exprimata.
,
De exemplu, vreau sa ii povestesc mamei mele cum am trait 0 anume intimplare in care era 9i ea implicata. Ea va reactiona, fire9te, justificindu-se sau spunindu-mi cum a trait ea acel moment. Dar eu imi doresc ca ea sa ma inteleaga mai intii, a9a ca 0 sa i-o cer. "A9 vrea sa ma asculti fara sa ma intrerupi, sa intelegi ce am simtit eu in acel moment. Poate di ceea ce am simtit eu nu are nici 0 legatura cu ceea ce ai simtit tu."
o sotie
i-ar putea spune sotului: ,,$tiu ca nu iti place sa vorbe9ti despre asta 9i ca nu iti place sa revii asupra acestei situatii, dar eu simt totu9i nevoia sa-ti spun ce am simtit, prin ce am trecut acum 14 ani, dnd tu mi-ai cerut sa fac un avort, iar eu am acceptat. E adevarat ca eram la ananghie, ci't ma temeam de ce aveau sa spuna parintii mei de-
32
DACA
M-A;> ASCULTA,
Cornunicarea
M-A;> INTELEGE
spre viata mea sexuala, despre relatia noastra. Eram ingrozita f,iimi-at;)fi dorit sa-mi acorzi mai muM atentie in acel moment ~;;isa-mi dai ocazia sa-ti spun toate acestea. Afj fi vrut sa-mi Hi mai mult aliituri, sa ma inconjuri cu mai multa afectiune fjichiar dacii fjtiu cii ;:;itu erai la fel de lovit ca fjimine, simt nevoia sa-ti spun toate aces tea t;)imai ales simt nevoia sa Ie intelegi, nu ca pe 0 acuzatie, ci ca pe o incercare a mea de a iefji din tacere, de a da glas la ceea ce s-a spus, de a-·tiimpartafj' aceasta povara, sentimentelenumele fji chiar regretul care ma incearca. Ei bine, simt nevoia sa ma asculti./1 Metacomunicarea este adesea 0 etapa indispensabila refacerea unor relatii defectuoase cu parintii.
in
Un fost copit acum un adult de 38 de ani, ii poate spune tatiHui sau: Nu imi este deloc u'90r sa iti vorbesc direct:;;i sa-ti spune prin ce trec eu astazi. Oar cel mai important lucru este ca indraznesc sa-ti vorbesc, dad poti accepta sa ma asculti, doar atil, fara sa raspunzi, fara sa vrei sa-mi explici nimic. Vin la tine pur fjisimplu pentru sprijin, iar rugamintea mea este sa accepti acest lucru fara sa-mi pui intrebari, fara sa-mi spui: «$tiam eu ca a:;;aare sa se intimple.»/1 /I0aca ai ;:;ticit de tare detest fraza asta! E cumplit atunci cind tu :;;tiidinainte in locul meu; ma simt atit de dezarmat. Astazi iti cer sa nu mai :;;tiitu dinainte, ci mai degraba sa descoperi ce am sa-ti spun./1 1/
Comuniearea eu sine Orice tentativa de schimbare ce ar viza ameliorarea comunicarii cu ceilalti ma va face sa-mi pun intrebari fjiin legatura cu comunicarea eu mine insumi. $i in aceasta autointerogare, prima etapa, niciodata incheiata, va fi sa recunosc ce simt, prin ce trec chiar in clipa in care ceva se intimpla. Placere sau nepHicere, tristete, minie sau bucurie, fericire, iubire sau dezamagire. $i toate acestea nu sint atit de simplu' de identificat pe cit se pare, pentru ca am invatat sa ne negam, sa ne ascundem sau sa ne cenzuram sentimentele t;)iemotiile.
33
In plus, emotiile noastre se amestecii '9i se intrepatrund in voie, ajungind sa ne deruteze perceptiile. Atunci cind imi insotesc un prieten/o prietena la 0 reuniune care ma plictise:;;te, nemultumirea mea se implete:;;te cu placerea de a-i face pe plac celuilalt ... Tristetea mea se va impleti cu fericirea de a da friu libel' lacrimilor :;;ide a uita de mine. Minia mea va da na'9tere unei senzatii profunde :;;irevigorante ca exist, ca ma afirm, ca lupt. Ne in:;;elam ufjor asupra adevaratelor noastre sentimente. Minia, de exemplu, este la inceput doar un semnal. Imi spune ca in mine a existat mai intii 0 afjteptare, apoi 0 frustrare, apoi o dezamagire legata de aceasta afjteptare. $i dincolo de minia mea, poate ca la nivelul acestei afjteptari am ceva de modificat. /I0are am cerut imposibilut mi-am dorit irealizabilul?/1 /I0are a:;;tept prea mult de la celalalt, a;:;tept sa ma cop le:;;easciicu atentie, sa ma aline, sa ma inteleaga ... ?/1 Oacii afj renunta la aceasta a:;;teptare, la aceasta speranta irealizabila, afjevita sa sufar din cauza unui sentiment de nedreptate :;;ide limitare. Nu imi impun limitari renuntind, pentm ca limitarea este legata tocmai de nerenuntare. Nu fac de .. cit sa evit 0 frustrare. Pentru a fi cit mai aproape posibil de adevaratele mele sentimente, pentru a asculta emotiile care ma incearca, am nevoie de multi; atentie t;)ide vigilenta. Oare de unde vine acest sentiment de vina care ma cuprinde cind plec pentm 0 zi la schi in aceasta duminicii fmmoasa? Ah, da, mama imi propusese sa ii fac 0 vizita chiar azi. Oescopar ca de cele mai multe ori acest sentiment de vina nu provine din ceea ce am facut, ci din ce nu am facut, din ce ar fi trebuit sa fact sa fiu sau sa spun ... $i aceste "A:;; fi putut/l, "AI' fi trebuit/l sint nesflr;:;ite, inepuizabile. Sa-mi recunosc adevaratele sentimente inseamna sa intm intr-o stare de echilibru care sa-mi confirme capacitatea de a trai normal. Totodata imi ofera mijloacele de a fi mai eoerent in comportament, in pozitia pe care 0 adopt fata de ceilalti.
34
DACA M-A$ ASCUI..TA, M-A$ INTELEGE
Relatiile , Da bucurie clipei, fnalta-te cu ea.
liAr fi trebuit sa lucrez fn lac sa-mi pierd vremea la schi ...
II
'i'ncapitolele urmatoare yom propune citeva modalitati, citeva puncte de reper pentru a regasi, pentru a reinventa 0 comunicare mai deschisa, mai activa in cadrul unor relatii mai stabile. Daca dam la a parte piatra furiei razbunatoare, a sa gasim un gal, a tristete, a iubire ranita sau nefmplinita, un sentiment de e;;ec;;i mu/te alte vlastare strivite sau adormite fn umbra. Oar vom regiisi alaturi de acestea ;;i germenii viitoarelor flori, sari gata sa rasarii pe ccrul zilei de mfine.
Dincolo de comunicare, ar trebui sa ne punem intrebari ~i in 1egatura cu relatiile noastre, cu starea de a fi apropiat, ata~atde cineva printr-o legi1tura.Sintem departe de a ~ticum se formeaza relatiile noastre. Adesea Ie confundam cu natura sentimentelor pe care le avem pentru cineva. Aceasta confuzie intre sentimente ~i relatii este printre cele mai frecvente in cazul celor mai multi dintre noi. De aceea ni se intimpla adesea ca in cadrul sesiunilor de formare sa propunem 0 diferentiere intre sentimente ~irelatii; avem astfelposibilitatea de a recunoa~te ~i de a accepta sentimentele pe care Ie avem pentru cineva ~ide a discerne ce este acceptabil intr-o relatie ~i ce nu. Pentru ca de mult prea multe ori in numele sentimentelor (sau sub pretextullor) ne complacem in relatii care ne distrug, care nu au ~anse de reu~ita sau care ne instraineaza de noi in~ine ~ide lume. Planul sentimentelor este complet diferit de eel al relatiilor, de~ise aBa, evident, intr-o legatura directa. IISimt0 dragoste imensa pentru fiul meu adolescent ~itotu~i avem 0 relatie dificila, imposibila ~iinsuportabila." liE posibil sa-mi iubesc profund partenerul de viata ~i totu~i sa comunic cu el mai rau decit cu oricine altcineva."
A~adar, trebuie sa adopt 0 pozitie clara in funtie de cele doua planuri.
36
Relatiile
DACA M-A:;J ASCULTA, M-A:;J INTELEGE
"Dragostea mea pentru tine ramine intacta, nu intra m discutie, dar relatia mea cu tine imi provoaca suferinta :?i mi se pare insuportabila, trebuie sa ma deta:?ez un pic. ..." Sentimentele noastre, bazate pe atractii :?irespingeri, pe afinitati :?iincompatibilitati, nu rte ajuta deloc sa pastram 0 distanta rezonabila intre fuziune :?iindividualitate. ~
Legahirile Stabilim legaturi personale pentru a nu pluti in deriva intr-o lume nesigura, la limita unui univers necunoscut. Legaturile noastre cu ceilalti se formeaza pe un fond interior de dorinte, goluri, temeri, nevoi :?i a:?teptari. Toate acestea dau senzatia unui labirint in care este practic imposibil sa intelegi substraturile unei legaturi. Tot ce sesizam este ca legaturile, precum un organism viu, se nasc, se dezvolta :?imol', far a a-:?i dezvalui misterul. 0 legatura poate fi nefericita, reu:?ita sau nereu:?ita, pe cale de destramare. $i tOh.l:?i,0 legiitura apm'ent rupta nu dispare definitiv. Adoarme, se sedimenteaza :?iramine in memoria sau in incon:?tientul celor pe care i-a marcat. Tocmai acest mecanism al transpunerii in noi a ceea ce are mai bun celalalt va da na:?tere atitor noi punde de plecare :?i de sprijin in aventura vietH. legiitura, acest organism viu, aceasta structura subtila ce necesita atita energie :?icunoa:?tere, se prezinta ca 0 terta entitate intre doua sau mai multe persoane. Fiecare intretine :?idezvolta un aspect al relatiei. Aceasta legatura poarta diferite nume: iubirea noastra, prietenia noastra, relatia noastra, ata:?amentul dintre noi, grupul nostru ... Sa luam ca exemplu relatia conjugala: remarcam di toate discutiile in jurul unei relatii de cuplu provin din dificultatea de a trece de la unul (starea de uniune perfecta-fuziune) la doi (0 separare in cadrul aceluia:?inoi), apoi la trei (ea + el + relatia care ii une:?te). Un eu + un eu nu fac doar doi; ci chiar trei, devenind uneori noi. Prin noi nu intelegem 0 fuziune, ci mai degraba expre-
o
37
sia unui ansamblu diferentiat, format din cei doi eu implicati in relatie :?ireuniti printr-o legiitura. Acest ansamblu, fie el fictiune, metafora sau matel"ie vibranta :?imisterioasa, faceobiectul unei exprimari ca 0 fiinta de sine stahitoare, 0 entitate materializata. "Iubirea noastra s-a transformat." "Relatia noastra era menita sa dureze sute de ani." "Relatia noastra era pretioasa, ar fi meritat sa 0 menajam, sa facem din ea 0 prioritate. Dar tu ai neglijat-o, mdepartindu-te." "Iubirea noastra era cu totul speciala. Putine femei au fost atit. de iubite ca mine." Uneori, relatia inglobeaza :?imacina individul. Am intilnit fiinte complet mrobite nu de celalalt, ci de relatia in sine, care devenise obiectul alitor griji, preocupari, ritualuri :?imenajamente complexe. "Unitatea familiei este mai importanta dedt interesele individuale ale fiecarui me?1bru in parte. Reuniunile de Craciun sint 0 povara pentru toata lumea, dar dad nu se tin in fiecare an, se pierde spiritul de familie." In acest caz, se pare ca buna functionare a sistemului are prioritate in fata nevoilor :?ia dorintelor fiecarei persoane in parte. "Aici nu este yorba de ce imi doresc eu sau de ce iti dore:?ti tu, trebuie cu orice pret sa fim un cuplu reu:?it." Uneori, daar unul dintre cei doi alimenteaza relatia din energia proprie, aceasta legiitura nemaifiind bidirectionala, ci un noi asumat abuziv de 0 singura parte.
o
femeie poveste:?te despre devotamentul nelimitat, despre abnegatia totala pe care le-a avut pentru sotul ei: "I-am platit studiile, I-am ajutat financial' sa capete 0 pozitie, nu mi-am luat niciodata 0 vacanta, am fost pe post de intermediar intre el :?imama lui, pentru ca acum el sa
38
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE
Relatiile
39
ma paraseasca brusc, lasindu-ma singura la necaz. Voi face tot ce-mi sta in puteri pentru a salva iubirea l1oastra."
vile de comunicare, mult prea incarcate sau poroase, nu mai lasa sa treaca nimic de la unulla celalalt.
Aceasta "iubire a noastra" nu pare altceva dedt 0 plasmuire a imaginatiei acestei femei, un circuit interior pe care nu are taria sa-l numeasca "iubirea mea pentm acest barbat" 9i care nu prime!;)te alt raspuns dedt un dublu sentiment de vinovatie din partea sotului: acela de a-i fi indatorat !;)iacela de a 0 fi parasit. La capatul opus, am conatatat ca exista un numar mare de persoane care acorda putina iinportanta relatiei. Mai exact, in anumite cupluri, simplul fapt de a fi materializat angajamentul printr-o casatorie sau printr-o coabitare li se pare suficient partenerilor pentru a mentine relatia. In aceste cazuri, relatia se degradeaza, se banalizeaza, pentru ca nu este intretinuta, hranita. Daca privim 1njurul nostru, yom constata cu u!;)urinta ca din anumite relatii intre soti sau intre parinti !;)icopii nu a ramas dedt forma exterioara, cochilia sau aparenta institutionala, miezul relatiei fiind gol. Prin terapie sau prin formare am fost 1nvatati sa consideram relatia ca pe 0 terta entitate, cu propriile sale nevoi, exigente, transformari. Daca relatia este importanta pentm mine, trebuie sa 0 ocrotesc, sa 0 respect, sa fac ceva pentru ea (!;)inu doar pentru mine sau pentru celalalt). A9adar, fiecare dintre noi, in cazul1n care sintem implicati 1ntr-o relatie, trebuie sa ne intrebam ce putem face pentm a ne asuma sarcina de a intretine relatia. In aceasta privinta, 9tim cu totii ca orice organism viu produce de!;)euri, ca 1n urma lui ramin reziduuri. Daca 0 relatie este vie, !;)itocmai pentru ca este vie, va produce de!;)euri,ceea ce noi numim poluarea relafiei. Daca nu luam in considerare aceasta poluare (9i mijloacele de a 0 indeparta), ea va bloca relatia, care, asemenea unei tevi infundata cu sedimente, nu mai lasa sa treaca nimic, indiferent de intentiile !;)ibunavointa celor implicati. De aceea vedem persoane implicate, profund ata!;)ateuna de cealalta, ce s1nt incapabile sa ramina 1mpreuna !;)isa convietuiasca pentru ca nu mai au nimic de "pus in comun"; te-
"II iubesc, dar 1ntre noi sint atitea resentimente, mici neintelegeri, umiliri de moment !;)ilucruri ascunse, inclt nu il mai pot primi cu bratele deschise. Simt pentru el 0 tandrete plina de minie nestinsa."
eel mai dificil este sa ne punem de acordasupra a ce inseamna 0 relatie apropiata, 0 descriere comuna a acestei terte entitati nascute din doua persoane, alimentate de catre ele, ce pare sa aiba 0 viata 9i 0 putere proprie, dar care nu poate fi separata de cei care 1i dau na9tere. Dimpotriva, alte relatii par sa preia aproape total controlul, sa devina autonome, independente de cei implicati. Intreaga lor activitate se reduce la "a intretine" relatia ca pe un foc sacru. Oare ce anume ma face sa ma implic, sa ma atagez, sa ma pierd uneori, sa ma arunc nebune9te sau sa ma retrag dintr-o relatie care, cu putin timp 1n urma, mi se parea vitala, esentiala? Tot cautind termenii comuni tuturor relatiilor, am descoperit 0 combinatie complexa a patru instante care par simple 9i care cons tau 1n: • • • •
a darui; a primi; a cere; a refuza.
Din interactiunile multiple ale acestor elemente, se formeaza un sistem relational mai mult sau mai putin stabil intre doua fiinte, in interiorul familiei sau in relatiile sociale. Intr-adevar, regasim aceste patru elemente in orice relatie, de la celemaiintimelacelemaidurabile.dela cele mai prozaice (profesionale sau sociale) la cele mai trecatoare. Pentru a stabili 1n ce pozitie ma aflu intr-o relatie sau alta, incep prin a-mi aHa punctele forte 9i pe cele slabe 1n fiecare dintre cele patm instante ale unei relatii.
40
Relatiile
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
A darui
Cred ca a darui iubire se refera in primul rind la calitatea atenfiei acordate ccluilaU !,i sie!,i.
sint\).a fel decit de echivoce, de in1;'elatoare cumPutine a darui.cuvinte Nu capilla ~~ns m prezenta obiectului: predau ce? Pentrn ca la fel de bine"pot da lovituri de picioare, dar :;;i atentie, griji, ordine sau ascuItare ... Ii pot da (sau ineerea sa transfer) celuilalt negativismul meu, nelini:;;tile, temerile, tot ce simt ca "nu merge" :;;ide care ineere uneori sa ma des- . care ... asupra celuilalt. Ne gindim, de exemplu, la anumite telefoane care nu au alt rol decit de a ne transforma in tap ispa:;;itor,m pubela personali3. Daca sint lucid ~;ivigilent, voi elimina cu buna $tiinta din darurile l/lele ceca ce induce 0 cerere sau un refuz.
A darui ceea ce vrei sa prime:;;ti Ii fac celuilalt ceea ce a:;;vrea sa-mi faca el mie. Plec de la premisa cii ;;i el are acelea;;i dorinte, acelea:;;inevoi, aeelea:;;i gusturi ca :;;imine. In orice relatie, capcana cea mai evidenta este tocmai aceea de a incerca sa negi diferentele. "Mama mea parea mereu indiferenta, straina, nu se interesa niciodata de ceea ce faceam sau prin ce treceam. In prezent, imi face mare placere sa fiu mtrebata, sa mi se arate interes, cu atit mai mult cu cit mtimpin dificultati in a ma expdma liber. Imi place sa fiu mtimpinata cu un: «Ce-ai mai facut azi?» sau «Cum ti-ai petrecut dupa-amiaza?» $tiind cit de bine te poti simti fiind intimpinat astfel, cind sotul meu se intoarce acasa, ii pun mtrebari, ii cer sa-mi povesteasca ce a mai facut. Dar el nu imi pune niciodata intrebari, mi se p~re la fel de indiferent fata de mine ca ;;i nlama mea."
41
La rmdul sau, sotul spune: "Mamei mele ii placea sa ;;tie tot, imi punea tot timpulmtrebari, aveam permanent impresia di trebuie sa-i dau socoteala. Acum nu imi plac intrebarile, mi se par indiscrete :;;ima deranjeaza, a:;;aca nu ii pun niciodata intrebari sotiei mele, pentru a nu-i da impresia ca vreau sa-i controlez viata. Mi-a:;;dori ca :;;iea sa faca la fel." Fiecare a Hicut in a:;;afelmcit sa regaseasca alaturi de partener atmosfera din copilarie, fiecare se plinge din acest motiv :;;ifiecare, de buna-credinta fiind, ii ofera celuilalt ce :;;tieca i1;'idore:;;te... el insu1;'i. Sa ne oprim un pic asupra ideii de buna-credinta. Obseryam frecvent barbati :;;ifemei care, mtr-o relatie amoroasa, se asalteaza cu darnri vatamatoare, Hecare fiind bine intentionat, lipsit de vreo rautate sau de intentii agresive. Acela:;;ilucrn se observa in relatiile dintre copii :;;iparinti sau dintre frati. Bunele intentii nu au alta vina decit ca smt surde :;;ioarbe, ant din cauza celui care nu aseulta, cit si din cauza celui care nu se exprima suficient de claro "I-am spus de 0 mie de ori surorii mele ca nu-mi plac prajiturile moi, cum sint fursecurile cu rom - :;;ice credeti ca imi aduce de fiecare data? Fursecuri cu rom ... Spunmdu-mi ca a avut grija sa Ie guste inainte, m noua patiserie pe care a descoperit-o." Un barbat ne vorbea despre sentimentul sau de vina, nemarturisit partenerei sale, pentrn ca de la un timp se simtea mai putin atras de ea. $i intr-o sear a, :;;i-ammgiiat intim iubita: "Doream sa-i ofer pHicere." Aceasta I-a respins 1Jia izbucnit m hohote de plms infundat. De-abia a doua zi avea sa-i spuna: "Tu chiar nu intelegi nimic, crezi ca de satisfaetie sexuala am eu nevoie! Eu imi doream sa iti vorbesc, sa imi vorbe:;;ti, e prea multa tacere intre noi ea sa mai simt vreo dorinta." Darurile-cereri Multe daruri smt, de fapt, cered. Parintii care "se ocupa" de copii Ie adres~aza de fapt un numar incredibil de cered.
42
Relatiile
DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE
"Pune-ti fesul, nu-ti roade unghiile, termina-ti temele mainte sa te joci, da-mi un pupic, asculta-ma cind iti vorbesc, lasa-l :;dpe fratiorul tau sa se joace cu jucariile tale etc." $i ce Ie daruiesc de fapt? Prin aceasta afirmatie riscam sa ;;ocam sau sa suparam multi parinti. Copiii din ziua de azi nu primesc prea mult, pentru ca sint asaltati cu numeroase cereri. Semnele de atentie i?i interventiile direde Ie parintilor smt adesea cered. Asupra lor se plaseaza mult ai?teptari carora nu Ie pot face fata. In infinitul cerc vicios "a;;t tare-cerere-frustrare" se creeaza astfel numeroase neintelegleri. Parintii smt convini?i ca i;;i ofera timpul, atentia, grija, iar\copilul primei?te toate aces- . tea ca pe 0 noua ... cerere. $i in cuplu, muIte femei marturisesc ca inteleg mingiierile sau tandretea partenerului ca pe nii?te cereri sexuale. Unele chiar adauga: "Nu am timp sa-i dau ... i?i-aprimit deja portia." Cererea de aprobare sau de confirmare a propriei valori se regasei?te m fiecare dintre darurile pe care Ie facem. Vreau sa simt ca sint 0 mama buna, un sot bun, 0 nai?agrijulie, un prieten generos, iar pentru a gasi 0 confirmare a acestei imagini pe care 0 am despre mine fac cadouri, ii dau copilului sa manince, dau bani imprumut, ma gindesc la ceilalti, mcerc, de fapt, sa ma pun in valoare prin darul pe care-l fac, dind ceea ce am sau ce sint. Uneori, copiii ajung sa fure pentru simpla placere de a darui. .. i?ide a fi apreciati. I
43
pe care mamele lor Ie-au dat-o sau Ie-au impus-o. Tot astfel poate fi intoarsa placerea primita, impunmdu-i celuilalt sa simta plikere. A darui poate fi 0 forma de a-I indatora pe celalalt, de a-I lega de sine, de a-I mentine intr-o stare de dependenta. "Cmd fiica mea a dorit sa devina independenta, am ajutat-o cit am putut, ne poveste9te un tata. I-am cumparat mobila, i-am gas it un apartament, i-am oferit 0 ma;;ina." "Cind m-a parasit pentru a trai cu altcineva, mi-a lasat tot: casa, mobila, carti, discuri. Abia dupa multi ani am inteles cit de tare ma tinusera legata de el toate acestea. Nu eram la mine acasa, eram la el. Intr-o zi, am vindut totul 9i abia atunci am simtit cu adevarat ca m-am despartit de el, de umbra lui, de prezenta lui." Dintre toate, darul restrictiv este cel care mdatoreaza cel mai tare. "Cit m-am sacrificat pentru copiii meW' "La cite am renuntat pentru a ma casatori cu tine!" "Mi-am vindut vasul 9i ti-am cumparat aceasta casa pe care ti-o doreai atit de tare, iar acum vrei sa ne mutam in alta regiune pentru a fi mai aproape de mama ta care este singura ... " Darurile-ofranda
E ca $i cum ceea ce ne dii celiilaIt e mai putin important dedt ceea ce nu ne dii. Punem mai mult pre! pe ce ne lipse$te dedt pe ce primim.
Darurile-obligatie Urasc sa ma simt dator, a9a ca voi intoarce ce mi s-a oferit: o invitatie, un cadou ("El s-a gindit la ziua mea de nai?tere, i?i eu trebuie sa ma gindesc la a lui"), un compliment. A mtoatce darul este 0 fateta a dificulta-tii de a primi. Poate fi 0 forma de a refuza. De aceea copiii dau mapoi mincarea
Cine nu a spus sau nu a auzit m recreatiile de la ;;coala zicala: "Ursulet de catifea, ce se da nu se mai ia." "I-am facut cadou un disc cu Mozart i?idupa doua saptamini am mtrebat-o daca a ascultat discul meu ... Discul meu!" Cind dau ceva cu tot sufletul, uit cu desaviri?ire de darnl facut. Nu ilcontabilizez m nici un fel de registru secret. Un dar exista doar m clipa in care este oferit, nu a;;tept nimic, nu fac calcule, este spontan, ceea ce mseamna ca vine dinauntrul
44
DACA. M-A:;> ASCULTA,
Relatii1e
M-A:;> INTELEGE
ra.n face sa se apIece asupra propriilor neajunsuri, asupra neputintei sau a singuriitatii sale. Oare ochiul cu care ne privim pe noi in~ine este atit de sever ~ide critic incH, in numele perfectiunii sau al idealului absolut, nu putem primi recuno39terea a ceea ce exista?
meu, fie ci:ieste primit, fie ca nu. A~a cum floarea emana parfum, iar soarele caldura, intr-o ofrand a totala, care nu Ie rape~te nimic. Un dar adevarat este 0 ofrand a in spatele careia nu se ascunde nici 0 cerere. Un dar conditionat este 0 afacere, un troc relational. Fiecare dintre noi aspira la darurile neprevazutului ~i ceea ce ne
placere emotioneaza al celuicelcare maiofera tar~~~ci ~.\re
,,- Ochii tai arata fantastic astazi. - $i in celelalte zile nu?/1 ,,- Imi place bustiera ta, iti vine foarte bine. - $i daca ai ~ti ca am luat-o de la reduceri."
se dndofera primim prin ofrand este sUrlsul a sa. de II
A p'\imi Intr-o relatie mai lunga saumai scurta, deseori avem dificultati pe mai muIte planuri in a primi ce ni se ofera. E.ca ~i cum in fata anumitor propuneri, a anumitor deschideri raspundem printr-un refuz, printr-o retragere, 0 reticenta sau 0 deturnare a intentiei initiale. Reactionam ca ni~te infirmi in a primi. Aceasta se poate manifesta in diverse domenii: multumiri, rediscutari ale unar probleme, dovezi de interes, cadouri sau declaratii de dragoste. A primi multumiri Complimentele, elogiile, dovezile de iu:bire sau de admiratie ar putea fi 0 confirmare a nevoii noastre de recunoa9tereoOar, intr-un dialog, prima noastra intentie este de a Ie respinge sau de a Ie minimaliza .. ,,- Ai 0 rochie foarte frumoasa. - Ah! E a treia oara dnd 0 imbrac!" Cel care face complimentul sevede astfel respins, daca nu chiar acuzat (ca nu a remarcat-o mai dinainte). ,,- Mi-a placut foarte mult expunerea ta de azi-dimineata. - Nu am dezbatut suficient punctul al treilea." Cum sa intelegi un asemenea mecanism? Ne devalorizam pe noi in~ine 9i in acela~i timp devalorizam elanul interlocutorului nostru. Un dar rau primit 11rane~te pe cel care-l ofe-
45
\1.
Oare narcisismul nostru, in cautarea iubirii totale atit din partea noastra dt ~i a celorlalti, respinge ofran dele partiale? Inseamna ca falsa modestie este indiciul unui ideal inaccesibi! al sinelui. A primi un refuz sau 0 repunere In discutie a problemelor $i aces tea par la fel de greu de primit ca 9i incurajarile. Oar ele ar avea puterea de a ne stimula, de a ne trezi la realitate, de a ne deschide noi orizontur1. ,,- Am impresia ca fiul nostru nn a inteles prea bine pozitia ta cind ii vorbeai despre ier;;irilelu1. Cred ca nu este snficient de clar.;. - $tiu foarte bine ce sa-i spun fiului meu, nn te biiga tu!/1 Cel mai frumos cadou pe care ni-l poate face uneori celiilalt este tocmai aceasUi rediscutare a pozitiei noastre, a camportamentelor noastre, a felului de a f1."Un prieten adevarat va va spune cind respirati greu. Ceilalti va var lasa sa va simtiti rau ... /1Aceasta reflectare a noastra in privirea celorlalti ne poate face sa ne punem intrebari, poate semana seminte1e, poate favoriza inceputul unei viitoare schimbar1. Numai prin privirea ta pot trili mai bine ?i mil pot Inillta spre aUe limite ale posibilului.
46
Relatiile
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Am putea simti di avem mai mult de ci:;;tigatdecit de pierdut atunci dnd cineva I~;ida osteneala de a ne aduce obiectii, de a ne face 0 critica, de a ne oferi un alt punct de vedere, ne invita la reflectie: /lNu Iti lmparta:;;esc punctul de vedere ... /1, "Eu am 0 alta parere ... ".. A primi idei noi :;;ipropuneri
nea:;;teptate
ce avem deja, de ce cun a:;;tem, punmdu-ne m actiune forta Prima noastra react~este defensiva, ne agatam de de rezistenta. A primi ce :a nouadesea Inseamna a-ti asuma riscul de ate schimba, de a te tran~forma, oridt de putin, iar omul este de a se schimba. . Daca sIntern dominat de 0 imensa teama I deschi:;;i la influentele celorlalti, p1.mem m pericol individualitatea noastra deja formata, pu~ctele de repel' cunoscute, uneori chiar prioritatile noastre .. A primi dovezi de interes "Ti-ai schimbat coafura?/I "Cum Ii merge fiicei tale?/I "Pari obosit. .. " In aceste cazuri, este posibil sa simtim ca ne este amenintata nevoia de distant a, spatiul intim, imaginea personala. Din teama de a nu fi invadati, yom distrage atentia de la noi sau yom raspunde evaziv pentru a pune capat discutiei, pentru a refuza invitatia la discutie. Smt foarte multi cei care nu accepta sa primeasca. Ace:;;tia prefera sa fie cei care daruiesc tot timpul. Li se pare mai u:;;or. II tin Ia distantii de propriile mele necesitiiti ... diiruind.
Actul de a primi poate fi resimtit ca 0 teama de a nu deveni dependent din cauza datoriei. "Daca celalalt face prea mult (pentru mine), atunci eu Ii datorez ... /1
47
A primi treze:;;teIn noi sentimentul de vina ca "nu am merita/l. "De fiecare data dnd 1mi ofera cite ceva, am senzatia ca se m:;;ala,ca nu a vazut bine cine smt:;;i ca nu merit atlta atentie. $i jena mea este atlt de mare, mclt nici nu mai pot sa-mi exprim mul~umirile m fata lui. De fapt, nici nu mai simt vreun fel de gratitudine, pentru ca darurile lui ma fac sa ma simt triult prea jenata./I A primi obiecte Si acestea ne VOl'trezi temeri. Ii voi fi mdatorat, va trebui sa-i 1ntorc darul. Or, a Intoarce darulmseamna tocmai a nu primi. /lFamilia X m-a invitat la masa, va trebui sa Ie 1ntorc invitatia!/I Orice obiect oferit este m acela:;;itimp 0 forma de invadare a celuilalt. 0 mica particica din celalalt va patrunde In intimitatea mea :;;i,cine :;;tie,poate 1mi va schimba perceptiile cunoscute ... "Mi-a oferit aceasta statueta, care sta acum m biblioteca mea. Ceva din el s-a instalat la mine m casa./I "Ea mi-a daruit aceasta carte, va trebui sa 0 dtesc, dar nu este tocmai subiectul care ma intereseaza m acest moment./I /lPrin aceasta cravata pe care mi-a ales-o, ea :;;i-apus amprenta asupra imaginii mele, port cu mine ceva din ea ... /I A primi are doua tiii~uri. Este in acela~i timp 0 deschidere ~i un rise de a fi invadat, de a se patrunde in universul nostru intim. A primi inseamnii a-ti asuma riscuI de a fi influentat, ded, de a te schimba.
A primi mseamna a fi deschis, a te abandona, a accepta din toata inima, a pastra. Mai mseamna ate elibera de acea
48
Relatiile
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
te ca a~ putea fi pasionatade credin~ele amerindienilor, inaine ca tu sa ma fi luat la aceasta conferinta."
crisp are de nelini~te care mceardi sa preia controlul, sa iti protejeze integritatea sub diverse pretexte.
A~adar, nu putem primi dedt ceea ce corespunde dorintelor noastre, con~tiente sau inco~tiente, unei nevoi mai muIt sau putin ascunse. Dadi exista acest acord, atunci a da $i a primi se confunda.
"Nu merit ... " "Vreau sa fac eu acest lucru." "Nu vreau sa datorez nimic nimanui." A primi presupul1e sa ga~e~ti acel echilibru fragH intre a te
Un dar primit din taata inima fl incinta in aeeea;;imi'isurii ;;i pe eel care ddruie;;te.
spre tine ~i ce nu. Cu dt pe sonalitatea este mai distincta ~i mai clar conturati:'i, cu atit v fi mai apta sa primeasca fara a lasa invadat de celalalt ~i a)e se pierde. ! inchide, mtre ce •la~i sa treadi
Cind prime~ti ceea ce ti se ofera, ai posibilitatea sa dai mai multa valoare, sa amplifici ceea ce ai primit. Nu vi s-a intimplat sa simtiti acest lucru atunci cind ati ascultat 0 arie de opera? Vocea care se cauta, care se lanseaza ~i urca inspre voi este ,-mica, iar corpul vostru, intreaga sensibilitate ~i indntare 0 amplifica, ducindu-i vibratiile catre toate unghiurile memoriei.
A primi Hira retineri
Resentimentul de a primi.
este inamicul numarul unu al capacitatii
"Am acumulat prea muIte dezamagiri primi ceea ce-mi ofera el acum."
49
pentru a putea
Emafia anumitor mtilniri, farfa anumitor schimburi pdtrund adinc in nai, de unde var illcalfi dup{11mLlt timp in arta de a primi.
$i dte mingiieri, atentii, iubire nu se pierd astfel, pentru ca nu mai pot fi primite. Voar 0 armonizare a dorinfelor ne paate face sa primim cu adevilrat ceea ee ni se afera.
A cere "Tu ma inviti sa mergem la cinema ~ieste tocmai fiImul pe care imi doream sa-l vad m aceasta seara cu tine. $i chiar daca dorinta mea nu exista inainte ca tu sa-mi propui, invitatia ta mi-a trezit aceasta dorinta, i-a dat glas sau a creat-o." Putem primi doua feluri de daruri: • Cele care raspund unei dorinte deja existente ~i 0 implinesc: un baietel i~i dorea 0 ma~ina teleghidata ~i a primit-o. • Cele care trezesc ele msele 0 dorinta, 0 posibilitate sau un interes nebanuit: "Numi-a trecut niciodata prin min-
I
Fiecare dintre noi da na~tere unui numar impresionant de cereri. Cereri pentru sine, pentru celalalt, in lant sau simultane. Cereri exprimate sau nu, clare sau confuze, cereri multiple care necesita ascultare, atentie ~i uneori un raspuns favorabil. A cere presupune asumarea unui dublu risc: • cel de a fi refuzat; • cel de a fi satisfacut. In capitolul urmator, ne vom opri asupra dtorva forme pe care Ie pot lua cererile noastre, de la temeri la dorinte, la nevoi sau lips'.ui.
50
Relatiile
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
51
ramas-bun de la mama sa, grijulie "sa nu-i lipseasca nimic pe drum, la intoarcere", atunci el este cel care ii face mamei un cadou minunat, acceptind gestul ei de iubire.
Adesea, intr-o relatie nu 9tim ce urmeaza sa facem: sa daruim, sa cerem, sa raspundem unei cereri sau sa primim. Acest joc al interferentelor ne scapa. Nu 9tim nici cum va percepe celalalt acest schimb. Incurcaturile pindesc la tot pasul, toate variantele sint posibile.
o
cerere este cu atit mai acceptabila in jocul unei relatii, cu cit ia forma unei propuneri cit mai concrete posibil.
"Ii vorbesc despre trairile mele. Ii impartagesc, ma dezvalui, am impresia ca daruiesc. Cel care ma asculta este putin nemultumit 9i crede c;ael este cel care daruie9te, pen-
"Vreau sa discutam despre colaborarea noastra 9i iti propun ca miercuri sa luam impreuna masa de prinz." Propunerea: • evita capcana impunerii (Jti impun sa ma asculti, incepindu-mi tirada oricind am chef"); • elimina riscul de a ordona ("Trebuie sa vorbim, vino!"); • ocole9te repro9urile 9i plingerile ("Tu nu ai niciodata timp sa ma asculti"); • fere9te-te de dependenta ("Spune-mi ce sa fac ca sa ma intelegi").
Vrea sa-i faea pe plac ma el sale 91il propune sa vlzlteze impreuna 0 expozitie. E nu are chef, dar are impresia ea tru ea imi acorda i s-a facut 0 cerere 9i ny. poate sa refuze ... pentru a-i face pe plac. / .
atentiet,
"Aceasta mingiiere este un dar pe care-l pot primi fericita 9i relaxata sau ar trebui sa vad in ea 0 cerere?" Acceptarea lumineazil chipuZ, refuzuZ fi dil frumusetea.
. I
Rene Char
!
Cerererile cele mai de temut pentru cel care Ie prime9te sint cele care aduc cu sine 9i 0 acuzatie directa sau indirecta. Acestea sint frecvente mai ales in anumite relatii dintre copii 9i parinti. "Fratele tau mi-a promis ca ma va lua cu el in vacanta de Craciun, dar nu 9tiu ce sa fac in aceasta vara ... e greu sa ramii singur cind toata lumea pleaca."
Cel caruia ii este adresata 0 propunere are posibilitatea sa accepte ... sau sa refuze. Mult prea adesea, cererile sint de fapt impuneri care nu-i dau dreptul celui care prime9te cererea sa-9i aleaga raspunsuI, inducindu-i asHel 0 stare de disconfort. Cererea ar trebui facuta pe un fond de libertate a ambelor parti, undeva intre 0 invitatie 9i 0 propunere realizabila. Sii avem curaju/ de a cere, /iis'indu-/ totodatit pe celit/a/t sii-;;i asume responsabilitatea acceptiirii sau a refuzu/ui.
Nici un cuvint sau act nu pot fi considerate un dar sau 0 cerere in sine. Depinde de context, de relatia in care se inscriu, de conjunctura de moment 9i mai ales depind de senzatia de lipsa, de dorintele sau de lipsa de dorinta a fiecaruia.
A refuza
• Daca un tinar indragostit de 0 tinara care nu il iube9te ii propune acesteia 0 calatorie in Italia, aceasta oferta va avea aerul unei cereri. $i in cazul in care tinara accepta, ea va primi un cadou sau va darui?
Cu dt imi este mai greu sa accept eu insurni un refuz, cu atit mai greu imi va fi sa refuz categoric 0 cerere sau 0 propunereoIn jurul actului de a refuza graviteaza nurneroase convingeri irationale. Acestea il vo'r distruge pe celalalt, vor deteriora relatia, vor declan9a 0 agresiune sau 0 respingere totala ...
o hirtie 100 de in pragul in timp ce i9i ia, ·Cind un de barbat de franci 50 de ani, cadru u9ii, superior, "prime9te"
I' ....·.•..
I _.f
\
_
52
DACA M-A~ ASCULTA, M-A~ INTELEGE
$i totus;i, in arice relatie, refuzurile eategoriee ar putea servi drept borne neeesare stabilirii limite lor. Pentru ca fara aceste zone de granita, riseam sa ridieam adevarate bariere sau ziduri din refuzuri taeute sau din temeri ascunse. Voi ajunge sa evit anumite persoane de teama sa nu-mi eeara ceva, de teama sa nu Irta simt obligat sa fae ceea ce nu am chef sa fac. Un refuz general, dar indirect $i voalat va inlocui un mic refuz la obiect pe eare nu am $tiut sa-l impun Ia Exista trei tipuri de refu :
i'
• Al gesturilor pe care i se cere sa Ie fae. timp. • Al sentimentelor p care mesajele $i comportamentele celorlaIti incearea sa Ie provoace in ,mine. • Cel pe eare mi-l impun prin anticiparea consecin~elor. Poate fi urmarea fireasca a reprimarilor S;ia limitelor pe care mi Ie impun sau, dimpotriva, manifestarea unei alegeri libere. Cite nu faeem fara nici 0 tragere de inima, mai mult dind inapoi ca racul, sabotindu-ne propria munca, doar pentru ea nu am $tiut sa refuzam sau pentru ca nu am putut sa spunem ca de fapt ne dorim eontrariul. ,,- Te-ar deranja sa ma conduci la gari.i? - Nu ... /I $i las eartea deoparte eu un suspin. M-as; fi simtit mai bine daca as;fi spus: /IDa, ma cieranjeaza, pentru ca toemai ineepusem sa citesc, dar te voi conduce ca sa-ti fac pe plae./I Este cu atit mai greu sa refuzi cind eelalalt arunca asupra ta propriile-i sentimente de minie, de disperare sau de neputin~a, incercind sa te faca responsabil de ele. "Nu ai facut nimic ca sa ma ajuti./I "Nu ai in~eles... /I "Nu ai fost alaturi de mine cind ...
$i atunci rise sa ma las cuprins de un sentiment de vinova~ie sau de neputin~a, in lac sa las in seama celuilalt sentimentele care de fapt ii apar~in: minia, nereu$ita, indolen~a. De multe ori ar fi nevoie de mult timp, de explicatii $i de curaj pentru a obtine raspunsuri clare, uneori dureroase, dar eu si-, guranta edificatoare. "Nu ma simt deloc responsabil pentru suferinta
ta./I
"Vad bine ca e$ti furios, dar nu ma simt deloc vinovat pentru ca nn simt pentru tine ceea ce sperai tn." Jnteleg ca ai sentimentul ca ti-am in$elat as;teptarile, dar nu pot face nimie, aces tea sint limitele mele./I "Las in seama ta amenin~area cn sinnciderea, nn te pot ajnta cn nimic." Am putea inapoia astfel celnilalt mesaje care nn ne apartin. "Mi se intimpla sa-i returnez expeditorulni a scrisoare san a parte dintr-o scrisoare in care simt proiectia masiva a celnilalt $i prin care simt dl ma limiteaza $i arnnca asupra mea problemele sale." "Am descoperit ca pot sa resping ceea ce nu-mi face bine, ea nu trebnie sa sufar acnmullnd in mine gindurile negre sau sentimentele violente ale celnilalt." "De citiva ani, am descoperit ca la fel de bine pot sa replic la apelurile telefonice care avean drept Ul,ic scop sa ma faea sa ma simt vinovat sau incapabil./I "Am invatat sa spnn cu adevarat «da» doar indraznind sa spun $i «nn». Mi-a luat mult prea mult timp sa spun «nn»." Inainte, credeam ea a spune "nu/l inseamna sa fiu rau, dezagreabil, nedemn de a fi iubit. $i apoi voiam cu ariee pret sa-i fae pe plae eeluilalt, sa-I eople$ese cu bnnatatea mea, sa-i arat cit de mnlteonteaza pentru mine.
/1
/lSora ta a venit sa ma vada duminiea trecuta, tu nu ai mai venit de trei saptamini./I
1
53
Relatii1e
Refuzlnd, spunlnd "nu", lnvaf sa fiu eu lnsumi a fiinfa de sine stlitiitoare, unica 9i respol1sabila.
54
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
"Doar eu 9tiu cu adevarat ce simt." "Nu, nu mi-a placut acest film, mi-au placut dteva scene, dar in ansamblu mi s-a parut confuz 9i pre a melodramatic." "Nu, nu am acelea1)isentimente ca tine pentru mama tal eu a apreciez pentru rigurozitatea ei, este ferma, directa, nu lasa lac neintelegerilor. Imi place atitudinea ei fata de Nu este u90r sa distingi un efuz care doar sustine contraviata..· dar inteleg ca pentI tine nu este la fel." sa reugesc sa depagesc stadi 1 de simpla reactie pentru a da riul de unul a alta~ irmatie indelac. Este de preferat na9tere unei care relatiiofera bazate B schimbul opinii. Cind spun cuiva "nu", de fapt imi spun "da" rrfie insumi.
Calea cafre echilibru Cred ca a relatie este echilibrata, buna, atunci cind fiecare intelege 9i folose9te aceste patru roluri, cind fiecare accepta sa ceara, sa refuze, sa dea 9i sa primeasca. Cea mai mare parte a relatiilor de cuplu sau a relatiilor dintre parinti 9i copii sint formate in proportie de 80% 9i chiar mai mult din cereri reciproce. Sintem convin1)i ca oferim atunci cind de fapt cerem. Echilibrul vine din alternare, din maleabilitatea ce ne permite sa trecem de la a pozitie la alta. Sa ifi creezi viata din ce e mai bun in tine, sa exprimi $i sa te exprimi fata de celalalt $i fata de lume printr-o prezenta valoroasa.
Dorin!e, cereri, nevoi
~i lipsuri
In orice relatie , intram cu 0 suma de dorinte,, temeri, nevoi, pe fondul general al unui sentiment de lipsa. Dar toto data aducem cu noi resurse, intuitie, interese, elanuri. $i uneori a uimitoare capacitate de a improviza, de a capta realitatea, de a integra visurile in realitate. Aceasta este puterea noastra magica,jie ca sfntem bi1rbafisau femei, de a transforma viata fntr-o traire adevarata $i de a a extinde pfna la limita universalitafii, facind parte din retelele de comunicare care exista in noi sau care ne includ.
Trebuie sa avem grija de acest dar, insa de preferat este sa realizam acest lucru fara sa ne gindim prea mult, fara sa reflectam asupra lui sau sa-l analizam, fara sa fim con1)tienti ca veghem asupra lui. Ci mai degraba ar trebui sa deschidem larg portile comunicarii profunde la toate nivelurile, atit cu ceilalti cit 1)icu noi in1)ine. Din nefericire, mitul spontaneitatii in ce prive9te relatiile ne conduce cel mai adesea catre un fel de orb ire care ne va provoca nefericire 9i suferinta. Va propunem dteva puncte de repel' care ne vor permite sa traim mai libel', in echilibru mtre orb ire 9i luciditate analitica, cu a vigilenta care sa nu va tina permanent in alerta, ci in mi9care. Viata este mi9care - de la zborul vulturului catre nori la pasul mititel al unei batrine care traverseaza strada printr-un
56
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
loc interzis, de laprimii pa;;i ai unui bebelu;; catre bratele in·· tinse pentru ella un pumn ridicat in ziua alegerilor.
Dorintele Mereu avem tendinta de a confunda dorinta cu realizarea ei. Aceasta ne impiedica sa ne cunoa$tem $i sa ne gestionam
Dorinte, cereri, nevoi ~i lipsuri
57
Orice dorinta are dreptulla existenta sa de dorinta, indiferent daca poate fi implinita sau nu. Dar adesea, parintii incearca sa estompeze in copiii lor dorintele pe care nu li Ie pot implini. "Nu suport sa-mi aud copiii spunind ca ~i-ar dori sa 10cuim intr-o casa a noastra, pentru ca nu am cu ce sa cumpar 0 casa. Le-am spus sa nu se mai gindeasca la una ca asta."
rinte1e celorlalti.
o
mama vorbe$te despre in fiulac11 1 de 9 ani:intoleranti "Chiar nulaintepropriile dorinte, facindu-ne $i timp doleg, David continua sa vorbiasca desp're 0 casa in care vom locui toti trei, desi eu S1 tatallui sintem divortati de cinci ani. Inci nu a int~les ci ne-am despartit?" " Cu siguranta di David a inteles, mai ales daca. i s-a spus in mod explicit, dar dorinta lui de a-$i vedea parintii impreuna nu a murit, dorinta ramine, independent de realitate.
Acest tata ar fi putut sa Ie propuna copiilor sa descrie, sa deseneze sau sa ii povesteasca despre aceasta casa imaginara, alaturindu-li-se in aceasta fantezie irealizabila. Dar parintii se simt ofensati de dorintele copiilor; din teama de a nu fi la inaltimea a~teptarilor, prefera sa incerce sa anuleze aeeste dorinte, dedt sa ii amageasca sau pur $i simplu sa ii asculte ~i sa Ie recunoasca dorintele. "Fiica mea are tot timpul dorinte care ma lasa fara replica, pentru ca nu i Ie pot satisface. Imi vine sa 0 string de git cind 0 aud in$irind tot felul de prostii ... " Este 0 forma subzistenta a eopilului atotputernic $i in acela$i timp 0 asigurare a puterii proprii. A satisfaee dorintele euiva inseamna intrudtva a-I eontrola. $i cind nu mai avem aeeasta posibilitate de a eontrola, devenim tiranici. ~i violenti.
"Ond 0 sa ma fae eu mare, a sa ma easatorese eu mama ... "
"Vreau sa fiu eu cel care satisface dorintele celuilalt - a$adar, nu ii permit sa-$i exprime dorinte pe care eu nu i Ie pot satisface, nici macar nu ii permit sa simta asemenea dorinte." "Nu trebuie sa simti dedt dorinte pe care ti Ie pot satisface - cu alte euvinte, ti Ie pot controla - eu."
Ce se intimpla eu 0 darinta nerea/izata? l$i continua existenta, dincola de raspunsuri, dineo/a de constringeri, iar uneari se ina/ta pina Ia a deveni spirit pur. $i dorinta neexprimata? Aceasta nu moare niciodata, aceasta evitii toate capcanele, depa$e$te toate obstaeo/ele, se insereazii in ce/e mai ascunse ginduri. l$i urmeaza ea/ea sa de dorinta, devenind ereajie sau nebunie.
Daca 0 dorinta nesatisfacuta este fie ~i macar recunoseuta, atunci intensitatea ei va sdidea $i va fi mai U$or de controlat. Bineinteles di aceasta nu va duee la qisparitia frustrarii, insa dialogul va fi mai autentic. Exprimarea unei dorinte nu inseamna neaparat 0 cerere, este pur $i simplu 0 dorinta care se vrea recunoscuta ca atare la momentul respectiv, fara a obliga la 0 realizare eu ariee pret.
-~_.,----------------------------------------------
58
DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE
Dorinte, cereri, nevoi 9i lipsuri
59
"Cind ma fac mare, vreau sa fiu clovn", exclama 0 fetita, incintata de strimbaturile pe care tocmai Ie facuse. Iar tatal sau, preocupat sa nu-i imp una restrictii fiicei sale, cum i se intimplase lui in copilarie, raspunse de indata foarte serios: "Da, $tiu 0 $coala de clovni, 0 sa ma interesez la ce virsta se poate intra $i cum trebuie sa te pregate$ti pentru
inseamna mai degraba sa te predai deci:t sa cucere$ti, sa te daruie$ti $i nu sa calculezi la rece sau sa manipulezi.
Chipul fetitei se intrista putin, ea s opri din joaca: oare va asta." fi obligata sa fie clovn?
• Dorinta mea fl include pe celalalt, a$ vrea ca el sa-mi acorde ceva - atentie, grija, consideratie -, iar aceasta traire a mea ar trebui sa se exprime sub forma "Iube$te-ma!", dar·cel mai adesea se va exprima tot printr-un "Te iubesc". Atunci dorinta mea este ca celalalt sa-$i doreasca.
r
Astfel imi explic eu e~ecullui Solall, care se straduie$te fara incetare sa-$i demonstreze pasiunea pentru "deta$area de cotidian" ~i care sfir$e$te prin a 0 pierde, prin a 0 ucide incercind permanent sa 0 trezeasca in Ariane, in Aude sau in Diane.
"Doream sa-i ating mina, dar nu am facut-o, pentru ca nu $tiam daca el i$i dore$te acest lucru."
"Of, alta acum! A luat d01'inta mea drept 0 cerere... "
Cu dta bunavointa ne grabim noi, parintii, adultii, sa ne insU$im anumite dorinte exprimate de copii pentru a Ie transforma in cereri, oferind solutii care nu raspund nevoii copilului.
o alta fetita, indntata
fiind, pe la virsta de 12 ani, de ve$mintul tatalui ei, un pastor ce predica din amvon, a exclamat cu admiratie: ,,$i eu vreau sa fiu pastor!" Drept urmare, s-a trezit imediat inscrisa la un curs de latina ~i abia dupa multi ani a reu$it, cu greu, sa se elibereze de a~a-zisa vocatie.
Dorinta: folosim acela$i cuvint pentru a denumi doua atitudini diferite in relatia cu celalalt: • Dorinta mea se adreseaza celuilalt, este un elan care se na~te in mine, 0 recuno$tinta, 0 emotie trezita de el, 0 tdlire interioara care uneori se exprima printr-un "Te iubesc". Iubirea
ll~
Aceasta confuzie intre dorinta care se adreseaza celuilalt ~i cea care fl include pe celalalt se transforma adesea intr-un terorism relational. Vom discuta dteva aspecte legate de aceasta idee in Capitolul 9. Cel care raspunde la "Te iubesc" cu ,,$i eu" taie in mod brutal elanul care i se ofera. Nu imbrati$eaza emotia celuilalt, ci mai degraba i-o inapoiaza, 0 anuleaza pentru a face loc propriei sale emotii. Sau poate a inteles ca acest "Te iubesc" insemna de fapt "Iube$te-ma" $i a raspuns direct acestei cereri indirecte. Sau poate ca dimpotriva, a inteles ca acestui "Te iubesc" ii urma intrebarea "Oar tu, ma iube$ti?", ca 0 expresie a fricii sau ca un imperativ: "Ofera-mi $i tu aceea$i dragoste pe care ti-o dau eu!" Adesea, copiii sint indrymati mai degraba sa satisfaca dorintele parintilor dedt sa acorde atentie propriilor dorinte, sa Ie respecte $i apoi sa invete, eventual sa-$i formeze puncte de reper in ceea ce prive$te realizarea lor. Nu yom adera la parerea anumitor sociologi care considera ca generatiile ultimelor trei sau patru decenii au fost rasfatate, cople$ite sau ghiftuite din cauza excesului afectiv sau 1 Albert Cohen, Gallimard.
Belle du Seigneur
(Frumoasa
Domnului),
ed.
60
Dorinte, cereri, nevoi ~ilipsuri
DACA M-A? ASCULTA, M-A$ INTELEGE
61
Simtim uneori dorinte stranii, greu de inteles:
material. Dimpotriva, credem ca de cele mai multe ori copilaria este un drum presiirat cu frustriiri, un circuit inchis de necomunicare intensa, 0 permanenta deruta din cauza atitor posibilitati care se deschid. Familiile sau 9colile care promoveaza 0 deschidere reala 9i o fructificare a resurselor 9i posibilitatilor sint foarte rare.
• Dorinta de a suferi, de a fi bolnav. • Dorinta de a-i face sa sufere pe cei pe care pretindem ca ii iubim, dorinta de a-i defaima, de a-i vedea murind chiaro In anumite cazuri, voi intreprinde chiar 0 actiune care inseamna un pas ca.tre realizarea dorintei mele.
tipul Jules Verne, Thomas Edison, Henri L orit sau cei precurn Nu numai micii Mozart sint asasinati, mii de persoane de vechiul meu prieten din copilarie, Albe. ,iGranger. Dar ce se va intimpla cu generatWtf care urmeaza, se vor pierde in viltoarea vietii? / Unde e9ti acum, dragul meu prieten chinez, pe care te-am intilnit in piata Tien-An-Men, cu bratele in aer, in calea a27 de tancuri? Imi doresc sa te reintilnesc. ;>i,dumneavoastra, doamna, pe care v-am dorit cu ardoare, fiintii transparentii in rochie alba, pe care am urmarit-o 0 zi intreagii 9i apoi am pierdut-o in acel muzeu din Florenta. Ct'
Unui baietel care i9i dorea un ponei, tatal sau i-a raspuns: liCe e9ti dispus sa fad pentru a ti se implini dorinta?" ;>ici:teva luni mai tirziu, baietelul aduse pe biroul tatalui sau 0 pereche de manu9i, 0 casdi 9i 0 crava9a, primele insemne ale unui ca.laret, in viziunea sa, in care copilul i9i investise toate economiile sale. eit de puternic este demersul de a te intreba: "Ce e;;ti dispus sa fad pentru a-ti indeplini dorinta?"! Daca sint 0 tinara care, mai presus de orice, i9i dore9te sa intilneasca unpartener interesant 9i cultivat, voi merge in intimpinarea dorintei mele prin a ma cultiva eu ins ami. ;>idaca. vreau cu orice pret sa intilnesc femeia vietii mele, cel mai bine ar fi sa intru ci:tmai curind in viata ... Oricare ar fi scopul sau obiectul dorintei mele, aceasta se va domoli sau va deveni mai puternica la cel mai mic gest concret pe care 11voi face spre a 0 realiza. Uneori ii ofer ceva prin acest gest, pentru a 0 impiedica sa ceara mai mult, ca 9i cum a9 trimite un acont unui creditor ca sa nu ma mai deranjeze ... 0 vreme. In sufletul omului nu exista deci:t 0 dorinta cu adevarat puternica, una singura, aceea de a fi fericit, iar aceasta poate lua mii de forme. Uneori, aceasta poate traversa toate labirinturile aparentelor, poate apuca drumul gregelilor sau se poate pierde in prea multe tatonari. Joc al tensiunilor, dorinta te impinge sa actionezi, ceea ce o va nimici, satisfaci:nd-o. Aceasta demonstreaza ca.,in adincuI nostru, noi ca.utam absenta tensiunilor, care se confunda cu absenta dorintei, dar 0 dorinta implinita aduce eu sine alta, 9i tot a9a, intr-o reactie in lant la infinit.
Oa, sa nu-fi uiti niciodata dorintele, sa le respecti ca pe ni$-' te prieteni dragi $i prefio$i.
Fiecare dorinta, mai mica sau mai mare, realista sau nu, merit a atentie, merita sa ne punem aceasta intrebare in legatura cu ea: • lICe fac pentru a-mi indeplini aceastii dorinta?" Uneori am sa cochetez cu ideea, am sa 0 intorc pe toate fetele, am sa 0 satisfac in mod imaginar sau simbolic. Sau voi incerca sa 0 inteleg mai bine, sa ascult mesajul pe care mi-l transmite: • Ce conteaza pentru mine din aceasta dorinta? • Ce parte din mine va suieri daca nu obtin raspunsul sperat? • Ce imi mai spune aceasta mica. dorintii neobi~;nuitii 9i indecentii? • Ce nouorizont imi deschide? • Ce cale incearcii sa itni arate?
--
62
DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Unii inventeaza meditatii simboliee pentru a-;;i eUidi relapa eu dorintele irealizabile, ale lor sau ale eelor apropiati. Cuvfntul, arta, simbolurile $i joeurile se nase din dorintele nesatisfaeute.
o mama
I !
stabilise un cod care sa-i p~/miUi fiului ei sa suporte mai bine despartirile: . / "Am Inceput un curs de formar~ ;;i trebuie sa lipsesc de acasa in fiecare luna. Fiul meu se opunea, facea scene dnd trebuia sa plee. La inceput am incercat sa-i explic, sa-i arat datele, programul, unde eram ;;i ee faceam. Credeam ca il lini;;tese, dar asta nu Imbunatatea cu nimic situatia. Am cumparat 0 papu;;a ruseasea, erau eininu VOl'indrazni sa-:;>ivorbeasca despre relatia lor. Cantitatea de energie risipita in timpul unei vieti este incredibila. La fel este:;>itimpul"pierdut". Pierdut in sensul ca nu a fost trait, simtit, ci consumat, macinat in dezbateri, in nefericiri de neinteles.
80
DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE ... $i furia de a se ~ti surprinsa In gmjeali'i sfir~i prill a a seaate din sarite ... $i, en Intatdeauna, pentru a se apara, ataea ...
Reactiile in lant
El: "Am nevoie sa ma simt liber fata de tine, sa ma retrag, chiar sa-ti acord mai putin timp. Nu suport sa 1;ltiudi ai nevoie de mine."
,
G. Garda Marquez
$i uneori, dupa ani 9i ani, in pragul toamnei unei vieti intregi, este posibil sa mtelegi, in sfir9it, ce era necesar 9i ce era inutil din toate aceste confruntari bazate pe reactii. E ca 9i cum am fi SUpu9i unei incerdiri haotice, violente sau perverse. Aceasta frumoasa fraza din Gabriel Garda Marquez cu privire la Dona Fermina Daza, care il gase9te pe sotul ei pe patul de moarte, contine esentialul regretelor 9i ata9amentelor noastre: "Ea se rugase lui Dumnezeu sa-i mai ofere mikar o clipa, pentru ca el sa nu treaca dillcolo fara sa 9tie cit de mult 11 iubise, dincolo de mdoielile lor :;;isimti '0 dorinta irezistibila de a-:;;irelua viata alaturi de el, de la mceput, pentru ca sa-:;;ipoaUi spune ceea ce nU-9i spusesera 9i sa refaca tot ceea ce alta data facusera prost." Impas, blocaj, intotdeauna e greu sa determini daca este yorba despre un impas de comunicare sau despre un impas real. Impasul datorat unei comunidiri bazate mUlt prea mult pe reactie ar putea fi depa9it respect"md anumite ritualuri :;;itabuuri in timpul dialogului. (Fiecare vorbe9te despre sine, nu vorbe:;;te des pre celalalt in locullui. Cind unul se exprima, celalalt asculta, frinindu-9i impulsul de a reactiona emotional. $i unul :;;icelalalt incearca sa-:;;iasume responsabilitatea propriilor sentimente:;;i sa fie atent la proiecFile pe care Ie face etc.) Impasul real este cauzat de dorinte prea puternice, prea diferite, care se rasfring asupra celuilalt 9i asupra relatiei. Este yorba despre incompatibilitatea nevoilor 9i a pozitiilor adoptate. Terorisrnul dorintei ca celalalt sa-9i doreasca nu lasa lac minunii unei dorinte adresate celuilalt.
Ea: "Simt nevoia sa-mi acorzi mai mult timp 9i sa te implici mai mult in relatia noastra. Am nevoie de tine."
81
"Simt nevoia sa ... "
In cazul in care acela care cere cel mai mult nu-:;;i poate schimba profund pozitia fata de viata 9i nu poate sa se apropie de cel care are 0 cerinta diferita, se va impune problema separarii. In caz contrar, se va instala 0 relatie patologica, datorata asimetriei prea accentuate. Pentru noi, patologic inseamna "ceea ce blocheaza evoluFa". Barbatul din acest exemplu va refuza sa simta :;;isa-:;;irecunoasca propriile zone de imaturitate, pentru ca Ie vede cu o mai mare evidenta la celalalt. Pemeia va ramine concentrata asupra nevoilor ei nesatisfacute, evitind sa-1;lidezvolte propria autonomie afectiva, simtind ca acest pol i-ar apartine celuilalt. Constatam adesea aceste dinamici de cuplu m care unul, daca nu amindoi partenerii, Ii serve:;;te celuilalt drept
82
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
punct de fixare pentru un aspect din propriul sine. Acest aspect este resimtit de eel diruia ii apartine ca inacceptabil. Aceasta dinamica a polaritatii vizualizate la celalalt ne orbe~te, cu atit mai mult cu dt acest joc al oglinzii incepe foarte devreme intr-o relatie ~i cu dt uneori doar 0 terta persoana ne permite 0 rea~ezare, 0 recentrare care sa ne aduca mai multa luciditate ~i, deci, 0 comuniune reala. Functia proiectiilor noastre, a~adar, este aceea de a ne impiedica sa ne largim dmpul con~tientului. Aceasta largire ar necesita sa ne retragem proiectiile din punctul de ancorare pe care I-am gasit la celalalt ~i sa ni Ie reintegram ca pe ceva care ne apartine.1n realitate, totul se petrece ca ~i cum incon~tientul ar incerca sa devina con~tient de el insu~i, proiectindu-~i continutul asupra celuilalt. $i acest"celalalt" aflat foarte aproape de noi se treze~te, in ciuda vointei saJe, investit cu 0 trasatura, cu un comportament al carui sens nu-i apartine, de care va incerca sa scape, in care se va zbate, urmarit de proiectia nemiloasa ... a fiintei iubite. Cele douit repro$uri fundamentale fntr-o relafie de iubire sau de cuplu sfnt: • "Te-ai schimbat." • "Nu te-ai schimbat." "Te-ai schimbat cfnd eu voiam sa fii constant." "Nu te-ai schimbat cfnd eu voiam sa evoluezi."
Dinamica buretelui Anumite relatii de iubire par cHidite in principal pe suferinta ~ipe intretinerea acestei suferinte (in sine sau in ceUilalt). femeie, de exemplu, i~i va arata suferinta in fata unui barbat, iar acesta 0 va lua in stapinire pentru a se ocupa de ea; in el se va trezi simtul datoriei ~i dorinta de a repara.
o
"Totu~i, nu pot sa 0 las singura in aceasta stare. Daca 0 parasesc, nu-~i va mai reveni niciodata."
Reactiile in lant
83
Un alt barbat nu va putea oferi dedt depresia, starea de nemultumire ~i amaraciunea pe care Ie resimte ~i care se datoreaza unei vieti de alcoolic, iar aces tea vor fi asumate cu multa generozitate (mai ales la inceputul relatiei) de catre 0 femeie devotata, neobosita ~i convinsa ca "gratie iubirii (ei), el va sdipa de toate acestea". AsHel, unul produce suferinta ~i 0 raspinde~te, in timp ce celalalt 0 absoarbe. Aceasta absorbtie devine semnul de recunoa~tere al iubirii. "Ma simt iubita ~i recunoscuta cind se ocupa de mine. Cind imi intelege durerile ~i face totul pentru a ma ajuta, ma simt iubitoare." Buretele de ocazie nu-~i da seama in ce masura intretine sistemul celuilalt ~i-l face sa functioneze la maximum. Este atit de bine sa te simti inteles in nefericirea ta ~i in nelini~tile tale profunde; a~a-zisa victima nu este, deci, pregatita sa taie creanga pe care este a~ezata, incetind asHel sa sufere. Doar nu gase~ti in fiecare zi un salvator perseverent. Buretele poate sa ajunga insa la saturatie, imbibat la maxim de angoasa 9i de indoielile celuilalt, frustrat in nevoia sa de a-I face pe celalalt sa-~i revina ~i atunci situatia se va inrautati. Barbatul va incepe sa 0 faca el insu~i sa sufere pe cea a carei suferinta vrea sa 0 u~ureze. Indepartare, gesturi de respingere, de nerabdare, amenintari voalate cu despartirea, cautarea altor partenere, repro~uri sau acuzatii. De acum inainte, suferinta femeii ~i-a gasit punctul de fixare, cauza desemnata: cmar el, partenerul nesatisfacator, el este eel care ii redeschide fara incetare ranile pe care pre tindea ca Ie cicatrizeaza. Printesa se simte torturata de eroul care venea s-o salveze. "Tu, care m-ai ajutat ~i mi-ai promis sa imi redai dorinta de a trai, tu imi cuno~ti nelini~tile ~i faci totul pentru a-mi mari senzatia de abandon, anxietatea ~i sentimentul ca nu valorez nimic." "Nu e~ti niciodata linga mine cind am nevoie de tine ~i vad bined te-ai saturatde mine. Nu ma iube~ti cu adevarat ~iprin ajutorul tau nu ai facut dedt sa ma legi de tine."
84
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Daca barbatul invinovatit va persevera in devotamentul sau, aceasta situatie de dependenta reciproca va cre9te: nici unul dintre cei doi nu va avea grija de el insu9i atita timp dt se va concentra asupra celuilalt 9i va fi preocupat de nefericirea celuilalt. Femeia cauta sa fie luata in grija, ii cere celuilalt sa faca pentru ea; barbatul incearca sa panseze ranile pe care el insw;>ii Ie face, el face pentru celalalt 9i astfel 11indeparteaza. Devenind in acela9i timp calau 9i salvator neputincios, incepe sa se considere el insu9i 0 victima hartuita de cerinte imposibile sau invinovatita de a fi indraznit sa spere intr-o schimbare. Se simte obligat sa i9i recunoasca propriile nevoi, propriile a9teptari 9i aceasta 11rane9te. De9i abordarile par diferite, dinamica este aceea9i pentru fiecare dintre ei. Aceasta consta in a fugi de sine insu9i, in a se trada. Regasim aici 0 dinamica frecventa, in care multi salvatori fug de fapt de eiin9i9i. Sistemul se poate dezvolta din ce in ce mai mult, ajungind pina la 0 criza. Femeia va produce din ce in ce mai multa suferinta, pina dnd va aduce la saturatie capacitatea de absorbtie a partenerului ei, care la rindul sau se va imbolnavi sau va fugi. In aceste faze, asistam la treceri catre acte spectaculoase (accidente grave, somatizari acute). Femeia va avea atunci tentative de sinucidere sau va fi, 9i ea, victima unor accidente, aceasta avind 0 dubla semnifica~ie: sa-l retina pe celalalt 9i-n acela9i timp sa-limpinga s-o abandoneze. Aceasta parasire este dorita ca 0 u9urare, ca 0 ie9ire din nebunia acestei relatii. Daca fiecare dintre cei doi refuza sa renunte, s-ar putea sa asistam in aceasta faza la crime 9i mor~i simbolice. lntr-o zi, un barbat este cuprins de 0 furie nestapinita impotriva ... ma9inii sotiei sale, parcata astfel incH sa blocheze intrarea. Suindu-se la volanul propriei sale ma9ini, va intra in cealalta 9i Ie va distruge, bineinteles, pe amindoua. Un alt barbat 9i-a descarcat pU9ca de vinatoare in scaunul din fata al ma9inii sotiei sale. Apoi, plin de remu9cari9i de suparare, s-a dus sa vorbeasca cu primarul saUlluipentru a cere intelegere 9i sprijin.
Reactiile in lant
85
Dubla misiune pe care 9i-au incredintat-o unul altuia un barbat 9i 0 femeie contine 0 violenta tainuita: acest "Eu fac ca fericirea mea sa depinda de tine, deci tu e9ti responsabil de nefericirea mea" este 0 forma de impunere la fel de crunta ca 9i imperativul "Trebuie sa fii fericita, pentru di eu ma ocup de tine", ce vine de la celalalt. Evolutia uimi astfel de sistem poate duce chiar la 0 reaetie fizica indreptata asupra propriei persoane sau asupra celuilalt pentru a sdpa, pentru a ie9i. Vedem adesea ca alegerile in iubire se opresc asupra persoanei eelei mai apte sa ne aceentueze lipsurile 9i dominanteIe sistemului nostru personal. E ca 9i cum am cauta sa fim 10vi~i in punctul nostru eel mai vulnerabil, sa fim stimulati in punctul in care funetionam eel mai imatur 9i mai aberant. Incon9tientul nostru ineearca probabil in acest fel sa aduea la lumina 9i sa puna la ineercare zonele sale eele mai fragile pentru a Ie luera, a Ie brazda, cautind astfel 0 ie9ire, 0 transformare sau prudenta in fata altor alegeri. Vreme il1delungata am crezut ca visele mele Ie confineau $i pe ale lui.
Falsele angajamente Gare ce parte, ce aspect din noi in9ine angajam in legaturile pe care Ie cream? Dupa 15 ani de casnicie, se prea poate sa descopar ca am pus in joe un "fals eu", adid 0 imagine a mea idealizata, imprumutata din scheme ideologice sau pur 9i simplu din personaje ireale. Probabil ca am implicat 0 imagine frumoasa a mea intr-o imagine frumoasa de cuplu ... 9i dupa dtiva ani, am impresia ca eu nu mai exist. Se prea poate sa fi implicat in relatie un imperativ din exteriOl~pe care mi I-am asumat. "Cin~ ne vedem eu cineva foarte mult timp, trebuie cn acest lucru sa dud la ceva, sa devina serios. Continui sa-I vezi pentru ca vrei sa te ci7siltore$ticu el."
86
Reactii1e in lant
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
"Astfel m-am trezit implicata in relatie prin intermediul cuiva care m-a definit, care a hotarit in locul meu ceea ce ar trebui sa fiu $i sa fac."
87
"Daca te recasiitore$ti, sa alegi 0 femeie de religie cre$tina." • Alte angajamente iau na$tere de-a lungul evolutiei unei relatii de iubire, prin raporturi de forta mai mult sau mai putin clare.
In cazul angajamentelor mai mici, spun "da" pentru a nu rani, pentru a nu declan$a conflicte sau din obligatia de a ma conforma.
"Iti promit sa nu ma mai apuc niciodata." Trebuie sa $tim ca atunci cind facem ceva impotriva vointei noastre, 11yom face pe celalalt sa plateasca. Drumul catre adevar $i catre un angajament real trece prin sinceritatea fata de sine, prin recunoa$terea propriilor lipsuri, printr-un plus de clarviziune asupra sentimentelor autentice.
"Ar trebui sa-mi faca placere sa fiu invitat, iar daca nu-mi face placere inseamna ca nu sint normal; trebuie, dedI sa ma arat sociabil $i sa accept ... ceva ce totu$i nu-mi face pUicere." In labirintul falselor angajamente $i al fidelitatilor parazitare ma pierd, ma uit, nu ma mai regasesc.
"Intr-o anumita perioada, mi-a:;;fi dorit sa am 0 pisica, iar aceasta dorinta se lega de una mai veche din copilarie, pe care nu mi-o exprimasem niciodata, pentru ca dorintele sint ca :;;itrenurile: 0 dorinta poate ascunde 0 alta. Imi materializasem $i imi transformasem aceastil dorinta l;:umpai.dbcu negru, pe rind 0 foarte frumoasa pisica din PQr'~ care 0 a$ezasem pe 0 noptiera rUli~ patul meu. Citeva saptamini mai tirziu, un prieten care credea ca 0 sa-mi faca placere, mi-a oferit 0 pisica cu alb $i negru, a direi prezenta nu se potrivea deloc cu modul meu de via tal pentru ca eu lip seam adesea de acasa. Am acceptat acest cadou, mi$cata de aceasta atentie :;;i m-am fortat sa cred ca imi facea placere. Astfel, eu :;;ipisica mea am avut 0 relatie dezastruoasa. Ea mieuna incontinuul intr-atit indt vecina mea mi-a propus sa ma scape de ea. Ne-a luat ani de zile sa ne acomodam:;;i sa ne recunoa$tem una celeilalte nevoile :;;icerintele. Astazi ma simt angajata fata depisica mea."
"Tinara de 23 de ani, dezorientata $i neputindoasa, care s-a angajat fata de acest barbat cu 15 ani mai in virsta nu mai sint eu. Astazi, la 40 de ani, am alte aspiratii, dar ma simt legata de el prin faptul ca-i datorez recuno$tinta :;;inu ma pot elibera," Oa, existil iubiri-pepiniere, care Ii permit unei persoane sa se dezvo/te, sa se implineasca, oferindu-i astfel posibilitatea de a merge sa iubeasca in alta parte, mai departe.
Intr-o relatie, onestitatea cu privire la ceIalalt:;;i la mine insumi consta in a recunoa$te ca angajamentul mea nu este real, adica nu implica eul meu profund. Daca mi-l mentin, il voi face pe celalaIt sa plateasca pentru asta :;;ivoi incepe sa sabotez :;;isa descalific viata noastra impreuna. Cu totii cunoa:;;tem exemplul de angajamente luate intr-un moment al vietH noastre in care ele il reprezentau pe eel sau pe cea cu care eram la acel moment. Anumite angajamente sint luate in perioade de criza.
Multe relatii pot urma aceasta cale :;;ise pot dezvolta nu din constringere, in urma unui angajament luat in trecut, ci printr-o alegere libera facuta in prezent, pentru un viitor apropiat. Sinceritatea esentiala, cea pe care 0 pot avea fata de mine insumi, trece cu mult dincolo de sentimentul imediat, se adreseaza fondului a ceea ce sint eu .
"Promite-mi ca nu 0 s-o faci pe mama ta sa sufere cind eu nu voi mai fi aici." "Contez pe tine sa-mi continui opera daca eu nu voi mai fi." Angajamentele smulse "pe patul de moarte" sint printre cele mai de temut :;;ine pot apasa toata viata.
•
88
Reactiile In lant
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Nevoia de a raspunde a~teptarilor celuilalt Multe blocaje relationale se datoreaza unei nevoi stringente de a raspunde a~teptarilor celuilalt, tinind fie sa Ie satisfac, fie sa ma raportez la ele pentru a-mi conduce propria viata. Catherine spunea referitor la iubitul ei: ,,$tiu di are nevoie de mine. E divortat, dar continua sa traiasca cu satia sa. Se simte nefericit in aceasta situatie, pentru ca nu a poate paras1. De fiecare data cind a incercat, a devenit neputincios. Trebuie sa accept aceasta situatie;dadi l-a~ refuza, ar fi muH prea nefericit." Jean Paul ne vorbe~te cu emotie despre a~teptarile sotiei sale: "Vrea sa a insotesc daua week-end-uri pe luna la parintii ei. I~i detesta mama ~i, cum ~tie di eu ma inteleg bine cu ea, i~i imagineaza ca mama ei va fi mai putin nefericita." Louise a inteles, in sfir~it, ca incredibila na~tere a fiicei sale ("Am facut un avort ~i un chiuretaj la spital ~i doua luni mai tIrziu eram inca insarcinata") era felul ei de a raspunde a~teptarilor mamei sale: "Aveam 35 de ani, nici unul dintre fratii mei nu era casatorit ~i ea imi spunea de fiecare data cind ma vedea: «Ei, ~i eind imi faci un bebelu~?»"
89
Oa, sa raspunzi fara voie, uneori ehiar impotriva vointei tale, a~teptarilor formulate sau inchipuite ale celuilalt este a dubla capcana: mai intii, pentru ca nu ~tim care sint a~teptariIe reale ~i in general contradictorii ale celuilalt. $i apoi, pentru ca este imposibil sa fii cu adevarat tu insuti daea te eonditionezi sa satisfaci cererea, exprimata sau presupusa, a celuilalt. Terorismul relational nu ar aparea daca nu ar exista ace asta nevoie de a te conforma a~teptarilor aparente sau aseunse ale celuilalt. In van ar ameninta c€lalalt cu sinuciderea, cu migrene, cu disperarea sau cu emiterea de sentinte - nu ne-ar trezi dedt, poate, compasiunea. Nu ne-ar putea face sa ne simpm vinovati, sa vrem sa reparam sau sa protejam. Nici un fel de misiune explicita sau implicita nu ne apasa dedt daca se agata de dorinta naastra de a raspunde a~teptarilor eeluilalt.
o misiune
nu este apasiitoare dedt daca ne-o asumam.
Acest barbat se simte obligat sa dea socoteala pentru eeea ce a facut in absenta iubitei lu1. Ii va descrie chiar ~i lucrurile care a irita ~i a indeparteaza de el, iar el nu-~i va da seama ce se intimpla. "Nu ma pot impiedica sa nu-i spun." "Cea mai puternica dorinta a mea este ca fiica mea sa devina cu adevarat independenta, sa-~i asume raspunderea, sa-~i gaseasca 0 locuinta a ei pentru a-~i continua studiile. Oar nu incetez sa a ajut, sa gasesc solutii in loeul ei, sa ma gmdesc ce ar trebui sa faca sau sa nu faca. Fara sa-mi dau seama, 0 urmarese eu dorintele mele~i nu-i dau voie sa ~i Ie exprime pe ale ei."
Louise, fiica sa,
Jl'lI1ma
sa.
Obligatia de a raspunde a~teptarilor ce se nase intr-o relatie, nevoia de a satisface eererea afectiva a celuilalt se inradacineaza in noi inca din copilarie. In aceasta perioada, supravietuirea noastra depinde de aceasta afectiune ~i nu dispunem de alte referinte sau structuri personale in afara instinctului de a tri:\i~i de a supravietui, in afara nevoii noastre de a fi recunoscuti ~i aceeptati ~i a senzatiilor noastre corporale ~i intuitive. Bebelu~ii au 0 capacitate incredibila de a-I stimula pe
90
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
cei din jur, de a ne trezi dorinta sa ne ocupam de ei, de a imparti multumire, de a trezi nelini:;;ti,de a capta :;;ide a polariza asupra lor sentimentele parintilor sau a ocrotitorilor de ocaZle. In adolescenta, multi incearca sa scape de nevoia de a raspunde a:;;teptarilor celor din jur, fkind tocmai opusul a ceea ce se a:;;teapta de la ei. Dar aceasta tentativa de eliberare este conditionata inca de pozitia celuilalt. Scopul este, de fapt, eliberarea de propria dorinta de a placea.
o adolescenta
nu va reu:;;i sa treaca un examen care i-ar permite sa intre Ia 0 :;;coaladin Paris, ceea ce ar insemna sa-:;;iparaseasca ora:;;ul natal, sa se indeparteze de mama sa. Picind examenul, ea raspunde dorintei mamei ei de a o pastra aproape.
ReactiiIe In Iant
91
lalt pentru a i se conforma, din dorinta de a fi iubit, apreciat, admirat, pastrat, pentru a nu dezamagi, pentru a trai cu sentimentul ca e nevoie de el, ca e indispensabil. Aceasta se na:;;te din imbinarea "fidelitatii" cu ,,0 buna imagine de sine". Pentru unii e 0 necesitate sa traiasdi astfel, ca persoana interpusa, inserindu-se in viata celuilalt, participind Ia nevoile celuilalt. Dar functionind astfel, ne yom trezi antrenati in paradoxuri :;;iimpasuri de nerezolvat: • Daca percep ca cererea celuilalt este "Opune-mi-te, nu ma ascuIta", voi fi tentat sa nu-l ascult... tocmai pentru a-I asculta. • Sa zicem ca un altul ma ataca :;;ii:;;idore:;;teca eu sa fiu mai puternic decit el pentru a-I lini:;;ti, dar in acela:;;i timp dore:;;tesa ma devalorizez pentru a-I repune pe el in valoare. Cum a:;;putea sa ma regasesc aici pe mine, dadi in mine predomina criteriul "raspunde a:;;teptarii"? Caci ma pot pierde in dorinta de a descifra :;;ide a raspunde a:;;teptarii celuilalt, mai ales daca aceasta a:;;teptare este idealizata, ori mai mult sau mai putin perversa. "La modul ideal, ea a:;;teapta de la mine sa fiu intru totul de acord cu punctul ei de vedere atunci cind ea 11ataca pe al meu! Ea imi devalorizeaza pozitiile :;;ipare sa acorde imp ortanta aprobarii mele ... " "Ma provoaca, atingind punctele mele sensibile, nesigurantamea, iar ceea ce-mi cere de fapt este sa-l ascult vorbind despre propriile lui indoieli ... sau sa-i vorbesc deschis despre dificultatile meIe." "Se ia de-mine pentru ca are nevoie de 0 cearta, de un conflict sanatos pentru a se descarca de agresivitatea acumulata."
"Eu,
111.
locul tau ... "
Atftia parinti 11.u-l'idau seama ca numai ei Ie pot "permite" adolescentilor sa traiasca departe sau diferit de ei.
Aduitii poarta adesea cu sine aceasta dorinta de a inteIege, de a ghici, de a presimti :;;ide a prevedea a:;;teptarea celui-
"Daca imi critica dezordinea, este pentru ca vrea sa-i admir meticulozitatea ... " "Se devalorizeaza pentru ca eu sa reiau pozitia de stapin, crezind ca ea ma va urma:;;i ma va contesta in acela:;;itimp." "Imi propune sa-l parasesc pentru ca eusa-mireafirm rinta de a fi cu el."
do-
92
DACA M-A:;>
ASCULTA,
M-A:;> INTELEGE
"Ma provoaca sa 0 parasesc pentru a-i dovedi inca 0 data ca nu poate fi iubita cu adevarat de un barbat." A$teptarile idealizate, a$teptarile-temeri, vezi, a$teptarile paradoxale sint nenumarate.
Reactiile in lant
93
ale relatiei lor. Atunci se instaleaza taceri nesflr$ite, care invadeaza spatiul iubirii $i il polueaza.
a$teptarile-do-
Intotdeauna impasurile din comunicare $i din relafiile intime rezulta din combinarea a doua impulsuri de a reactiona.
"Ma las U$orblocata de reactia celuilalt. Daca nu manifesta interes pentru ceea ce spun, tac imediat. Daca 0 umbra de iritare trece pe chipullui, imi retrag imediat afirmatia. Ii vorbesc despre tristetea mea, iar el imi raspunde: «Ah, nu-mi place sa fii trista. Avem altceva de facut.» Atunci ma straduiesc sa trec imediat la 0 aHa stare. $i apoi nici nu-mi place ca celalalt sa tina cont prea mult de reacFa mea." "Ceea ce-mi spune ma agaseaza, dar asta nu inseamna ca ma a$tept sa se opreasca imediat. Voi invata ceva din aceasta agasare." ,,- Te agasez? -:.. Nu, nu ... (ar trebui sa spun ah, da, dar continua, vreau sa ascult pina la capat aceasta opinie care ma enerveaza $i ma face sa clocotesc.)" ,,- M-ai in$clat? - Ei bine, da, daca tot ma intrebi, 0 data. - Cind $i cu cine? - Pai, vara trecuta, cind ... " ,,$i incep sa pIing de furie $i de durere. «Oar voiai sa $tii!» Da, voiam sa $tiu, dar nu negindu-mi sau refulindu-mi reactiile. Vreau sa $tiu, chiar cu suferinta, cu toate emotiile trezite in mine. Vreau sa $tiu cu toata vulnerabilitatea mea." Multe sentimente $i ginduri ni se par inexprimabile din cauza reactiei pe care 0 anticipam la celalalt, adic(1pin cauza reactiei mele la reactia celuilalt $i din teama defi:pnsecinte. $i acest inefabil care circula intre doua fiinte care se iubesc acapareaza treptat spaFul ramas libel'. Acest spatiu se creeaza prin nerostirea a ceea ce ar trebui rostit, in anumite perioade
"Nu voi fndrazni niciodata sa-i spun mamei me/e ca... "
"Nu voi indrazni niciodata sa-i spun asta mamei mele, risc prea mult sa 0 ranesc, este in virsta, are dreptul sa-$i sfir$easca viata in lini$te." $i acel ceva ascuns, tacut, acest inefabil e ca un cancer, 0 separare, 0 trecere in $omaj. Un eveniment central care nu va putea fi imparta$it de doua fiinte care se iubesc. De altfel, mtr-o zi ar trebui sa punem in discuFe aceasta notiune: "Am dreptul sa ... ", "Cu ce drept ii spun ca ... ", "Nu am dreptul sa ... " $i de cite ori nu intra relatiile in impas din cauza acestei false intrebari! Sintem uimiti de forta interdictiilor care apasa relatiile dintre fO$tiicopii, acum adulti, $i parintii lor. "Nu putem spune totul, in orice caz, nu lucrurile acelea care apartin trecutului (sechelele litigiilor mai vechi). Ei nu ar intelege, ar insemna sa-i ranesc inutil."
94
DACA M-A~ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
o
Reactiile In lant
95
"Dadl.-i spun ca mi-ar placea sa-mi vorbeasca direct, 0 sa se supere r;;in-o sa-mi mai spuna nimic." "Daca-i spun ca respiratia ei care miroase a tutun ma deranjeaza, 0 voi face sa se simta prost r;;in-o sa ma mai sarute." "Daca-i spun ca nu-mi place cum ma mmgiie, 0 sa se blocheze r;;i0 sa-r;;ipiarda spontaneitatea. Dar pot sa-i permit sa ma raneasca lasindu-Im acelar;;itimp sa creada ca ma simt bine?" "Daea ii spun ca ma agaseaza sa 0 vad aUt de atrasa de barbatul acesta fad r;;ipretentios, 0 s-o deranjeze r;;i0 sa-mi ascunda r;;imai mult sentimentele r;;iimpulsurile eL" "Daca ar r;;titoate judecatile r;;icriticile care-mi trec prin cap dnd imi vorber;;te, nu ar mai eomunica cu mine." "Daca-i spun ca smt convins ca minte, se va simti prost r;;i-miva purta pica, fiindca am umilit-o."
"Sa ne pastram tacerile ... $i suferintele fiecare pentru sine."
$i astfel, acele lucruri ascunse celuilalt se vor perpetua, pentru di aeceptam sa tacem, sa mghitim, sa fugim. Nu spunea Franvrea sa fiu iubit fara sa fiu nevoit sa cer sau sa dovedesc nu i;>tiuce... ") 9i idealizarea cerintelor cu aer de ordine consolideaza sentimentul de privatiune. "Mi se datoreaza ceva 9i nu mi se da ... "
Cine ne saboteaza?
141
zind combine stereo, magnetoscoape, aparate video i;>ialte aparaturi sofisticate, care umplu goluri de alta natura din apartamentele noastre. $tiind ca banii nu aduc fericirea, dar necrezJ:nd acest lucru, unii renunta la fericire pentm a avea bani. Planurile de investitii 9i goana dupa speculatii la Bursa din ultimii ani dovedesc aceasta orientare. Sa d9tigi bani din bani, sa faci banul "sa. lucreze", sa fii in spatele loviturilor iti cere multe sacrificii pe seama fericirii. E greu sa ne dam seama cu exactitate de ce anume ne simtim privati, lipsiti. Poate sint tentat sa.incerc 0 explorare exhaustiva a dorintelor mele, intrebindu-ma dad} asta vreau cu adevarat. E lill demers indelungat, care (poate) ma va duce la miezul a ceea ce este esential pentru mine, sau care ma va descuraja in fata amplitudinii ai;>teptarilorinscrise in umbrele 9i luminile experientei personale. Pentru ea sentimentul de Upsa este legat de a$teptare $i astfel este fie un ferment, fie un erematoriu al posibilitatilor.
Ce ai;>teptde la ceila1ti, de la mine, de la viata.? Ce am a9teptat degeaba in timpul copilariei? Ce a9teptari fabuloase aveam in timpul adolescen~ei? Ce nevoie din mine a ramas treaza, intr-o agteptare infinita? "Eu singura ma privez de relaxare, pentru di ml-mi aeord timp sa ma odilmesc."
"Am nevoie de tandrete, dar nu cer. N-ar mai fi veritabila. Ai;>teptsa vina." "Nu ma pot indragosti dedt de un om inaccesibi1."
Adesea credem ca sentimentul nostru de lips a se va calma prin posesilmi, prin tot ce ne dorim sa avem 9i nu avem: 0 casa frumoasa, mai multe vacante, tablouri celebre, covoare somptuoase, un calculator ... Aceasta acumulare de obiecte se traduce pentru unii oameni in cumpariHuri repetate. Magazinele Dartyl fac 0 avere de pe urma acestor goluri din noi, vin1 Unul dintre marile magazine de aparate electronice ~i electrocasnice, printre cele mai populare in Franta.
"Ai;>teptimposibilul gi nu intilnesc dedt posibilu1. Ce dezamagire!" "Agtept iubita pe care 0 caut in fiecare femeie 9i n-o gasesc in nici una." Drumul care pleaca din opozitia dintre principiul placerii 9i cel al realitatii pentru a Ie face sa. devina unul singur este foarte lung.
142
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE
"Cind 9tiu sa primesc ceea ce am la dispozitie, nu simt ca mi se ia ceva." "In Hecare clipa de fericire e bine sa prime9ti; cliiar daca e ceva efemer, care nu dureaza, fragil 9i vulnerabil, e cu atit mai miraculos." Fericirea e sa fndrazne~ti sa spui da. Nefericirea fericirii este sa fii singurul care efericit.
Exista 9i privatiuni pe care ni Ie impunem cind nu a9teptam. Amputam din propria noastra bogatie interioara. "M-am spoliat de tot eet;a ce nu am indraznit sa fac." "Cu fiecare raspuns banalla 0 chestiune vitala amputez ceva din capacitatea mea de a ll}.aasculta 9i de a ma inventa." "De fiecare data cind nu am indraznit sa ies din temerile mele, cind nu am intrat in imprevizibil, m-am privat de 0 posibilitate." Tot felul de autocenzuri vin sa mic90reze limitele posibilitatilor noastre. Numim aceasta reprimare imaginara: imi imaginez consecintele ingrozitoare ale unui act ... pe care nu-l voi mai face, ale unui cuvint... pe care nu-l voi mai spune. Imi voi folosi imaginarul despre celalalt pentru a ma cenzura. Ii imprumut tot felul de reactii care ma impiedica sa fac una sau alta. Gindesc in locul celuilalt pentru a ma limita. "Daca-i spun ca gindesc altfel decit el, se va supara 9i seara va fi distrusa ... " "Nu-i pot spune adevarul, nu l-ar suporta." "Daca n-are chef sa iasa, ma voi priva de aceasta plimbare."
Cine ne saboteaza?
143
nimeni nu Ie interzice, bijbiind pentru a ghici 9i mai ales pentru a inventa ce nu i-ar placea mamei, tatalui, bunicii, i:;;icreeaza atitea bariere, inclt in viitor orice dezvoltare va fi 0 aventura de temut. Odata deveniti adulti, ei continua sa imprumute celorlalti bariere :;;iinterdictii imaginare, evita sa verifice aceste reactii, nu intretin decit un dialog interior steril :;;iinhibator .. "N-am sa-i arat ca mi-a facut placere aceasta ie:;;irecu prietenii. L-a9 rani." "Timp de cinci ani nu am indraznit sa ma despart de el de teama sa nu-l ranesc prea tare :;;isa nu reeada in alcoolism. Cind in sfir9it i-am vorbit despre asta, cu teama, am descoperit ca :;;iel i:;;idorea acela9i lucru de mai rimlti ani 9i nu avea curajul sa-mi spuna de teama sa nu ma distruga." Constrfngerea cea mai subtila ~i mai violenta este, poate, cea care fmi mutileaza imaginatia ~i 0 inchide in prejudecati ~i in principii a priori. Ramin astfel fidel ~i ma conformez acelor constructii normative care sint imaginile mele despre mine.
"Nu sint destul de cultivata pentru a vorbi cu acest autor cunoscut. Trebuie sa-mi cunosc locul 9i sa nu deranjez oamenii." "Eram atit de convins ca nu voi reu9i nimic, dupa cum imi spusese tatal meu ani de-a rindul, inclt, atunci cind mi-am vazut numele pe lista celor admi:;;i la universitate in urma unui examen special, pe care 11pregatisem:;;i 11dadusem pe ascuns, ei bine, am crezut ca se m:;;elasera. Am lasat sa treaca perioada de inscrieri :;;inu am mceput :;;coaladecit in anul urmator."
"Nu Ie cer sa vina, 9tiu ca i-ar supara 9i ca n-ar indrazni sa ma refuze."
Ne servim de principiile noastre ca de ni:;;teziduri de aparare pentru a evita caile neexplorate.
Aceste proiectii sint legate de experientele din copilarie. Fluxul educatiei, de exemplu, absenta limite lor clare, trezesc in copiii sensibili 0 autocenzura putemica. I9i interzic ceea ce
,,0 mama con9tiincioasa nu i:;;iduce copiii la cre9a astfel inelt sa poata sa-9i continue studiile, mai ales eind are mijloacele financiare (ale sotului) de a sta acasa."
144
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
"Nu parase$ti 0 femeie care nu poate avea copii, chiar daca dorinta mea de a avea copii era uneori atit de puternica, indt imi venea sa ma omor." Ne autoconstringem, avind 0 incredere oarba in limWl.rile noastre, prin incapacitatea de a ie$i dintr-un cadru de referinta dat.
Cine ne saboteaza?
145
"Aceasta femeie nu mi se pare interesanta, dar poarta 0 bijuterie ariginala. 0 s-o intreb din ce tara provine ... " "Ma plictisesc la aceasta intilnire de familie. $i daca at;imcerca sa discut cu acest nepot pe care apraape ca nu-l cunosc t;iisa.descopar lumea lui?"
"Nu indraznesc sa iubesc, deoarece cred ca trebuie sa Hi iubit." "Nu dnt, deoarece cred ca nu t;itiusa cint." "Sint in stare sa renunt la tot ce nu cunosc, la tot ce cred ca nu-mi place, ca un copil care nu vrea sa guste dintr-o mincare noua." Partea cea mai grea fn a renunfa nu este ceea ce--mi lipse$te, ci faptul ca nu ajung sa ma bucur de ceea ce am .
.
'f.,:.}:.,.:~
Mai adinc dedt a nu at;itepta ("Nu se poate", "Nu e de dorit"), a nu-ti dori este 0 sursa de constringeri reale. "Cind simt ca nu-mi mai dau asteneala pentru ceva, ma intreb: aare ce a ostenit in mine?" Mi se intimpla sa ma fortez sa ies din capcana nepasarii t;ii sa descapar lucruri minunate. "Nu aveam chef sa ies duminica asta. M-am fartat t;iiam descoperit ce minunate sint cimpiile la munte in luna iunie." "N-aveam chef sa ma due la aceasta serata de teama sa nu ma plictisesc $i tacmai in seara aceea I-am intilnit." Sa nu ai chef paate H un refuz de a te lasa scas din pasivitate sau din nevoia de retragere, pentru a te pastra pentru altceva. 5-ar putea ca a persoana sau a situatie privita in ansamblu sa-mi dea intr-adevar impresia ca nu ma intereseaza. Oar daca sint gata sa ma las stimulat de un semn, mi se vor deschide parti nai.
"Am grijCfde dorinfele mele ... acordfndu-le atentie $i chiar visfndu-le."
5piritele creative sint visiitorii care gasesc mijlocul de a-t;ii realiza visurile. Ce ne lipset;ite cel mai adesea este indrazneala de a cauta ce vrem cu adevarat, curajul de a ne Hisa imaginea sa exploreze "pet;itera lui Ali Baba" a dorintelor noastre. Cfti de ;,Mi-ar placea sa ... " pentru un "Vreau sa ... "? Singura care nu tri!?eazi:ieste imaginatia, pentru cd poetul inventeaza In libertate ;;i impune imagini inc01z!?tiente, simboluri care ni se par mai aprdape de realitate. Adevarul este In imaginar.
Eugen Ioneseo
146
Cine ne saboteaza.?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Exista parti ale sinelui care dimin inaccesibile con~tientului. Unele ne par amenintatoare sau ru~inoase 9i, fara sa vrem, fara sa 9tim, Ie proiectam asupra celuilalt. Atunci se intore impotriva noastra ca un bumerang. Acest tata afectuos 9i tandru se simte complet deconcertat de agresivitatea virulenta a fiului sau. Copilul transpune in fapte 9i cuvinte violenta pe care tatal sau a ignorat-o la 'el insU9i dintotdeauna. Constringerea esentiala este la nivelul fiintei interioare. Sentimentul de constringere rezuWi din aspiratia mea de a cunoa~te 0 stare intema implinita ~i perfecta. Simtim ca nu yom fi niciodata in posesia integrala a sinelui. Mi se intimpla uneori sa am aceasta senzatie ascutita ca 0 lovitura de cutit, care-mi lasa un gust nostalgic, de a avea un corp prea mic, prea strimt pentru a contine viata care-l anima. Am sentimentul amar de a fi inghesuit, de a fi gre9it epoca 9i poate planeta. $i astazi, odata cu trecerea prea rapida a anilor ... de 0 vreme incoace, am prea putin spatiu pentru a permite tuturor posibilitatilor sa se dezvolte in mine. Ma minunez In fata misterului omului, a fragilitatii ?i a frumusetii fiecaruia, a curajului de care are nevoie tandretea.
Marie Eve
Resentimentul san dnd sim!irea minte Toti cei care au trait acest sentiment ~tiu ce cumplit e sa fii prins intr-un uragan, intr-un tsunami sau, mai bine zis, in valurile resentimentului. Un soi de vointa incrincenata ne stapine~te, ne impinge sa refuzam, sa respingem, sa spargem sau sa distrugem la foe mic 0 relatie la care totu9i tinem, care este importanta ~i uneori vitaM pentru noi. Resentimentul este jungla sentimentelor: "La moarte", "Razbunare!", ,,0 sa mi-o plate~ti", "Sa nu crezi ca tu 0 sa fii fericit daca eu sint nefericita."
147
S'mt surd, orb, violent 9i descumpanit, copil 9i cenzor redutabil cind am resentimente. Ma revolt in interior ~i nu permit nimanui sa-mi atinga suferinta, care este unica. Doar eu am dreptul sa vorbesc despre ea sau sa 0 neg. Violenta este adesea 0 transpunere 1nfapt a neputintei.
$i unii ~i altii avem praguri de frustrare variabile, in functie de situatii, interlocutori ~i sensibilitati. Putini dintre noi i9i cunosc zonele de intoleranta 1, adica aceasta parte din noi mereu hipersensibila, mereu fragila, facuta din rani niciodata inchise, redeschise la cea mai mica provocare. Resentimentul este urticaria relatiilor, 0 mincarime a lipsei, trebuie sa-l zgindarim tot timpul, sa-l alimentam, sa-l intretinem sau pur 9i simplu sa-l sdirpinam. Cine nu a cunoscut aceasta placere ambigua de a zgindari 0 rana care nu voia decit sa se vindece, cine nu a cautat aceasta senzatie dulce-amaruie de a trezi 0 suferinta indepiirtata ~i totu~i prezenta? Resentimentul nu cauta asigurarea, ci confirmarea, face foe din orice lemn 9i ii rastoama fara mila pe toti cei care l-ar putea detuma de la scopul final: sa sufere 9i sa provoace suferinta. Sursele profunde ale resentimentului se regasesc in lipsurile resimtite in copilarie, lipsuri reale, lipsuri imaginare, caci pentru un copil distanta dintre lumea dorintelor, violenta nevoilor ~i sursa raspunsurilor posibile este infinita. Cuvintele, limbajul devin puntea de legatura, pasarela care apropie ~i mai ales simbolizeaza un drum posibil catre inaccesibil. $i dnd cuvintele lipsesc, imaginarul preia ~tafeta. Lipsa unei exprimari adevarate face sa se nasca resentimentul, suscita rumegari, iluzii, confuzii, distorsiuni. Cuvintul adevarat va numi, va spune ~i va lega astfel copilul de lume, este un cuvint care va face legatura dintre real ~i realitate. 1 Dyer, Les zones erronnees (Zonele eronate),
ed. Tchou.
148
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Cine ne saboteaza?
149
A spune ce exista nu inseamna a transforma lumea in amenintiiri. E de preferat sii spui: "E 0 searii in fata por!i(' deeft: "Atenfie la seariif"
Poti spune: "M-am simtit lezat de cuvintele tale" in loc sa acuzi in tacere: "Inca 0 data m-a luat drept un idiot." Resentimentul se nat;'te din neacceptarea faptului di dorintele nu mi s-au realizat, ca ceea ce am spus nu a fost inteles, ca at;'teptarile mi-au fost int;'elate, ca proiectele mi-au fost stricate sau aminate, ca viata nu se ajusteaza dupa perceptia mea. In anumite momente, lumea apare ca un adevarat dmp de mine ... de frustrari. Avansam, punem piciorul pe un refuz intirziat, pe 0 lipsa de raspuns, pe detonatorul unei neintelegeri. Anumite perioade sint pline de neintelegeri, de ~onf1icte, de frustrari repetate. Celalalt nu a raspuns at;'teptarii mele, realitatea s-a dovedit diferita de ce speram eu t;'inu 0 pot accepta. Ma distruge distrugindu-mi 0 imagine despre mine atund dnd celalalt irni atribuie un rol pe care eu nu-l vreau, dnd imi da un raspuns care nu-mi convine. "Voiam ralul primadonei t;'iel mi-a dat ralul subretei sau al sotiei sufocante." "Ma credeam un amant minunat t;'iea m-a vazut ca pe un prafitor." "Ma eredeam un tata iubitor, el m-a numit eurcan." "At;'teptam sa ma primeasca eu un suris, sa se bucure de tot ce am adus ... :;;iea imi face mutre, imi reprat;'eaza ca sint mereu plecat." Aceasta distanta dintre speranta, viziunea mea asupra rela}iei t;'ieeea ce se intimpla va na:;;teun sentiment de deposedare (sint deposedat de atotputernicia mea?) t;'iva fi cautata 0 iet;'ire cu scopul de a evita depresia. Voi nat;'te in mine till dinamism de reprat;'uri, autojustifieari, acuzatii pentru a scapa de senzatia de respingere, de subapredere, de pierdere.
"Toate acestea ma scot din fire."
Furie, minie :;;iin:;;iruire de acuzatii, toate irni permit sa-mi ies din fire. E bine spus: "Sa-mi ies din fire", pentru ca daca ma intorc in mine voi trai tristete t;'idoliu. Nasc furie pentru a nu ma confrunta cu durerea. Furia, fuga sau violenta sint adesea sentimente-ecran, pe care Ie scot in fata impotriva celuilalt, pentru a nu auzi sau a nu recunoa:;;te ce a fost ranit in mine. Aeeste sentimente-ecran dau nat;'tere comportamentelor fictive, ce nu vor permite crearea unui schimb de cuvinte sau de trairi la nivelul sentimentelor reale, a ceea ce simt in mine. Tristetea este singura scapare a resentimentului, aceasta durere care se pierde in revolta sau in tacere. Minia este uneori rezultatul depresiei, pentru ca da friu liber furiei pe care 0 intorsesem impotriva mea. "Ma urase atit de mult pentru ca nu am fost capabiUi sa reinnoiese relatia no astra, s-o pastrez vie :;;isurprinzMoare, incit imi face bine sa-l acuz, sa inventariez tot ce-a facut :;;i mai ales ce n-a facut, ca sa-l fac responsabil de aceasta deteriorare.Zed de exemple imi revin in memorie t;'iintretin
150
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
fladira resentimentului. Am nevoie de aceasta agresivitate pentru a ma smulge din nostalgie." Furia exploziva elibereaza preaplinul tacerilor, al supunerilor sau al umilintelor. Exista $i furia salvatoare eare marcheaza limitele de netrecut, care da glas indignarii $i arata nedreptatea. Dimpotriva, resentimentul este 0 acumulare. De aceea Ii vine greu sa se exprime prin cuvinte. Poate fi legat de 0 multime de fapte nesemnificative, ridicole, derizorii, daca Ie luam separat. Oar prin repetitie, sentimentul de neputinta $i de nedreptate va da na:;;tere ranchiunei. "Te urasc fiindea ma simt vinovat ea te-am agresat atit." Umilintele suferite fara proteste, fru,strarile repetate cu rezonante indepartate vor forma 0 magma apasatoare $i se vor perpetua ca 0 tensiune insuportabila ce trebuie sa se des carce, sa gaseasca 0 ie:;;iresau un suport pentru exprimare. Tapul ispa$itor va fi adesea persoana de la eare a$teptam cel mai mult, in eare investisem cele mai multe sperante. Ea, persoana apropiata, care "ar fi trebuit" sa ma inteleaga, sa ma primeasca sau sa ma ajute, tocmai ea fuge. In relatia mea de cuplu, ea $i in relatiile din copilarie cu parintii, ii acordasem eeluilalt misiuni destinate sa-mi implineasea dorintele :;;isa ma scape de temeri." "A$teptam sa ma faci sa ma simt in sfir$it iubita pentru ceea ce smt $i nu pentru rolurile care mi se dau." Parinti, parteneri $i copii vor eonstitui obiectul principal al resentimentelor profunde. Relatiile eele mai intime sint inearcate de un resentiment uneori apropiat de ura. Cu cit arunc mai tare asupra lor nevoia mea de a fi iubit $i recunoscut, eu am mai mult Ie port pica atunci cmd ma dezamagese. Cuvintele au dreptate: Ie port pica, deoarece totul pica pe ei. Furia impotriva celuilalt este 0 forma de evitare a sinelui. Imi permite sa nu-mi vad e$ecul, insuficienta, imi mareheaza dependenta. Poate fi $i 0 etapa sanatoasa a afirmarii $i revendicarii, un motor pentru a ma defini mai bine $i a-mi enunta
Cine ne saboteaza?
151
nevoile, pentru a ma face auzit, pentru a ma desparti de ce nu-mi face bine. Aeest barbat ne spunea: "Simt furii ingrozitoare, dar sint reci :;;itran:;;ante ca un bisturiu. Furiile mele sint adevara: te operapi chirurgicale :;;i,binemteles, operez pe mine." In stadiul de rumegare plina de suferinta pe termen lung, resentimentul devine 0 otrava pentru sine :;;ipentru ceilalti. "Ar fi putut sa ma conduea, dar a preferat sa ramma cu prietenii, sa bea :;;isa discute despre tot:;;i nimie." Aceasta femeie va distruge, va masacra literalmente 0 zi minunata pe care a petrecut-o eu prietenul prin amintirea ultimelor minute. Cind mcepem aceasta cugetare, intr-o situatie data, ne legam de un singur element, pe care eonstruim un scenariu de repro:;;uri (invinovatirea celuilalt), de restaurare (grija pentru narcisismul ranit), de razbunare (replica, privatiune ... ). In ce prive:;;te resentimentul, tocmai placerea legata de cugetare, de repetarea ve:;;nie adaugita eu a secventa, un dialog imaginar ne va impiediea sa 11depa$im. Cheltuim a gramada de energie ca sa alimentam ceea ce ne face sa suferim. Una dintre caile de a deveni un mai bun tovara~ pentru tine fnsufi este sa renunfi Larese11.timent, sa-lla~i sa treaca.
Altadata, aceasta posibilitate aparea prin intermediul nopunii de iertare vehiculate de diverse religii. Astazi este :;;i mai important sa recunoa:;;tem modulin care intretinem resentimentul, oricare ar fi elementul declan$ator, $i felul in care 11transformam mtr-o miza de supunere saude refuz m relatiile esentiale. Aceasta luciditate ne ajuta sa renuntam mcet-mcet sau deodata, eu un suds sau cu un suspin, la violenta acumulata, dupa ce i-am epuizat otrava:;;i binefacerile. Aceasta fluiditate regasita ne permite a u:;;urare, a departare :;;ia reapropiere mtre ce e mai bun in noi ifi9ine $i imprevizibilul posibil.
152
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
153
ginara de violenta 9i distrugere, violenti'i Impotriva sa, a eeluilalt sau a rivalului (0 terta persoana). Recunoa9tem gelozia dupa efecte. Are 0 deosebita putere de eroziune. Ea uzeaza/ aduce la saturatie sentimentele cele mai viiI relatiile cele mai frumoase. Gelozia este flagelul iubirii ... uneori fara remediu, fntotdeauna cu suferinta.
"ered cli e timpul sa te parasesc, pe tine, cel care m-ai fnsotit atfta timp, resentimentul meu preferat."
Gelozia "Gelozia este un sentiment abominabiC una dintre dureriIe extraordinare ale .iubirii"/ spunea Jeanne Moreau ditre Madeleine ChapsaJl/ 9i mi se pare adevarat, pentru ca nu exista gelozie tara iubire/ chiar daca exista multe iubiri fara gelozie. Cel care iube9te va fi gelos pe cineva de care a fost iubit. $i tot el se indoie9te de iubirea celuilalt 9i uneori il reduce la neant prin aceasta indoiala, suspiciune permanenta introdusa in cotidianul Int1lnirilor 9i al absentelor. Ar trebui sa vorbim mai degraba despre starea de gelozie/ o stare in esenta emotionala 9i corporala, care se sprijina pe imaginar 9i se hrane9te din el. Putine persoane I9i recunosc 9i I9i afirma gelozia. E un sentiment de care se rw;;ineaza cel care-I simte, pentru ca adesea ad\lee 0 Intreaga produetie ima1 M.
Chapsal, La jalousie (Gelozia), 1984, Idees,ed. Gallimard.
Astfel sintem trimi9i la natura iubirii sau a ata9amentului care sustine gelozia. Este 0 iubire din nevoie sau din dorinta. Oare este iubirea atIt de visata/ de idealizata, de inchipuita, IncH nici 0 relatie reala nu 0 poate egala? Gelozia este intllnita mai ales m cazul iubirii din nevoie. Gelozia amoroasa este un ansamblu de sentimente 9i senzatii incontrolabile/ impulsive/ care se autohranesc din orice element real sau inventat/ scoase dintr-o realitate in schimbare, care se mtretine din migearile inimii 9i ale sufletului. Cei care au simtit iubirea sau care au trait sentimentul indragostirii 9tiu ce amestec de bucurie, nelini9ti, plikeri 9i dureri, a9teptari 9i deceptH, entuziasm 9i depresie traverseaza, sti:ipine9te 9i Inflore9te pasiunea amoroasa. La aceasta se adauga 0 suferinta specifica foarte intensa In cazul in care intervine gelozia. Originile
geloziei
Dnii psihologi vi'id m starea de gelozie 0 reminiseenta 9i 0 transpunere in fapt, deghizata a unei homosexualitati latente. Putem uneori sa 0 presimtim vazInd cu dt freamat anumiti barbati 9i anumite femei W imagineaza 9i descriu scenarii de seductie 9i de relatie amoroasa mtre partenerii lor 9i un altul. I9i imagineaza scenele cu lux de amanunte 9i eu interes precis pentru rivalul de aeela9i sex. In ceea ee ne prive9te, noi vedem sursa acesteia mai ales In dlescoperirea inevitabila pe care orice fiinta umana 0 face in primii ani ai vietH - ca nu este unie, ca mama sa I-a "tradat" deja 9i 9i-a daruit iubirea altuia mai puternic, dotat cu autonomie 9i mijloace.
154
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Aceasta "tradare" este una dintre originile anxietatii de abandon, ale temerii de a nu-~i gasi locul, de a nu fi recunoscut, de a fi aruncat in golul existentei fara corzi de sustinere. Mai tirziu, pentru oricine, gelozia va fi 0 forma de a lupta cu sentimentul distrugator al non-existentei, va fi un excitant pentru a-i mentine dorinta, pentru a pastra vie atractia pe care celiHalt 0 exercita asupra lui. lata de ce, chiar dad nu are nici un motiv "real" de a fi gelos, va gasi incon~tient noi pretexte pentru a fi, pentru d va extrage din acest sentiment energia necesara supravietuirii. Gelozia se hrane~te din imaginar Ne imaginam mai ales ce traie9te celalalt, partenerul, ce simte, ce nu mai simte sau ce nu simte. Acest imaginar ni se inscrie in corp prin senzatii fizice de 0 violenta care ne surprinde 9i ne bulverseaza ca 0 tornada sau un taihm intens. E dificil sa descrii intensitatea 9i nivelul sentimentelor celui care sufera de gelozie. E inutil, de altfel, sa vrei sa lini9te9ti sau sa consolezi un gelos. Revine fara incetare asupra unui detaliu, a unui cuvint sau a unui comportament care ii reactiveaza suferinta 9i il intoarce pe dos cum ar face-o un val nesfir9it de seisme. Gelozia Ii da celui care 0 resimte sentimentul de panica, de neant sau de respingere. Cunosc gustul neantu/ui $i cumplita amaraciune a non-existentei.
(Un gelos)
"Gnd descopar 0 schimbare in sentimentele iubitului sau un interes nou pentru altcineva, cind surprind «tradarea», existenta mea este in joc mai mult decit relatia. 0 cascada de senzatii haotice, violente 9i subtile ma invadeaza, ma arunca in non-existenta. Dorinta de a disparea, de a curge, de a ma pierde in neant 9i apoi, dupa citeva dipe, ca un vulcan in eruptie, sint scuturat de cutremure, de orari, de imagini crimina Ie.
155
Ah! sa fac rau! Sa-mi fac rau, eel putin in acel rau exist, simt, traiesc. Atunci ma agat de tot raul pe care mi-l fac 9i .ma ridic, epuizat, sa infrunt lumea 9i viata asta imbecila care nu se teme de nimic. Nimeni nu poate intelege tortura ascunsa care ma chinuie. Nimeni nu-mi poate lua aceasta suferinta. Macar ea 1mi ramine. E numai a mea!" Gelozia ~i dorinta se leaga mai mult de relatia inchipuita sau doar anticipata dedt de persoana iubita. Aici, activitatea imaginara legata de gelozie va face ravagii incredibile, pentru di relatia asHel proiectata este incarcata de toate posibilitatile, de toate dorintele, de tot ce nu s-a intimplat. Acest lucru il observam adesea in gedintele de asistare, in situatiile in care un barbat sau 0 femeie i9i imagineaza 9i construiesc cu mii de detalii "tot ce se poate intimpla" intre celalalt 9i rival sau rivala. Cererea neformulata, dar reactivata de gelozie va fi legata mai mult de dorinta de a controla relatia dedt de dorinta de a avea persoana insa9i. "Vreau sa 9tiu tot ce se petrece intre ei." "Nu-i poate da celuilalt ceea ce mie nu-mi dadea (ascultare, dragoste fizica, daruire de sine, implicare»Qu Ie poate da altuia. Pina atunci imi imaginasem ca dad m~nu-mi da, inseamna d nu are, ca nu depinde de mine. D~\ dad altuia ii da acela9i lucru ca 9i mie, acelea9i gesturi, acelea9i cuvinte, acelea9i priviri, este insuportabiC arund trilirea noastra in derizoriu, nu mai are nici 0 valoare. $i tocmai asta imi confirma ca nu valorez nimic ... pentru d ea avea toate acelea 9i m:t mi Ie dadea sau Ie da altuia, pentru d eu nu meritam sa primesc ceva unic. $i aceasta noua imagine despre mine este insuportabila." In starea de gelozie supravietuie9te, in forma arhaica, dorinta infantila de "a trai totul", de "a avea totul" de la ceUHalt 9i nevoia: "Vreau ce ai tu." $i mai exista 9i aceasta dorinta, niciodata implinita, de a controla sentimentele celui iubit. Stravechiul vis mitic de a-I putea dicta celuilalt ce sentimente trebuie sa aiba, ce trebuie sa il emotioneze:
156
• • • •
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCUI.:TA, M-A$ INTELEGE
"Iube$te-ma deplin." "Nu ma iubi decit pe mine." "Renunta la toti pentru mine." "Pii numai ceea ce sint eu."
Gelozia intre £ra~i E deja banal sa vorbe9ti despre gelozia dintre frati, insotita deseori de un sentiment de nedreptate. Este adevarat ca orice iubire materna sau paterna e nedreapta, in sensul ca nu se manifesta identic fata de toti copiii din familie. Copiii unui cuplu sint nascuti in momente diferite ale istoriei lor, ale calatoriei sau ale tatonarilor lor. Fiecare sose9te intr-un context complex, fiecare este inconjurat de a9teptari, dorinte, misiuni sau sperante diferite, in functie de scenele acestei istorii. Consecintele geloziei dintre frati ar putea fi atenuate dad\. acest sentiment ar fi pur 9i simplu recunoscut 9i acceptat. "Aveam 5 ani 9i treceam adesea cu camionul meu de lemn peste capul fratelui meu de 1 an. Mama Jrni spunea: «Tu e9ti mare, trebuie sa-l iube9ti, e fratele tau.» Imi cerea sa am sentimente pe care nu Ie aveam. Daca ea ar fi putut macar sa-mi confirme adevaratele mele sentimente: «Da, 11 dete9ti, crezi ca ocupa prea mult loc, ca e in plus. E sentimentul tau, inteleg ca a9a simti », asta m-ar £i ajutat sa trec peste gelozie." "Da, 9i tu ai vrea sa te tin la piept, sa te legan. E adevarat, am facut aceste gesturi 9ipentru tine, am simtit aceea9i nelini9te. Cind ,?ormeai, veneam sa te vad noaptea. Te-am hrani t la sin. II preferai pe cel sting, de llnga inima..." Aceasta transpunere in cuvinte ar elimina multe dureri, ar alina a9teptarile. Cuvintele nu sfnt decft 0 izbucnire fugara 9i nefndemfnatica a realitatii.
Recunoa9terea sentimentelor actuale, cele pe care Ie avem la un moment dat - in loc sa Ie negam - este 0 forma de confirmare a sinelui. "Exist prin ceea ce simt 9i sint inteles."
157
Gregeala parintilor sau a educatiei este cel mai adesea de a vrea sa negi, sa minimizezi sau sa transformi sentimentul incercat de cel care este gelos, care se simte gelos ... mtr-un sentiment pozitiv pe care nu-l are.
Gelozia parinteasd Se recunoa9te, 9i mai ales se vorbe9te mult mai rar de acest sentiment di£uz, ru9inoS sau derizoriu care strabate corpul tatalui cind i9i prive9te cu dorinta, gelozie, baietelullini9tit din bratele mamei care este 9i sotia sa. Oare ar vrea locul copilului (linga mama), al mamei (aproape de copil), al sotului (cu osotie disponibila, primitoare, deschisa cerintelor)? S"mtatitea mize puse in joc in aceste relatii triunghiulare create prin sosirea unui copilin cuplu. Bineinteles, exista convingerea frecventa ca un copil va suda cuplul, il va stabiliza. De fapt, deseori, sosirea unui al treilea dezechilibreaza relatia, modifica dinamica interna a cuplului. Citi barbati care "nu vor copii" ar trebui sa spuna: "Nu ma simt capabil sa fiu tata in acest moment" sau "N-am chef de un rivalintre noi"! Cu totii ne amintim aceasta scena extraordinara din filmul Moliere1, 'in care tatal micului Jean-Baptiste Poquelin, vazindU-$i sotia cum omoara paduchii de pe capul fiului (paduchi pe care ii luase de la unul dintre prieteni numai pentru a sta in poala mamei), alunga baiatul$i i9i ofera capul miinilor primitoare ;;idisponibile ale sotiei cu dorinta de a fi rasfatat, primit, ingrijit, a;;a cum era fiul pe care I-a respins ca pe un rival. Sentimentele de gelozie intre mama 9i fiiea, mai ales la pubertate, par mai evidente 9i se traduc mai deschis, printr-un comportament agresiv al mamei fata de fiica, care-i raspunde pe masura. Mizele acestei gelozii sint multiple: fuca e evident mai seducatoare, mama imbatrine9te, e legata de tata, ii datoreaza fidelitate - trimiterile sexuale sint evidente ... Aceasta £iicace intra in viata reprezinta pentru mama 0 rena9tere a tuturor posibilitatilor, pe care Ie saboteaza (£apt insuportabil pentru mama, : care i9i retraie9te propriile sabotaje) sau Ie realizeaza (ceea ce poate fi la fel de insuportabil). 1
Regizat de Ariane Mnouchkine.
158
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE
Gelozia in cuplu In relatia de iubire, gelozia este asoeiata posedarii fiintei iubite. Dorinta de a-I poseda pe celalalt, de a-I pastra pentru tine, eventual, de a-I supune dorintelor ~i temerilor proprii, iata pretul sentimentului de iubire din nevoie. In relatia de iubire, e bine ca fiecare sa se defineasca. repede, devreme. Sa-9i delimiteze teritoriul (timp, spatiu), sa-~i redefineasca frecvent a~tepHirile, nevoile, sa-~i clarifice dorintele 9i cererile. Sa recunoasca pragurile de toleranta ~i zonele de intoleranta. Sa invete sa spuna: "lata ce e bine pentru mine, ce e mai putin bine sau inacceptabil pentru mine." Pare un drum lung de parcurs intr-o relatie de cuplu fondata pe durata, pe un proiect comun, pe schimb, pe 0 punere in comun a sentimentelor 9i sperantelor. Daca. iubirea pentru celalalt este inradaeinata in vechi nevoi totalitariste 9i care impun, va fi greu sa eviti gelozia care polueaza relatia. Vor fi momente bune, indntatoare, contaminate de repr09uri, revendica.ri exagerate fata de elementul declan9ator: 0 clipa de uitare, un suds, 0 privire, un cuvint nepotrivit. Armele de lupta preferate ale gelosului sint acuzatia indirecta 9i invinovatirea. Sa-l invinovate9ti pe celalalt asHel:
Cine ne saboteaza?
Uneori, gelozia este 0 tentativa disperata de a pastra controlul asupra celuilalt 9i de a-i interzice sa ne abandoneze, caei laradaeina geloziei sta anxietatea, teama ingrozitoare de abandon, pierdere sau respingere. Ordinul va fi: "Nu poti sa ma parase~ti." Unii incearcasa redea imensitatea iubirii lor prin preocupari geloase: "Uite dt tin la tine. Nu e asta 0 dovada de iubire?" Gelosuli~i face prozeliti. "Daca nu e9ti gelos, iJ:tseamna ca.nu iube9ti." "E normal sa fii gelos cind iube9ti:' Gelozia nu diminueaza iubirea pentru celalalt. Uneori 0 mare~te, 9i mai ales ii adauga 0 noua dimensiune, nemai~t11nita, cea a suferintei, a durerii, care se ramifica in disperare 9i indoieli, dar 9i in speranta nefondata de a recuceri sau de a pastra partenerul iubit. Cind partenerul este pierdut (despartire, divort), gelozia se poate transforma in ura pentru partener sau pentru rivalul fericH. In acest stadiu se trece la actele pasionale.
• "Nu-mi oferi destu1." • "Nu te ocupi sufieient de mine." • "E9ti egoist, nu te ginde9ti dedt la tine 9i la interesele tale." Cealalta arma frecvent utilizata este devalorizarea, descalificarea propriei persoane, care in acela~i timp 11descalifica 9i pe cela.lalt. • "In orice caz, nu merit atita osteneala." • "M-ai ales fara sa ma cuno9ti cu adevarat." • "Nu am fost niciodata iubit." Aceasta subapreciere vizeaza ~i descalificarea iubfrii, a atentiei sau a semnelor de interes ale celuilalt. E ca 9i cum i-ai spune: "E9ti ultimul idiot sau probabil ca nu valorezi prea mult dad te interesezi de 0 mIlitate ca mine."
159
"Celazia mea, mereu prezenta, atenta, vigilenta."
160
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Gelozia in viata familiala ~i sociala Tot ee am de spus e ea nu am nimie de spus. Dar elf a$ vrea sa spun eeva. Gare aspirajia eiftre a prommfa euvinte este deja 0 forma de ruga, de rezistenfii In fafa neantului?
E.lonesco
cotidiana, situatiile ce servesc drept suport gelozieiIn9i viata intaresc numeroase tensiuni sint numeroase. In familie, gelozia se manifesta cu mare acuitate in timpul mesei 9i lasa urme profunde. Se observa: • In priviri: Cine pe cine prive9te? Cine nu este privit? Prea privit? Nevazut? • In ascultare: Cum circula cuvintele? Cine este ascultat, inteles, primit, amplificat, armonizat? Cine i9i vede cu, vintele pierdute in vid sau acoperite de ale altora? • In circuitul mincarii: Cine e servit primul? Ce bucata? Cu ce gesturi? Ce comentarii? "Maninci deja prea mult." "Nu-ti place niciodata nimic." • In treburile casnice: Cine stringe, curata, aduce farfuriiIe? (Rareori tatal... adesea copiii mai mari sau mama.) • Prin locul care ne este dat: Linga cine? Departe de cine?
161
sau pozitive, "E ca mine, un literat", il marcheaza profund pe copilul care Ie provoaca. Unii VOl'fi sufocati de comparatii ("E mai bun, e mai rau dedt, e1?ueaza precum ... "). In clasa, COl'onitaeste dorita pina pe la 7-8 ani, respinsa 9i dispretuita mai tirziu. Pozitia din relatiile cu personajele importante (tata, mama, fratH mai mari) face obiectul unei rivalitati uneori feroce, care alimenteaza geloziile familiale. Nedreptatea
partilor egale
"Nu ai de ce sa fii gelos, nu fac nici 0 diferenta." Asta nu e 0 consolare pentru cel care vrea 0 iubire absoluta, neimpartita, care se vrea unk sau mikar sa se simta iubit altfel, in cazul in care se resemneaza cu faptul ca nu este singurul. Multi parinti cred ca sint drepti, egalitari cind fac, de exemplu, "acela9i lucru pentru fiecare dintre cei doi copii". "Cind ii cumpar unuia 0 hainuta, fac la fel9i pentru celalalt. Nici 0 diferenta." Tocmai aceasta atitudine neaga diferenta, pentru di cei doi copii nu au acelea9i nevoi in acela9i moment. "Ab! nedreptatea partilor egale! striga acest barbat de 40 de ani. Mama mea taia tortul in parp egale, crezind ca e dreapta 9i echitabila. Dar eu aveam 0 poWi nepotolita, mai ales in acest domeniu. Mincam resturile fratelui meu, care avea un apetit scazut, dar a9 fi vrut sa mi se recunoasdi nevoile ... 9i nu prin resturi."
"Nu vitd, nu simt, nu fn/eleg dedt ceea ce-mi va hrani gelozia ... transformind-o in suferin/a!"
Imbradimintea 9i modul personal de ingrijire intaresc comportamentele de gelozie. Orice aspect e potrivit, culoarea, forma, frecventa, pentru a alimenta suferinta. $coala 9i miza notelor bune sau proaste sint un teren pentl'll gelozie datorita preferintei incon9tiente a anumitor parinti. Identificarile negative, "Va £ica taica-su ... zero la mate"
E greu sa introduci intr-o familie sau intr-o colectivitate aceasta notiune de parti egale - adica diferite - 9i sa propui, de exemplu, sa fad mai multe parti dedt persoane, sa Ie tai inegal, cerindu-i £iediruia sa-9i aleaga. Pentl'll unii va fi mai important sa aiba doua bucatele mai mici dedt una mare. Pentl'll altH partea cea mai mare va fi mai importanta 9i de dorit. .. Cunoa9tem 0 bunica ce taie in mod deliberat ciocolata in bucati inegale. Ea raspunde astfella protestele nepotilor: "Cine a spus ca viata e dreapta?"
162
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
De altfel, poate unora Ie e mai putin foame decit altora. Sau au ficatul mai sensibil. Unii sint mai lacomi, altii se multumesc cu putin ... sau cu altceva decit ciocolata. Gestionarea geloziei Cum sa-mi gestionez gelozia proprie ~ipe a celuilalt? Vorbind, vorbind ~i iar vorbind, cu unica conditie sa vorbe~ti despre tine, mai ales sa nu vorbe~ti despre celatalt sau in locul celuilalt. Sa vorbe~ti despre tine ca ~i cum te-ai goU, ca ~i cum ai curata a piele, razuind in fiecare pUu camea prinsa pe interior, chiar dad pare imposibil sa reune~ti aceasta frematare haotica de sentimente ~i senzatii. $i sa rIzi, poate. Sa izbucne~ti in rIs. Acest cuplu tinar traversa a criza. Ea era uimita ~i atrasa de un coleg stralucit, care Ii facea a curte asidua. El era obiectul avansurilor flatante ale unei alte tinere fruinoase, care-l emotiona. La capatul unui dialog dureros, pUn de angoase ~i amenintari, $i-au oferit a $edinta de descarcare nervoasa, ce i-a facut sa plinga de ris $i de furie. Fiecare a facut un portret caricaturizat ~iinspaimintator - el, pe al colegului stralucit, ea, pe al frumoasei tinere. Rivalizau in spirit $icruzime. ,,- Frumoasa ta blonda, impaunata de prestigiul ei ofilit. - Ratoiul tau fandosit, cu gura de fund de pui." A durat a ora pina sa-~i cada in brate, inca scuturati de hohotele de rIS, epuizind in acest catharsis salvator dtiva dintre demonii care Ie rodeau relatia. Sa nu accepti niciodata sa intri in capcana falselor alegeri, a amenintarilor prop use de un gelos: • "Eu sau celalalt." • "Te avertizez, W iau copiii." Sa nu-i permitem gelosului sa ne dicteze comportamenteIe, dupa dorinta lui. $i cel mai dificil ar fi sa-i dejucam culpabilizarea, acel "lata dt de mult rau imi faci." Este adevarat ca a spune "Sentimentele tale iti apartin, suferinta $i nelini$tea sint ale tale" poate fi un lucru agresiv.
163
Raspunsul frecvent este: "E$ti egoist, nu te ginde~ti decit la tine." Va invitam sa faceti diferenta intre sentimente, intre trairi: "lubirea mea pare diferita de a ta, trairea ta este diferita de a mea." Gelosul folose~te adesea cuvintul"in$elat": • "M-am in$elat in privinta ta." • "M-ai in$elat." • "Ma simt in$elat de tine." Ar fi mai drept Sa spunem ca gelosul nu se in~ala decit pe sine. De aceea ii este greu sa renunte la gelozie. Gelozia fnseamna sit vrei sa pitstrezi viitorul fn trec~tt menfii clipa prezenta pentru totdeauna.
(Ji
sa
Culpabilizarea
• In orice relafie, vinovittia apare ca un circuit integrat sub plaja aparentelor, hranind comportamentele (Ji orientfnd atitudinile.
Probabil ca societatea ar fi monstruoasa fara bomele ~i avertismentele induse de vinovatie. Sentimentul straniu de a fi vinovat ne consfinte~te, oare, ruptura? Sintem oare rupti de starea de inocenta ~i de implinire $i a voce interioara ne spune ca sarcina noastra este de a a regasi? De alHel, cuvintul"sex" inseamna rupere, iar sexualitatea este obiectul celor mai intense ~i mai irationale culpabilizari. Este arena, terenul privilegiat al vinovatiei 9i al rw]inii. Vinovatia se poate impra$tia ca un cancer in anumite relatii $i Ie poate otravi. Multe persoane i~i administreaza singure otrava ("Ma simt mereu vinovat de cite ceva"). Altele pre-
164
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
fera sa 0 serveasca aItuia ("Ii arat celuilalt ca este responsabil de ce mi se intlmpla"). In ambele cazuri, relatia este viciata, intr-o stare proasta :;;iconfuza. "Ma simt vinovata sa-i eel', caci se simte am de vinovat dnd refuza :;;ima invinovate:;;te atit de tare cind accepta cevaimpotriva vointei lui." Vinovatia se dezvolta in retele ce se intersecteaza, atit de complexe incH eel care 0 simte nu mai :;;tieuneori daca e a lui sau a celuilalt. "Ma intreb daca nu-mi infantilizez sotul acceptind sa fac tot ce-mi cere", spune aceasta soFe de 48 de ani, fara sa-~i dea seama ca ea insa:;;ieste infantilizata de cererile contradictorii ale sotului. In aceasta sectiune, numimculpabilizari acele excrescente ~i exagerari ale vinovatiei, care 0 transforma intr-o tumoare maligna. Vinovatia normala ma prive:;;te doar pe mine. N-are nimic de-a face cu ce cred sau simt altii. Este vocea con:;;tiintei mele, care-mi semnaleaza printr-o stringere de inima ca am Incalcat o lege interna. Imi induce un disconfort interior, poate 0 remu:;;care, dar nu 0 prelungire in ru:;;ine :;;icondamnare la moarte. Este doar un semnal, 0 borna care-mi ghideaza conduita, comportamentul de fiinta sociala. "Eu, care pun atita pret pe adevar:;;i onestitate, iata ca am mintit, am tri:;;at.Nu ma simt bine astfel." Autoculpabilizarea Culpabilizarea este un amalgam de senzatii indistincte, un ames tee de temeri, subapreciere, nehoH'irire:;;inevoie de putere. Tea111ade l'eactia celuilalt
Teama de reactia celuilalt ocupa un loc de frunte in ceea ce in mod gre:;;itnumim "vinovatie". Ma tem de consecintele negative ale comportamentului meu. E 0 teama de minia celuilalt, de a nu ma conforma a:;;teptarilor lui, de a-I deza-
Cine ne saboteaza?
165
magi, mai ales de a fi respins, de a pierde iubirea, de a-I pierde pe ceHilalt, pierzind astfel 0 parte din mine. Un tinaI' poveste:;;te chinurile prin care trece in relatia sa de iupire: "Ne-am eertat un pic :;;inu ne-am vazut de zeee zile. In acea seara mi-a telefonat - ceea ce nu fiicea aproape niciodata - :;;imi-a propus sa 0 vizitez. Era pisicoasa :;;i am inteles ca voia sa ne impaciim. $i eu voiam. Dar eram prea obosit, trebuia sa prind un tren dimineata devreme :;;i i-am spun. Am aminat intilnirea pina simbata. De cum am inchis, m-am simtit rau, vinovat, nelini:;;tit. Mai ales mi-era teama. Nu 0 sa ma mai sune niciodata, a:;;a pe nepregatite, ea sa ma invite. Am inteles ca am ranit-o. Trebuia sa ma stapinesc. E atit de sensibila! Ma tern sa nu-i fae rau - iar cind 0 dinesc, ma respinge. Nu mai discern teama mea de a ei :;;iasta se traduce printr-un sentiment difuz de vinovatie. DespartireC!: pastrez ce-mi apal'tine lalalt cu el.
~i pierd ... ceea ce ia ce-
Invinovatirea :;;iteama de consecinte sint legate mai mult de ceea ce nu fac decit'de ceea ce fac. "N-am sunat, n-am seris, n-am anuntat, n-am invitat." Repro:;;ul adus sie:;;i,permanent :;;ivag, al acelui "ce-am uitat?", "ee trebuia sa fac?" urmare:;;te acele persoane care au un simt excesiv allui "ar trebui" :;;ial a:;;teptarilor imaginare ale eeluilalt, iar aeest lucru e cumplit! Cad exista speciali:;;ti in ,/ar trebui" :;;i "ar fi trebuit". Aceste instrumente de tortura inepuizabile pot fi de 0 viclenie incredibila, inclt nu lasa nid 0 scapare acelora care se persecuta astfel: • "Nu ar trebui sa ma chinui cu «ar trebui.. .»!" • "Nu ar trebui sa incerc sa raspund la ceea ee imi imaginez ca a:;;teapta eeliilalt de la mine. Dadi-i indeplinese toate cererile, ma va dispretui." • "AI' trebui sa fiu mai ferma, sa :;;tiusa spun nu, sa nu ma supun intotdeauna, eel putin ma va respecta."
166
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
167
re se raporteaza la propria lor gelozie. Inconfortul vine atunci cind culpabilizarea este legata de legea celuilalt. Devalorizarea
Devalorizarea seamana cu invinovatirea. "Sint insuficient, incapabil, jalnic, nu ma ridic la inaJtime." Cei care cer cel mai tare sa fie iubiti, sa Ii se acorde atentie duc cu ei 0 convingere de ne1;>ters: ,,0, ce fericit ar fi ceUilaltfara mine." Aceste lIar trebut' $i ,,trebuie" slnt lovituri de crava$a $i lmpunsaturi cu ajutorul carom anumiti oameni avanseaza ln via/a.
Cum sa distingi vinovatia proprie de vinovatia legata de reactiile celuilalt? Un om de 40 de ani se intreaba: "Timp de doi ani am intretinut doua relatii paralele. Nici una dintre cele doua femei nu 1;>tia de cealalta. Nu ma simteam vinovat. $tiam ca, dupa doua rupturi dureroase anterioare, ma temeam de o implicare unica. Nu voiam sa traiesc cu nici una. Lasind lucrurile sa evolueze, putin cite putin m-am ata1;>atmai mult de una dintre ele. In dimineata cataclismului, ele s-au intilnit la mine 1;>i impreuna au dezvaluit omisiunile, tacerile, duplicitatea 1;>i minciunile mele. M-am simtit cumplit de vinovat de suferinta lor, un adevarat ticalos, un nemernic. Chiar sint yn ticalos? Cita vreme nu 1;>tiau,eram in acord cu mine insumi. Atunci? Poate ca mai degraba imi place sa ma declar vinovat in fata lor, dedt sa-mi arat slabiciunea, nehotarirea, teama 1;>i mai ales dorintele." Am auzit multi barbati marturisind: monogamia nu corespunde unei legi interne, eventuala vinovatie nu este legata dedt de reactiile partenerelor. Ei simt di in1;>aladoar punindu-se in locul celuilalt, iar prin aceasta mi1;>carede identifica~
I,Nu sint demn de iubire. Este imposibil sa se intereseze cineva de mine 1;>i sa ma iubeasca pentru ceea ce sint." Un copil neiubit sauiubit cu stingacie va capiHa convingerea ca nu e demn de iubire, 1;>i nu pe aceea ca are parinti de neacceptat. Acest sentiment ca e1;>ti rau :;;ilipsit de valoare este una dintre cele mai cumpIite torturi psihice pe care 1;>i Ie poate induce cineva. Aceasta conduce la incercarea inspaiminUitoare de a nu mai fi tu insuti, la dilema cea mai distrugatoare: "Daca ma arat a:;;acum sint, gol, inconsistent, panicat, nu voi fi iubit. Daca prezint 0 aparenta, voi fi iubit pentru ce nu sint." Devalorizarea care te face sa te simti vinovat se hrane:;;te din comparatii. IIAspectele pozitive ale celorlalti Ie resimt ca pe ceva ce mie imi lipse:;;te." "Slnt lipsit de mcredere ln mine." lipsa.
0 sa umplu,
ded, aceastit
Este un fel de nevoie de a se defini prin eclipsare in raport cu ceilalti, care ies in relief. Multi conformi:;;ti ascund sub un comportament egal inconsecventele unei neincrederi fundamentale fata de adevarata lor fiinta. La 38 de ani, in timpul unei terapii, Anita a reu;;it sa vorbeasca despre aceasta suferinta bine ascunsa sub un comportament perfect normal: "Ma rane:;;te atlt de u1;>ororice
168
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
nimie, un euvint, un gest; e ca 0 prabu;>ire. Dar ~tiu sa aseund ee se petrece in mine. Nimeni din anturajul meu nu ar banui a~a ceva, reu~ese sa zimbese ehiar ;;i atunci dnd sint nelini;;tita ;;i panicata. E un eo;;mar ~i nimeni nu intelege violenta trairii mele. E ca ~icum nu a~ avea identitate, sint invadata de ceilalti, nu pot dedt sa fac pe fetita cuminte." In momentele de i a eonflictului, pe care 0 traim inca din copilarie. Ci~tigareaautonomiei este resimtita ca 0 componenta agresiva, ca 0 forma de abandon din partea celuilalt, parinte, copil sau partener.
o infirmiera
de 50 de ani, celibatara, crede ca trebuie sa-~i consacre toate duminicile libere mamei sale, care traie9te intr-un camin de batrini. 5-ar simti vinovata sa 0 lase sa a9tepte. 5imte impulsul de a-~i ingriji, de a-~i inconjura mama eu atentie, de a-i face placere. Pentru ea este 0 datorie de nestramutat, 0 marca obligatorie a iubirii filiale. In timpul unui stagiu de perfectionare ce avea ca tema relatiile dintre mgrijitor ~i persoana ingrijita, ea ~i-a des coperit pe nea~teptate imensul resentiment fata de mama sa, bine ascuns inca din adolescenta ~i poate chiar de mai inainte. Grijile permanente fata de mama sa, m dauna tuturor placerilor ei, aveau drept scop neutralizarea torentelor de repro;;uri agresive pe care Ie resimtea in ea msa;;i. Devotamentul era pe masura urii ei vinovate. Dupa aceasta con~tientizare care a bulversat-o, femeia a regasit 1egatura de tandrete care 0 lega de propria-i mama ~i s-a ocupat de ea mult mai putin, dar mult mai bine. Nehotarirea este inevitabila in orice relatie. Fiecare este de~irat mtre doi poli necesari: nevoile de independenta-distanta ;;i de intimitate-apropiere. Conflictul interior ;;i exterior declan~at de aceste tendinte opuse va fi msotit adesea de culpabilizare ;;i de judeeati morale. Independenta va fi taxata drept egoism ~;;iata~amentul va fi considerat imatur. Culpabilizarea
omnipotentii
"Toti cei trei copii ai mei au divortat; ;;tiu ca este vina mea. Nu am ~tiut sa-i pregatese penttu viata de cuplu ... "
170
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
"Parin~ii mei se certau tot timpul dnd eram copil. $i intotdeauna aveam impresia ca acest lucru se intimpla din cauza mea; ma sim~eam responsabil." "Ma urasc ~ima judec sever cind simt in mine ginduri, dorin~e sau sentimente negative. Chiar :;;ivisele ma culpabilizeaza. Vad in ele lucruri incredibile. Mil ru~inez cind ma trezesc." "Tatal meu a murit din cauza mea. Daca a:;;fi intervenit :;;i I-a:;;fi obligat sa nu mai munceasca, sa se ingrijeasca mai bine, ar fi mca aiei." Aceasta forma de invinova~ire intre~ine 0 iluzie: aceea de a exercita un control :;;i0 putere absoluta asupra confortului :;;ievolutiei celuilalt, 0 putere de viata :;;ide moarte, ca in ultimul exemplu prezentat. Cei care nu pot renun~a la aceasta legatura de omnipoten~a asupra celuilalt :;;iasupra lor in:;;ile prefera sa-~i intretina vina. Mai bine sa se simta vinovati dedt privati de putere, dezarma~i, neputincio~i. Aceasta omnipotenta este totu:;;iapasatoare. Ea atribuie dorintelor :;;ifanteziilor noastre 0 ingrozitoare putere de a se realiza. Daca oamenii d'irora Ie-am dorit moartea ar muri imediat, am fi inconjura~i de cadavre! Asumarea responsabilitatii celuilalt, asumarea nefericirii celuilalt da na:;;tere unor mesaje paradoxale. Astfel, 0 femeie care s-a hotarit sa-:;;iparaseasdi so~ul pentru ca rela~ia lor 0 apasa, in vreme ce el dore:;;te sa continue, i Se va adresa acestuia astfel: "Te parasesc ca sa poti gasi :;;itrai 0 rela~ie mai armonioasa." Vinova.!ia incon:;;tienta.
Fara a :;;tide ce, anumite persoane se pedepsesc sever pe ele insele. Accidente, e:;;ecuri repetate, privatiuni autoimpuse :;;idepresii par ni:;;teblesteme datorate unor gre:;;elipe care ei nu :;;tiusa le fi comis, semne care le atesta nevrednicia. In mod ciudat, suferin~ele pe care :;;iIe provoadi par sa Ie "spele" gre:;;elile,ca :;;icum pedeapsa ar aduce dezvinova~irea. "Sufar, ispa:;;escfara sa :;;tiuce, :;;iasta ma face nevinovat. .. "
Cine ne saboteaza?
171
Altii i:;;ifolosesc suferinta pentru a se invinova~i:;;imai multo "Ce-am facut sa merit asta?" Unii vor merge pina la a comite acte de delincventa, care sa reprezinte astfel un suport concret pentru acuzarea difuza :;;i permanenta adusa sie:;;i.Vor Iasa semnale care sa-i denunte :;;itotul va fi ca :;;icum ar trai 0 u:;;urare: "In sfir~it, sint cu adevarat vinovat de 0 fapta anume ~i sint judecat pentru ea!" lnvinovatirea incon:;;tienta se poate fixa asupra vinovatiilor-ecran: . "Imi repro~ez lucruri mici, fara importanta, ca ~i cum ar fi yorba de gre:;;eli grave. Am nevoie de 0 ordine obsesiva. Tinuta mea trebuie sa fie impecabila. Imi dezvolt intoleranta fata de orice gre:;;eala, fata de orice imperfectiune. Ma leg de astfel de mid imperfectiuni ca sa fug de 0 angoasa incon:;;tienta." Dincolo de dorintele obscure, interzise :;;iuitate ale copilariei noastre, toti ducem cu noi 0 vinovatie legata de fapte la care nu am participat, din timpuri dnd nu eram inca pe lume. Studiile au aratat ca ~i copiii de nazi~ti au sentimente de vinovatie asemaniitoare copiilor de evrei persecutati. Due povara distrugerii sau a nefericirii inainta~ilor. In orice transmitere de la 0 generatie la alta circula gre:;;eli vechi ~i drame ale trecutului - mor~i violente, copii mor~i, sinucideri, transgresiuni sexuale, avorturi, abandonuri, nebunie -, care ne apasa vie tile :;;ine indue 0 misiune compensatorie la fel de dinamiea. Uneori vinovapa permutata este atit de violenta, indt devine 0 condamnare la moarte. La 50 de ani, un tata a fost instrumentul complet nevinovat al mor~ii unei femei. Aceasta a aparut pe un drum de tara, conducind 0 motoreta :;;is-a aruncat in fata ma:;;inii lui, care rula normal pe 0 artera larga de circulatie. Femeia a murit la spital dteva ore mai tirziu. Acest barbat nu a scapat de autolnvinovatire in anii care au urmat. Avea insomnii, angoase :;;ii~i repeta fara incetare: "Era mama cuiva." La trei ani dupa accident, :;;i-aluat viata pe aceea:;;iar-
172
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
tera, singur, in maf,iina, intrind intr-un porn, dimineata, in zori. Ne putem intreba, dincolo de fapte, ce vina veche, legata de inconsecventa lui fata de mama sa sau fata de sotia sa ispa~ea acest om. Chinurile noastre din copilarie inca actioneaza asupra relatiilor din prezent f,iiinvinovatirea se sprijina pe urme ale unor gref,ieli imaginare din memoria noastra inconf,itienta. Fiecare dintre noi trebuie sa se protejeze de responsabilitatea imensa a intregii suferinte umane impartite inegal, dar din abundenta pe intreg pamintul. Se pot gasi asHel vinovatii deturnate, ce se raporteaza cu buna-credinta la un principiu a carui finalitate ii este de fapt contrara. In timpul razboiului, comandantullagarului de exterminare de la Treblinka Ie scria superiorilor de la Berlin scrisori disperate, in care se plingea ca nU-f,iiatinge obiectivul de morti. Nu reu~ea sa omoare atitea mii in fiecare zi. Se simtea vinavat ca nu omara decit doua treimi din dt i se cer~a. I~i insu~ise a idealagie care, ca toate ideolagiile, ii cerea sa elimine raul. $i raul era intruchipat de evrei. $i noi omorim, la un nivel mai putin Inspaimlntator, In numele credinfelor noastre, sufoclnd un potential creator In copiii nO$tri $i In noi In$ine.
Invinovatirea
celuilalt
Anumiti indivizi, dimpotriva, par sa sufere de 0 deficienta a capacWitii de a sesimti vinovati. Se apara din dlsputeri, ca~i cum faptul de a-~i recunoaf,ite lipsurile ar fi sfirf,iitullumii. Este yorba de 0 protectie personala, dub lata de 0 incercare de invinovatire a celuilalt. Cu sfinta indignare a dreptilor, ei cunosc adevarul, se simt indreptatiti. "Intotdeauna am spus ca infidelitatea nu paate duce dedt la dezastru. Culegi ce-ai semanat."
Cine ne saboteaza.?
173
"Nu puteam sa talerez aceasta situatie: copiii mei sa aiba o mama adultera! A~ fi facut totul sa ii iau daca nu ar fi cedat." Poveste: Un pe$ti$or nemultumit I$i scoate capul din apa pentru a respira. $i de fiec..aredata ramlne fara aer.
Judecarea Judecarea este un factor de sabotare a relatiei f,iia comunicarii, un ucigaf,ial increderii. "Ah! sa tepoti exprima, sa te arati fara masca, Hira.a fi imediat catalogat ~i etichetat!" Copiii primesc avalan$e de judecati pe care orice adult ar ezita sa Ie arunce In fata unui alt adult.
• "Chiar ef,itiun lene9!" • ,,-TaUi, vreau sa.fiu fotograf! -Mai bine ai invata decit sa-ti pierzi timpul." • lICe neindeminatica e9ti, fetito!" • "E9ti chiar rautacios." • "Nu 0 sa fii niciodata in stare de nimic ca lumea." • "Ah! te crezi a9a de~tept!" lroniile ~i luarea in deridere ii lezeaza $i mai tare $i le ra.nesc increderea in sine: "M-a$ fimirat sa termini masa fara sa ver$i ceva ... " "Vite, Josette a inteles gluma; asta nu se intimpla prea des!" Desfa9uram 0 permanenta activitate de a ne judeca pe noi in9ine $i pe celalalt - facem judecati morale, etice, culturale, psihologice. Atunci cind ascult pe cineva, prima mea reactie interioara este tendinta de a-i face 0 evaluare imediata.: e normal, bizar,
174
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
fals, adevarat, bine, corect etc. Astfel, clasez opiniile ;;i atitudinile celuilalt in sertara;;e, in functie de referintele mele. Cind elimin aceasta evaluare normativa, pentru a-mi da voie sa inteleg fara prejudecati trairea celuilalt, exista riscul de a ma schimba - de a-mi schimba cadrul de referinta, atitudinea, de a-mi parasi certitudinile bine orinduite. $i toti ne temem de schimbare. Ne temem foarte tare sa ne schimbam sentimentul de identitate minutios construit ;;i sa descoperim in noi in;;ine rezonante necunoscute, care ne vor repune in discutie imaginea de sine ;;i felul de a gindi! E cumplit de greu sa-l asculti ;;i sa-l prime;;ti pe celaialt fara a-I judeca ;;i totu;;i fara a-ti pierde spiritul critic. Poate fi dureros sa acceptam ca parintii, copiii, partenerii no;;tri au opinii ;;i reactii diferite de ale noastre in situatii importante sau vitale pentru noi. "Am militat puternic intr-o mi;;care numita «Lasati-i sa traiasca», din convingere religioasa 9i umana. $i iata ca fiica mea vine sa-mi spuna ca s-a hotarit sa avorteze ;;i ca se a;;teapta ca eu sa 0 inteleg ;;i chiar sa 0 aprob!" Nu-I poti intelege pe ceialalt dedt cu conditia sa tred in rezerva ;;i intre paranteze sistemul de valori ;;i de credinte personale. Sa observam totu;;i ca 0 critidi nu este un atac ;;i ca 0 critic a binevoitoare este indispensabila in iubire ;;i prietenie.
Cornpara!ia Fiica judecarii, comparatia, serve;;te la sprijinirea procesului de invinovatire. Comparam ceea ce este de necomparat, adica 0 persoana cu a1ta. "Fratele tau n-are nevoie de meditatii, a;;a ca ;;i tu te poti lipsi de ele." "Primul meu sot nu mi-ar fi vorbit nidodata asta."
pe tonul
Cererea de reciprocitate se sprijina inclusiv pe negarea diferentelor.
175
"Uite ce-am facut eu pentru tine (dnd erai bolnav, dnd mama ta a venit sa locuiasca la noi, cind iti faceai studiile) ;;i uite ce fad (nu fad) tu acum pentru mine (cind nu mi-e bine, cind parintii mei sint la noi, dnd ma gindesc sa ma intorc la ;;coaHi)." Boala unuia nu are aceea9i semnificatie, aceea;;i greutate ca boala celuilalt. Prin urmare, va declan;;a un raspuns diferit sau contrar. $ederea unora dintre parinti a fost acceptata, tolerata, dorita pentru un numar de motive sau de circumstante care nu vor justifica neaparat 9i ;;ederea celorlalti. ,Multe sisteme relationale se bazeaza pe dinamica "Eu ... atunci tu ... " ;;ipe invinovatire. Nevoia noastra de dreptate se love9te de asimetria relatiei. Schimburile interumane au mai degraba la baza trocul ;;i complementaritatea, dedt similitudinea. "Admiram intr-atit spiritulintreprinzator al sotului meu, indt am incercat mult sa-l imit. Nu era in fire a mea. Dar mi se parea ca e atit de bun, indt eu ma simteam un nimic. De-abia dupa divort am inteles ca el cauta 0 femeie care era a;;a cum ... eram eu: sigura, incurajatoare, dar nu prea intreprinzatoare. Am crezut ca trebuie sa fiu ca el ca sa-i pIac." Intr-un cuplu, nevoile ;;i dorintele partenerilor pot fi complementare, prin diferentiere'la inceput, pentru ca pe masura ce evolueaza, fiecare sa se asemene tot mai tare celuila1t. Aceasta va aduce ajustarile necesare sau conflicte, uneori chiar despartirea. "Am auzit la radio ca 0 tara din Africa a schimbat cu Germania schelete de dinozauri pe ma9ini Volkswagen. In mod bizar, asta m-a facut sa ma gindesc la relatia mea cu primul meu sot. Era mai in virsta dedt mine ;;i parca ma invata totul. Ma invata sa traiesc, ma initia ;;i eu ma simteam implinita. Apoi m-am schimbat, am vrut sa invat singura 9i sa-i dau eu Iui din cuno;;tintele mele ... Nu a mers. Ne-am despartit ;;i acum este cu 0 femeie pe care 0 invata sa traiasca ...
176
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE
Ce se va intimpla dadi aceasta tara din Africa 0 sa aiM ;:;i ea nevoie de muzee?" Comparatia-acuzatie mele "trecutului".
denigreaza adesea prezentul in nu-
In trecut imi faceai propuneri, aveai entuziasm, ma ascu1tai, imi dadeai atentie, ;:;iacum ... e altfel." Perioada de inceput a relatiei de iubire ramine adesea un etalon inamovihil ;:;inostalgic, care denunta evolutia relatiei ca pe 0 pierdere. Degradarea nu Ie permite relatiilor sa imbatrineasca, asemeni obiectelor moderne, care se strica, dar nu se uzeaza. Dorinta de intoarcere la "ca in trecut" contribuie la aceasta degradare. "Inainte, ma luai pe genunchi. Ma lasai sa vin cu tine in pat. Ne jucam de-a elefantul care prinde caprioara ... $i acum spui ca sint prea mare ... " Comparatiile intre frati ;:;isurori, induse adesea de parinti, par sa dureze uneori toata viata. Miza va deveni invinovatirea legata de parintii in vlrsta. "Locuiam in acela;:;iora;:;cu mama mea ;:;itrebuia sa-i port tot timpul de grija. Sora mea, care locuia la 200 de kilometri, imi repro;:;a ca nu ma ocup suficient de ea. Eu 0 vede am pe mama de trei ori pe saptamina, iar ea 0 data pe luna. Sora mea imi spunea:«E;:;ti aproape. E simplu pentru tine sa fad doi pa;:;i.»Apoi sora mea s-a intors in ora;:;, dar a continuat sa 0 vadii pe mama doar 0 data pe luna." Prin comparafie imi sabotez relafiile $i imaginea de sine.
Proiec!ia ~i transferul Hecare relatie intima, prin natura sa, este purtatoare a unei sume de proiectii ale mele asupra celuilalt, dar ;:;ia identificarii cu ceea ce celalalt proiecteaza, transfera asupra mea.
177
Aceasta mi~care dublii favorizeaza dia10gurile ireale ~i comunicarile absurde. Numim ireale acele dialoguri care se construiesc plednd de 1a.reactii, prin intermediul comportamentelor-ecran ;:;icare impiedica exprimarea trairii noastre profunde. "E un am care ar vedea departe, foarte departe, dadi nu s-ar a$eza singur in fata sa."
Proiectia Proiectia dintr-o relatie seamana cu prQiectia unui film: celalalt este ecranul ~i eu privesc imaginile pe care i Ie trimit, crezind cu toata convingerea di vin de la el. Am multe 1ucruride proiectat: Imaginile parentale Sint toate ace1e mesaje care mi-au ump1ut copiUlria, care vin de 1a ai mei ;:;ipe care continuu sa Ie vad in exferioru1 meu. "Mama mea, 0 femeie foarte ocupata, a;:;tepta de la mine, care eram cea mai mare dintre frati, sa 0 ajut ;:;isa nu-i cer nimic pentru mine. La fel e ;:;icu sotul meu: nu ma simt acceptata dedt daca sint utila ;:;idaca nu cer nimic pentru mine, mai ales atentie sau sa fiu ascultata. E1are nevoie de o femeie care sa se puna in slujba dorinte1or 1ui ~i atit." lata viziunea pe care ;:;i-aconstruit-o aceasta femeie despre locu1 pe care 11ocupii in cup1u. Ea a adunat toate semnele de lipsa de disponibilitate manifestate de sotu1 ei pentru a-~i intari convingerea proprie, pentru a-I atribui fara urma de indoiala sotu1ui ei aceasta pozitie de profitor. Cind i-am intllnit sotul, nu am recunoscut portretul pe care mi-l facuse ea. El se prmgea ca sotia 1ui "nu ;:;tiesa primeasca, nu cere nimic nidodata pentru ea, crede ca mereu trebuie sa ajute ~i sa fad ceva pentru ceila1ti."
178
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ IN'fELEGE
179
Un barbat a fost idealizat de mama sa, care accepta m~conditionat tot ce era ~i ce facea el. Acum e convi~s ca 9i partenera lui are aeeea9i disponibilitate ~inU-9i imagineaza ca ea ar putea sa nu tolereze anumite comportamente ale lui. Pentru el totul e bine. Ii place rabdarea 9i receptivitatea prietenei sale. Aceasta este prinsa intr-o proieetie care 0 flateaza, care corespunde idealului ei de toleranta, 9i prin urmare incearca sa se conformeze, nu i9i arata reactiile negative, Ie ascunde pina ~i fata de ea insa9i 9i intare9te aceste proiectii printr-o tentativa de a se identifica cu viziunea deformanta a celuilalt. Aceste sisteme de proiectie-identificare nu functioneaza decit prin colaborarea celor doua persoane in cauza. Cel care este obiectul proiectiei trebuie sa' se readapteze permam.:nt, specificindu-~i pozitia, spunind ce este cu adevarat, manifestindu-~i adevaratele sentimente. Sentimentele mele Imi poate fi greu sa vad ca cineva care-mi este drag are sentimente diferite de ale mele. Incerc sa-mi imaginez ce simte raportindu-le mine insumi 9i interpretez atitudinile lui in functie de ce inseamna ele pentru mine. 11 masor pe celalalt cu masura mea, pornind de la sentimentele mele con~tiente. "Cind I-am nascutpe copilul nostru, in timp ce eram in maternitate, el i~i petrecea noptile eu alta. Sentimentele lui, iubirea lui pentru mine nu valoreaza nimic, pentru ca eu nu i-a9 face niciodata a9a ceva unui barbat pe care-l iubesc." Vedem din nou ca cererea sau teama de reciprocitate are la baza proie~tia. Dupa caz, va £1: ' • "Ma tern sa nu-mi faca ce-i fac eu lui." • "Ar trebui sa-mi faca ee-i fac eu lui." 11 identific pe celalalt cu mine, imi imaginez ca are un mecanism interior identic cu al meu.
"Nu-mi iubeam mama, am mentinut distanta intre ea ~i mine, imi facea rau sa 0 ating. Ani de zile am fost eonvinsa ea £iica mea nu ma putea iubi, pentru ca eram mama ei. Nu putea simti decit ostilitate fata de mine."
"Pericolul e peste tot ... chiar ;;i fn mine!"
In acest caz, proiectia eade mai mult asupra relatiei deat asupra persoanei: "Intr-o relatie mama-£1ica nu poate exista iubile."
Nimic nu e mai periculos decit a idee, atunci cind nu avem decft una singurii.
Paul Claudel
"Sint atit de indragostit de aceasta fata, incit nu concep ea ea sa nu se simta atrasa de mine in aeeea9i masura. Cind 0 intilnesc alaturi de cei din grupul sau, ea pare sa nu-mi dea atentie. Dar 9tiu ca se preface. Nu vrea sa se manifeste in fata celorlalti sau poate ca nu vrea sa raneasca pe cineva sau e timida. Cind imi intoaree spatele, eu ~tiu di nu se ginde~te decit la mine." Indragostitii pot £i incredibil de inventivi in interpretarea semnelor care dovedese ca sentimentul lor este imparta9it (sau respins).
180
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ YNTELEGE
"Am un spirit critic foarte acut, am tendinta sa judec tot timpul ceea ce vad 9i aud. $i nu pot crede ca ceilalti nu fac la felm ce ma prive9te." "Ohd iubesc pe cineva, nu ma mai simt atrasa de nici un alt barbat. $i dadi el are nevoie de alte relatii, pentru mine eo dovada ca nu ma iube9te." "Nimeni nu poate trai cu mine", spune un barbat care nu poate trai cu nimeni. Aspecte necunoscute din mine fnsumi In fiecare om exista fatete multiple, care i9i cer dreptulla existenta, care incearca sa iasa la suprafata 9i de care adesea nu sintem deloc sau aproape deloc con9tienti. Uneori, ne imaginam ca vedem 'in ceilalti aspecte interzise sau subdezvoltate ale sinelui nostru. Poate fi bebelu9ul din mine sau dimpotriva, adultul responsabil, eroul curajos sau vrajitoarea cea rea, mteleptul sau nebunul. "Sotul meu are intotdeauna dreptate. Are a judecata sigura, opi:nii bine 'intemeiate, 0 viziune clara asupra oriearei situatii. Nu e ca mine, care am mereu mdoieli 9i sint inca;pabiHi sa inteleg. Mi-a spus ca aceste stagii de formare nu-mi vor servi la nimic. Nu inteleg de ce m-am inscris." Aceasta femeie pare di accepta sa-9i asume imaturitatea, adica prostia, pentru a proiecta asupra partenerului propriile-i capacitati intelectuale ramase neexploatate. Uniicopii se vor identifiea cu proiectiile mai mult sau mai putin con9tiente ale parintilor 9i vor lntruchipa fatetele lor ascunse: vor deveni arti9ti sau delincventi, desfrinati sau mari luptatori pentru a cauza. Mai bine sau mai rau, Val' realiza tendinte abandonate sau reprimate ale parintilor. Persoanele inclinate intr-o mai mare masura spre proiectie slint nevoiasa Ie atribuie celorlalti "sentimentele lor urite", aviditatea, minia sau ostilitatea; pe care Ie-au reprimat intr-atit, indt nu Ie mai recunosc 'in sine. Vor gasi intotdeauna co;mri de gunoi in care sa arunce aceste parti din ei 1119i9i,pe care nu Ie pot accepta. Situatia in care drept C09 Ie servesc opozantii lor politici sau concurentii este mai putin dureroasa
181
dedt proiectiile asupra celor apropiati. Dar m cazul unei dificultati in familie, sistemullor de gindire va functiona la fel. "Daca ma confrunt cu 0 problema, e din vina imaturitatii, a egoismului sau a lacomiei celuilalt. Eu sint curat 9i bun, nimie nu ma poate ponegri." Cu cit cineva simte mai mult nevoia sa-9i proiecteze partea negativa asupra celuilalt, cu aUt putem crede ca i9i protejeaza asHel echilibrul precar, evitind sa se confrunte cu propriile-i siabiciuni 9i lipsuri. De aceea marii acuzatori sint ei in9i9i plini de indoiala, sufocaF de lipsuri, deboramd de angoase ... pe care trebuie sa Ie descarce asupra ceIuilaIt, asupra vietii, a Iumii intregi. ldealul ~i iluziile mele Proiectia care idealizeaza apare adesea in momentul indragostirii sau intr-o relatie importanta cu un maestru, un terapeut etc. Ea implicii 0 capcana reiationaia pentru ambii protagoni9ti: cel ce face obiectul idealizarii nu se va simti recunoscut a9a cum este, chiar daca din complezenta va cultiva 0 viziune de sine grandioasa, iar cel care proiecteaza nu va putea construi a relatie reala cu a fiinta reala. Va ramine prins in pIasa iluziei 9i intr-o pseudorelatie. In echipa medieo-sociaia pe care a conduc, este un medie tinar care se incapatineaza sa ma vada ca pe 0 persoana care 9tie totul, care are raspuns la orice. Uneori ma surprind incercind sa corespund acestei imagini, alteori ii spun despre incertitudinile, ne9tiinta sau neputinta mea. Dar atunci el se extaziaza de modestia 9i de umilinta mea. L-am auzit odata spunind ca ma arat slab doar pentru a-I face pe ceilalti sa se simta in largullor." Aceasta proiectie care idealizeaza se dovede9te goala in timp. Deoarece nu reugesc sa hranesc 9i sa intretin aceasta imagine pe care ceialalt 0 are despre mine, dezamagesc, ma arat frustrant 9i neputincios. Intentii Unul dintre factorii majori de neintelegere apare atunci cind ii imprumuti celuilalt intentii pozitive sau negative, in
182
DACA M"A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
conditiile in care el nu Ie are. E 0 forma de a-mi proiecta dorintele 9i temerile asupra celuilalt, de a-mi confirma sentimentele de persecutie sau convingerea ca sint centrul pamintului ... 9i al preocuparilor celuilalt. De fapt, imi dau importanta atribuindu-i celuilalt intentii cu privire la mine, chiar daca intentia este aceea de a ma rani. Astfel, capat valoare 9i e mai bine dedt sa realizez ca el este indiferent, neatent, uituc, preocupat de lucruri in care eu nu ma regasesc. Cam acesta este sensul afirmatiilor de genul: ,,0 fad dinadins ca sa ma contrazid", "Ai ales tocmai ziua aniversarii ca sa lipse9ti", "Vrei sa ma fad gelos", "Fad totul ca sa ma ponegre9ti" - afirmatii in care celalalt nu se recunoa9te. Uneori, eel care adopta astfel de comportamente, neintentionat, de altfel, va descoperi cu uimire efectul acestora, ce constituie mesaje trimise eel mai adesea pentr,u a se descarca sau a se exprima, dar pe care celalalt Ie considera ca fiindu-i adresate personal. Justificarile primului ("Oar nu aveam nici 0 intentie rea fata de tine, am facut sau am zis asta fara sa ma gindesc") ii vor face 0 noua rana, mai real a, celui care s-a simtit obiectul unei intentii. Intentiile deliberate se afla doar arareori la originea dificulUitilor relationale.
Cine ne saboteaza?
Nu ~tim in ce fel se simte atins acest om de cochetaria care se treze;;te in sotia sa. Vedem doar ca aceasta femeie substituie propriei perceptii de sine reactia subiectiva a sotului. TransferuZ este mecanismul interior prin care ne lasam definiti de celiilalt, de dorintele lui, de temerile, de nevoile ~i de convingerile lui.
Este un proces cu ant mai daunator pentru copll, Ia virsta la care i;;i cauta propria identitate ;;isint inca influentabili. Ce potential este uds prin acele "tu e;;ti", cu care copiii se identifidi! • "E;;ti timid." • "E9ti la fel ca mine." • "E9ti leit taica-tau." • "E9ti insuportabil." • "E9ti generos." • "E9ti extraordinar."
Transferul Prin transfer imi insugesc imaginea pe care celalalt 0 are despre mine. Ca 9i cum a9 deveni perceptia lui despre mine, fara a ma diferentia, fara a departaja lucrurile, fiintele, ca 9i reactiile ce ii apartin. "Din adolescenta, spune 0 femeie de 30 de ani, ma imbrac in stil unisex: blugi,pulovere largi, par scurt. Acurn simt ca ma schimb, uneori am chef sa ma fardez putin, sa imbrae 0 rochie draguta, sa ma coafez altfel. Cind ma aranjez astfet sotul meu imi arunca 0 privire dispretuitoare 9i mi-a 9i spus de doua-trei ori: «Te joci de-a indienii?» Atunci dorintele mele dispar, ma simt ridicola 9i proasta. Imaginea din oglinda, care imi placea, devine 0 rnascarada. Imaginea lui despre mine este mai importanta dedt a mea. Ferninitatea pe care 0 simteam in mine se risipe;;te ;;i eu ma imbrac din nou in bIugi."
183
"A;; vrea sa fii 0 femeie adevarata ... AI' trebui sa te fmbraci mereu astfel."
184
Cine ne saboteaza?
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
o
aWi forma de transfer consUl in a-mi :insw;;La integra in mine ceva ce apartine celuilalt. Nelini;;tea lui, de exemplu, suferinta personaHi, frustrarile lui. Mi Ie pot insu1;>ifie simtindu-ma responsabil, fie simtindu-le eu insumi ca intr-o osmoza, intr-o identificare fara deta;;are. Astfel, se pare ca absorbim mai w;;or nefericirea celuilalt decit fedcirea, mai ales dnd fericirea nu este legata de noL Imi pot insu;;i dorintele celuilalt, transformindu-le:in cered pe care ma angajez sa Ie satisfac . "Imi raspundea intr-atit la cered, indt parca mi Ie fura." "Sotul meu vreasa .•idea fiului nostru nenascut numele pe care tatal meu voia sa mi-l dea mie daca a;; fi fost baiat. Vrea sa-mi fad placere facindu-i pe plac tatalui meu. lar eu nu mai ;;tiu cum a~ vrea cu-adevarat sa se numeasca fiul meu, in acest cerc al «facutului pe plac». Oare sa-i fac pe plac sotului meu, lasindu-l sa-mi faca placerea de a-I face pe plac tati1lui meu?" Gfndirell este un foarfece cu carefiecare taie cuvfntul celuilalt.
Jules Renard
Transferind asupra mea dorinta celuilalt, nu mai trebuie sa-mi caut, sa-mi ascult ~i sa-mi respect propria dorinta. Unii ajung sa traiasca parca prin procura, prin persoane interpuse cum ar fi parintii, partenerul, prietenii ~i copiii sau chiar ~efu1. "Nu prea ~tiu ce vreau, nid ce-mi place. Imi aleg prieteni plini de dorinte 1;;ide preocupari. Ma integrez in proiecteIe ~i in activitatile lor, ma aliitur entuziasmului ~i ideilor lor 1;;i-migasesc locul... sau aproape ... " eu totii cunoa~tem mame a caror conversape este a dare de seama asupra activitatilor 1;;igindurilor sotului 1;>iale copiilor. ,,-$i tu? - 0, eu traiesc pentru ei." De fapt, ei triHesc pentru ea.
185
Multi parinti de buna-credinta se identifidi cu proiectele :;;idorintele copiilor, anticipindu-le ~i asummdu-:;;i meritul realizarii lor. "Fiul meu era plecat in SUA pentru a-:;;icompleta studiile de economie ~ipregatisem totul pentru a-I da ocazia sa capete experienta intr-o firma pe care a creasem cu gindulla el. La intoarcere, m-a anuntat ca avea sa faca :ineo~jurul lumii. Astazi e stabilit in Japonia", se pllnge cu nostalgie .aeest taUi. Putem erede ea aeest fiu a pus suficienta distanta intre el ~i tatal sau, intre dorintele sale :;;ieele ale tatalui. "Fiul meu voia sa-~i construiasdi a cabana in spatele gradinii, ~i atunci eu am com~ndat pUicile pe masura :;;itot ee era nevoie. Am eonstruit-o Cll el in trei duminici, e superba... Dar nu inteleg de ce nu-i mai place sa se joace in ea." Nu exista relatie fara un minim de proiectie 1;;ide transfer. Grice legiitura se eonstruie~te pe aeest schimb de subiectivitati. Aeeste mecanisme devin factori de subminare doar atunci dnd capMa proportii uria~, dnd tree nevazute ~i nu fae obiectul unor ajusti\l'i. eu eft sint mai bine definit, mai autollom, eu ant trifiese mai bine.
In aeest capitol, am :incereat sa adunam dteva dintre coml?ortamentele cele mai frecvente care inchid, ranese rela~ia eu sine :;;ieu eelalalt. A nu ·lasa factorii de subminare sa zburde in schimburile noastre inseamna sa deseoperim imensele posibilitap de intilnire, de imparta:;;ire, de relationare.
Pllngerea
187
a fi iremediabile $i definitive, in timp ce ale tale sint temporare 9i relative".
Plingerea
Exista doua feluri de a te prmge: te plingi de tine insuti sau te plingi de circumstantele exterioare - ceilalti, societatea, destinul, viata, Dumnezeu. Astfel, fiecare are tendinta sa repuna in discutie fie interiorul, fie exteriorul a ceea ce el considera nefericirea lui.
Te pllngi de tine insu!i Mil pllng, deci exist.
Plingerea circula enorm in comunicarea cotidiana. Sa ascultam in jurul nostru $i in noi. Nu e zi in care sa nu auzim lamentatii personale sau generalizate. Ce ne spune plingerea? 0 insatisfactie, 0 durere, 0 jale? Cu sigurantiL Oar sa ne intrebam mai ales la ce serve9te plingerea. Cind arunc, impra$tii sau murmur 0 plingere, ma prezint ca victim a a unei injustitii. Fiecare $tie ca vie~imele sint merituoase sau inocente $i ca e bine sa Ie arati 'compasiune 9i admiratie. Cel care se plinge are chef sa se plinga, nu cere neaparat despagubire. I$i exprima neputinta - nu e in cautarea unei solutii. Nu vrea sa vada decit aspectul negativ al situatiei. .Cel care se pUnge (lre chef sa se p/fnga, nu are chef sa fnlature obiectul plfngerii .
Incercati sa-i propuneti un remediu sau 0 ie9ire unui om care se plinge, $i el va va raspunde: "Da, dar ... ", mai ales daca-i spuneti: "Ai totul pentru a fi fericit." Aceasta fraza ofenseaza, il trimite pe "norocos" la indatoririle lui de privilegiat, in timp ce suferinta ii da drepturi $i valoare. In anumite relatii sau conversatii, se ajunge la 0 intreaga demonstratie pentru a dovedi ca "suferintele mele sint mai mari decit ale tale" 9i mai ales ca "ale mele au virtutea de
Ma pIing de mine, adica de ce sint $i de ce nu sint. Uneori, pastrez aceasta plingere in circuitul intern al cugetarilor mele. Alteori, 0 arunc asupra unui interlocutor. • • • • •
"Sint a9a de neindeminatic." "Niciodata nu ma tin de hotaririle mele." "Nu pot sa spun nu." "Nu reugesc sa ma concentrez." "Sint cumplit de timid ... "
Fie ca ma ponegresc cumplit, ca ma jelesc pe mine insumi cu 0 mila tandra sau ca-mi fac autocritica cu mai multa sau mai putina bunavointa, m orice caz, ma pIing, ma declar neputincios: "Nu pot nici sa ma accept a~;acum sint, nici sa ma schimb." In aceasta multime de "euri" care sint in mine, care este "eul" nesatisfacut de ceilalti "eu" cu care intra in concurenta? Fiecare fiinta este 0 mul~ime de personaje, care nu se inteleg . mtotdeauna bine. Printre ele, se aHa uneori un cenzor inexorabil numit Ideal'l>au Ego; el devine disperat din cauza diferentei dintre a9teptari $i realizarile derizorii ale personajelor pe care vrea sa Ie guverneze. Nu Ie incurajeaza cu un "Veti evolua", ci Ie declara: "Sinteti zero." Paradoxul e ca.devalorizmdu-ma. imi dau valoare in ochii mei 9i ai celorlalti, pentru ca.repro9ul meu spune: "Sa. nu crezi ca. sint multumit de mine, ca-mi place cum sint. Idealul meu despre mine este mult diferit, mult mai malt. Nu sint 0 persoana mediocra., pentru ca. am 0 idee
188
Plingerea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
inalta despre ce vreau sa fiu. Aspiratiile mele de a fi altfel imi aduc in acela~i timp disperare ~i grandoare." Ce sa faca interlocutorul ce se confrunta cu un barbat, ell a femeie sau cu un copil care se pUnge de sine? Va incerca probabil sa-l lini~teasca, sa-l laude: "Dar fad faarte bine asta sau cealalta, dar ai 0 mare calitate ... " Adesea, a asemenea atitudine va fi rau primita. Cel care se plinge se simte neinteles. 0 femeie pe care terapeutul incerca sa a lini~teasca a exclamat: "Nid macar n-a vazut ca sint proasta,"
189
Plfngerea de sine este geamcttul unui suflet sfi$iat fntre diversele forte care fl campun, fl depi'i$esc $i fi scapi'i.
Te plingi de a1tii sau de soarHi Plingindu-te de altii, pari, dimpotriva, ca eviti sentimentul de devalorizare ~i chiar ca cultivi autasatisfactia. Este un instrument strategic, ce vizeaza obiective di~erse. Plingerea-chemare Oaci'i a$ avea $unca, a$face 0 amleti'i cu $unca ... dar nu am aua. (Oinamica amletei)
Plingerea poate fi 0 chemare, a cerere indirecta. Ea ineearca sa capteze privirea ~i ematia celuilalt. "Auzind neferidrile ~i ne~ansa mea, celalalt eu siguranta imi va arata afectiune." 'lEu sfnt mic. Acolo, fnauntru, nimeni nu ma fntelege."
Sfaturile despre a schimbare vor fi rau primite, in cazul in care eel care se plinge are nevoie sa se plinga ~i nu sa se vindece. Plingerea nu este 0 cerere de ajutor. Poate fi 0 cerere de confirmare, un "Nu e~ti multumit de tine" sau "Nu iti place cum e~ti", care 11trimite pe eel ce se plinge catre sine ~iii permite sa se inteleaga. Pentru unii, exista 0 erotica a plingerii, in sensul ca placerea de a se pUnge e mai mare decit aceea a satisfacerii plingerii. Nemultumirea de sine se fixeaza uneori asupra unui aspect precis al corpului: ,,5int prea gras, am nasul mare, parul nu se a~aza etc." Aeea trasatura fizica dobinde~te importanta unei lipse. Neimplinirea fieearei fiinte se exprima prin aceasta plingere.
Persoanele nefericite nu sint aare mai demne de interest' 'mai bagate, mai prafunde decit oamenii faraprableme?O suferinta anume este insemnul meu distinctiv. Plingerea-chemare e greu de minuit, dozajul trebuie sa fie bine masurat pentru a provoca efectul dorit. Pentru ca aceia care se pIing neincetat, cei care nu se vindeca de nenoroe te fac sa pleci, iti provoaca repulsie ~i astfel se instaleaza un cere vicios: respins de anturajul care a obosit sa-i asculte plingeriIe, nefericitul se plinge pe buna dreptate ca a fost respins ~i provaaea ~i mai multa repulsie. Plingerea este a manevra de seductie (de apropiere a celuilalt), care e~ueaza adesea. Poate fi a reminiseenta a amintirilor din copilarie. Unii marturisesc ca nu au fast alintati decit dnd erau balnavi sau ranitisau ca s-au imbalnavit tocmai pentru a primi ingrijiri atente.
190
Pllngerea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NfELEGE
191
•0 femeie Unii compenseaza lipsa de iubire prin fmbrati~area lipsei.
Plingerea-repro~ Plingerea este uneori un repro9 indirect adresat celui care asculta. femeie, care nu-i reprogeaza nimic in mod deschis sotului ei, se plinge in mod constant de inconfort, de oboseala, de mundi, de vecini, de imbatrinire sau de sodetate. Cei apropiati inteleg ca e 0 revendicare neclara adresaUi lor, dar nu 9tiu nid unde, nid cum au gre9it. $i mai ales nu se pot apara de un rau care persista, de9i simt ca repro9ul subinteles Ie este adresat. Pllngerea-repr09 indirecta duce la stagnarea relatiilor. Evita adresarea de cereri 9i manifestarea agresivitatii. Evita afirmarea Devoilor sau a dorintelor proprii. Eliminind crizele 9i conflictele deschise, ea pare sa exprime 0 dorinta de schimbare dnd de fapt 0 impiedica.
0
"Oaca i-a9 spune ce-mi place 9i dadi ea s-ar adapta dorintelor mele, nu m-a9 mai putea pllnge. Mi s-ar fura rev endicarea ascunsa, ca ea sa faca spontan ce-mi convine mie."
nu-i poate repro9a sotului faptul ca are copii dintr-o prima casatorie. Atunci se plinge de migrene cind vin vacantele.
• Un adolescent nu-i poate repro9a tatalui ca este surd. Se va plinge de profesori, care nu inteleg nimic. • Un barbat prea ocupat, incapabil sa faca alegeri, se plinge de timpul care trece prea repede, ii scapa 9i il impiedica... sa traiasca. • Un anumit angajat nu-i poate repr09a patronului ca e mai inteligent 9i mai eficient dedt el. Se va plinge de conditiile de lucru. Astfel, plingerea imposibila este deviata asupra unui tert· Cei care se implica intr-o relatie de ajutorare ar trebui sa fie atenti la aceasta dinamica a plingerii deviate de la subiectul real. Aceasta ii va face sa evite sa caute solutii pentru obiectul aparent al plingerii 9i Ii va determina sa se intrebe: "Care este motivul real al plingerii 9i careia dintre persoanele importante din prezentul sau din trecutul sau i se adreseaza?"
Cind repr09urile mele mi se par nejustificate, neclare, Ie transform in plingeri. • Un sot nu-i poate repro9a sotiei ca sta prea mult cu mama sa muribunda. Atund se va plinge indelung de problemele casnice sau de comportamentul copiilor.
Cele mai bune repro$uri trebuie sa fie nedrepte.
Plingerea-atac Strategia plingerii-atac consista in a-I atinge pe celalalt in punctele lui slabe 9i a-I face responsabil de eeea ee nu merge la mine. "Uite unde am ajuns din cauza tal Uite ee m-ai determinat sa
fad"
"Ma distrug pentru tine, uite, fae 0 depresie din eauza eomportamentului tau."
"Ar fi mai amuzant sa fiu eu bolnav."
"Cu tine nu ajung niciodata la orgasm 9i din cauza acestei insatisfaetii cad in bulimie. M-am ingra9at eu inca trei kilograme."
192
Plingerea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
"Nu imi place casa in care locuim, ~tii ce sensibila sint la estetica, acest cadru ma deprima." Aceasta forma de plingere, care 11confrunta pe ceUilalt cu propriile-i insuficiente, asigura 0 pozitie superioara in relatie, proprie victimei care persecuta, pentru ca 11plaseaza pe celalalt in rol de persecutor. E greu sa ii ierti celuilalt raul pe care i l-ai facut, iar cel care se vede definit ca daunator va acumula resentimente impotriva victimei acuzatoare. eel mai cumplit resentiment este sa nu-i po{i ierta celuilalt raul pe care i l-ai facut.
Plingerea-justificare Pfmgindu-ma de ceilalti, facindu-i cauza a ceea ce mi se intimpla, evit sentimentele de vinovatie sau responsabilitatea mea. Plingerea impotriva parintilor, a societatii, in general, e 0 sursa inepuizabila de justificari. "M-au inhibat, m-au impiedicat sa-mi dezvolt potentialul, m-au constdns; nu m-au ghidat suficient, nu mi-au dat 0 imagine satisfacatoare asupra vietii de cuplu, ea nu m-a invatat sa fiu femeie, el mi-a indus ideea di nu trebuie sa-mi arat sentimentele etc." $i tirada continua. Toate lipsurile mele, toate insuficienteIe, e~ecurile, mediocritatea, totul e din vina lor. Golurile din copilaria mea m-au adus in aceasta situatie iremediabila, eu nu sint responsabil. Prin demersurile noastre, ale autorilor, legate de dezvoltarea, de schimbarea personaM incercam sa restauram dinamica autoresponsabilizarii fata de atitudinile de acuzare $i de demisionare intretinute de multi.
193
"Xnzilele noastre nu se pot stabili relatii spontane ~i pline de viata. Oamenii sint neincrezatori, inchi~i in ei in9i9i, materiali9ti, individuali9ti 9i egoi9ti." "N -ai ce Ie face (lor, functionarilor, medicilor, profesorilor, politi9tilor ... celuilalt)." Acest "n-ai ce face" serve9te drept scuza generala pentru a nu incerca altceva 9i pentru complacerea intr-o pasivitate inocenta. Prin lamentatiile mele, incerc sa-mi fac· auzita neputinta, sa 0 provoc intr-un fel. "De dteva saptamini, un dezechilibrat da foc padurilor de pini din jur, 9i eu, care am defri9at, am hiiat Hecare tufa, ma pIing de vecinii mei, care 9i~au Hisat pammtulla voia intimplarii. Chiar n-am ce face in fata actelor imprevizibile ale celui care da foc." "Ah, dadi macaI' m-a$ putea pUnge de tot ce merge bine in mine $i in fund meu.!'
Pllngerea-valorizare Cind povestesc despre incerdirile prill care am trecut in viata, despre loviturile sortii, accidentele, nefericirile pe care Ie-am infruntat, imi arat curajul 9i meritul. Pfmgerea mea imi arata valoarea pe care am dobindit-o trecind peste toate necazurile. Ce ar mai valora ca1atoria eroului fara incercarile prin care trece ~i obstaco1e1e asupra carora triumfa?
Ceilalti, societatea sau "epoca in care traim", par sa fie la fel de buni pentru asta.
,,50tu1 meu m-a parasit, 1asindu-ma singura cu trei copii mid; nu m-a ajutat nimeni. 5anatatea imi era ~ubreda, a copillar 1afel. Parintii n-au putut sa-mi pHiteasca studiile ... " Toate acestea arata dt de va1oroasa este aceasta femeie
"In acest ora9, in aceasta tara, nu se poate crea, inova. Totul e atit de rutinat, invechit, sistemul imi :::aboteaza potentialul."
pentru ca a continuat sa traiasca, sa fie aco1o, astazi avind un mic suds modest pe buze, care inseamna: "Nu ma pling, dar admira-ma."
Plingerea 194
195
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE
Cei ce s-au ridicat prin propriile puteri sint mindri de aceasta ("Am pornit de la zero"), iar copiii din familii bune urasc sa se i9te discutii privind privilegiile lor. Plingerea-valorizare este intilnita frecvent la persoanele in virsta. Acestea i9i enun.ta nefericirile ca pe ni9te bogatii: "Sint lucrwi care nu merg. Nu multi ar supravietui loviturii, ar continua sa traiasca a9a cum fac eu." Pe cei apropiati ii enerveaza aceste plingeri. Se simt vinovati ca au fost fericiti. Copiilor deveniti aduIti Ie vine greu sa asculte plingerea parintilor fara a 9i-o asuma, fara a incerca sa-i deposedeze de aceasta valoare sigura: 0 pllngere care nu ajuta, chiar daca 0 folose9ti. "Oadi ai 9ti toate cite Ie suport, nu-ti spun totul ca sa nu te fac sa suferi, dar e greu, sa 9tii, sa fii singur ... " Regasim sub 0 alta forma ecuatia:· suferinta = valoare. Adesea, in anunturile matrimoniale gasim printre calitatile enuntate: "Am suferit mult." Ce impact ar trebui sa aiba acest mesaj asupra barbatului sau asupra femeii interesate de propunerea de relatie? Ca noul venit "nu trebuie sa provoace suferinta", ca.,in orice caz, "orice ar face, orice ar fi, nu va aduce prea multa suferinta". Sfidare, invitatie, negarea suferintei viitoare, tot atitea semne menite sa indice 0 valoare sigura. In hierogliJele durerii, plfngerea este un ligament palpabil fntre ranii ~i suferinfii.
parta9ita sau aprobata la adresa unui individ absent. Legatura defensiva uneori persecuta.
o femeie i9i viziteaza
parintii cam 0 data la doua luni. De fiecare data, raminmd singura pentru un moment cu tatal sau cu mama sa, unul dintre ei profita de situatie pentru a se plinge de consort: "Ea nu iese niciodata." "Tot mai bea." "E mereu imbufnata." Jnca n-a reparat scaunul rupt acum trei luni." "Eu fac totul in casa, nici n-ai spune ca e pensionar, nu e niciodata aici." Fiecare incearca. sa-9i antreneze fiica intr-o alianta impotriva celuilalt. Fidelitatea copiilor e pusa la grea incercare in aceste situatii, pentru ca. parintele care se plinge cere 9i 0 aprobare a propriei conduite, a bunei-credinte. Fiica se simte importanta in rolul de confidenta. Oar este prinsa intr-o capcana, pentru ca nU-9i da seama ca.nu este ~a subiectul de interes sau de conversatie, intrucit partenerul absent ocupa tot spatiul. "Tatal meu, dupa ce se plinge de mama, pleaca. adesea spunind: «Noroc ca e9ti tu.» Asta ma reconforteaza." Oare ea chiar exista in acea discutie?
Sa te plingi astfel de celalalt (ea face a9a, el face a9a) este 0 deghizare a adevaratei plingeri: aceea care ar marturisi adevaratele sentimente, frustrarea sau deceptia, dorintele sau a9teptarile. Plingerea paradoxaUi
Complicitatea in plingerea despre un al treilea Practica de a te plinge de un al tr-eilea in absenta lui ocupa un loc important in conversatii. Femeile se reunesc pentru a se plinge de soti, de prieteni, 9colarii - de profesori sau de parinti, barbatii - de politicieni, de evenimente sau de 9efi. Aceste disctitii creeaza 0 legatura de complicitate, un sentiment de apartenenta la un grup de oprimati, iluzia unei solidaritati sau chiar 0 adevarata solidaritate defensiva. Un dU9man comun eo legatura puternica, la fel ca 9i 0 critidi im-
Pentru unii, viata e 0 vale a pllngerii. Inseamna durere, necazuri, greutati, dezamagiri 9i, pe deasupra, mai e 9i scurta. Dad! vorbesc, durerea nu se atenueaza. Daeii tac, oare se diminueaza?
Job
Plingerea-supapa Uneori, plingerea are 0 simpla functie de U9urare. Imi face bine sa ma pIing di am prea mult de lucru, ca am ni9te colegi
196
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
imposibili, di m-am siHurat de durerile de cap sau di ma epuizeaza copiii. A~ vrea ca plingerea mea sa fie primita ca atare: ca expresie a unui preaplin de 0 clipa, ~i m-a~ simti descarcat; u~urat. $i mai ales Sa nu mi se raspunda: "Tu ai vrut-o" sau "Sint altH mai rau ca tine" sau "Ar trebui sa te organizezi mai bine"! Din cind in cind simt nevoia sa ma pIing cu voce tare, sa tip in gura mare ~ide fata cu martori inainte sa-mi iau un nou avint. Plingerea poate fi 0 forma deghizata de a ma intinde, de a casca, de a ascunde 0 necuviinta jenanta. Plingindu-ma, imi acord timp in dauna confortuluiceluilalt ~i fara a fi necesar sa i-o cer. Sa te plingi de conditiile pe care nimeni nu le-ar putea schimba face parte din ritualurile de descarcare ~i de timp petrecut cu ceilalti. De fapt, se refera la vremea De afara sau la vremea care trece. Conversatiile meteorologice sint printre cel-emai des folosite, iar plingerile permanente din jurullor seamana cu corurile antice care anunta nefericirea eterna. Plingerea e 0 descarcare ~i 0 imparta~ire. Stoicii care r;;iIe interzic ir;;ineaga ranile sau r;;iIe ling singuri intr-un colt. Ei ajung uneori sa semene cu 0 plingere tacuta ~i mor fara un cuvint. Mult prea conr;;tienti di sint responsabili de ce Ii se intimpla, prea mindri pentru a-r;;idezvalui slabiciunile, preaneincrezatori fata de semeni sau prea influentati de nefericirile celorIaIti, ei nu ajung pina la rezervorul imens al compasiunii umane. ,,- Ah, ce bine e sa te pUngi! - Da, dar in doze homeopatice. "1
1 Pastilele folosite In tratamentul (N. red.)
homeopatic sint foarte mici.
Cind HlCereacuvintelor trezeste , violenta, raului
Nimic nu efitcut din nimic $i ce nu fntelegi fn corpuZ tau nu vei fntelege nicaieri.
Upanii?ade
Avem limbaje multiple pentru a spune r;;imai ales pentru a nu spune. Limbajele nonverbale sint infinite, iar vitalitatea lor e pe masura diversitatii,fie ca e yorba despre ansamblul de gesturi conr;;tiente r;;iincon~tiente prin care incercam sa aratam in afari1... ce este inauntru, fie de ritualuri (repetitii, trecerea la fapte ... ) prin care incercam sa cunoar;;tem exterioru1... pentru a-I integra inauntru, in noi. Mai ales corpul emite r;;iprime~te 0 infinitate de mesaje. Astazi, ~tim ca somatizarile sint limbaje simbolice prin care incercam sa Ie comunicam celor din jur (~i nu intotdeauna celor apropiati) adevaratcle noastre sentimente, cind acestea sint cenzurate sau interzise de temeri. Vom vedea in continuare ca ele exprima mai ales 0 traire legata de pierderi r;;ide despartiri, de situatii neincheiate, de misiuni de fidelitate, de conflicte inter- 9i intrapersonale. Durerile constituie prin ele insele un adevarat limbaj codat, structurat, care vin uneori sa umple lacunele unei relatii pierdute sau devenite imposibile. Corpul, a carui memorie este inalterabila, poarta mesaje de confirmare sau de informare primite in copilarie - mesajele de fidelitate, de loialitate fata de un parinte sau altul, misiunile compensatorii de vindecare a ranilor ascunse ale acelora$i parinti (pe care copilulle intelege devreme $i incearca sa Ie vindece, asumindu-9i sarcina de a Ie ingriji).
198
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Copilul are 0 abilitate nemaipomenita de a enunta intr-un mod simbolic, dar adesea cu multa neindeminare sau violenta, ceea ce parintii sau anturajul nu spun; raniti de aceste comportamente, parintii Ie combat, Ie descalifica 1Ji merg pina la a-$i duce copiii la tratament ... fara a intelege ca ace$tia exprima intocmai ce nu merge in ei $i intre ei. $i fO$tii copii care sintem noi folosesc cu a incredibila creativi~ tate limbajul durerilor pentru a incerca sa existe $i sa fie re~ cunoscuti. Astazi, imi pare inutil sa continuu sau sa intretin a falsa disputa intre problemele fiziologice (alopatice) $i cele psihosomatice, $i mi se pare mai important sa ies din c1asificari, scheme $i intrebari pentru a pomi la cercetarea cauzelor. Sa nu ma mai las inchis in dinamici "explicative", pentru a putea intra in dinamici de intelegere, chiar daca sint contradictorii, nascute din conflicte existentiale 1Jirelationale prin care a persoana incearca ~-$i mentina a stare de sana tate, de bine (sau sa intretina fara sa $tie a stare de suferinta $i chiar de violenta in propriul corp). Chestiunile de sana tate nu tin doar de medicina, chiar daca astazi ele ajung doar pe mina medicilor. Ele tin in principal de a reinvatare a eomunicarii eu sine insu$i 1Jicu celalalt. Tin de 0 rea$ezare a relatiilor importante in fiecare etapa esentiala din viata noastra (na$tere, copilarie, adolescent a, tinerete, maturitate $i batrinete). Tin in egala masura de eapacitatea noastra de a deveni un agent al schimbarii pe drumul vietii, de puterea noastra de a ne defini mai bineea subiect in fata altui subiect, in lac sa aeeeptam sa fim definiti de el, asumindu-ne astfel riscul de a ramine un "obiect" inch is in dorintele sale, in temerile sau sistemul sau de valori. Bolile sint limbaje simbolice prin care ineercam uneori sa exprimam eu ineapatinare, eu disperare sau ... eu placere ee nu putem spune prin euvinte, prin limbajele obi$nuite, aeel eeva la care nu avem aeces direct $i care totu$i striga in noL
Tacerea cuvintelor :;dviolenta raului
199
Boli/e sfnt tipetele tacerii.
Atunci dnd eomunicarea eu celalalt este vitala,eomunicarea eu sine ramine punctul esential. Trebuie sa aseultam care sint urmarile vietii noash'e reeente sau trecute asupra corpului $i asupra imaginarului nostru. Trebuie uneori sa ie$im din renuntarea autoimpusa in relatii, pe plan afectiv, emotional, care ne inchide $i ne mutileaza. Cuvintele tacerii smt la fel de violente fata de noi in$ine ea $i fata de eelalalt. Clnd nu putem spune prin cuvinte, strigam prin dureri.
Aceasta afirmatie preliminara poate parea un paradox $i risca sa raneasca, sa $ocheze cititorul. Pentru ca aeela cesufera se ginde$te sa scape de ele, adica (dadi mtelegem durerea ea pe un limbaj) sa-l umplem de atentii, deci sa nu-l intelegem. Mutenia $i tacerea trebuie fntelese la niveluri diferite pentru ct avea acces la cuvfnt:
200
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
In planul relatiilor interumane, constatam astazi doua fenomene aparent opuse 9i cu siguranta complementare. • Pe de 0 parte, se manifesta 0 impasibilitate de camUliicare din ce in ce mai mare intre indivizi (ma refer la comunicarea intima, apropiata, vitala, 9i nu la comunicarea de masa, confundata cu 0 slJprainformare, cu 0 stimulare constanta a consumului de cuvinte 9i de imagini, care totu9i nu ... ne satisfac). In jurul acestei imposibilitati de comtmicare, al acestei dificultati de a ne exprima, de a fi intele9i, de a primi, se aduna o imensa suferinta, 0 inchistare asimilata negarii sau devalorizarii de sine (sau a celuilalt, perceput ca rau inaccesibil sau ingust), care duce la singuriitate. Este yorba de 0 dubla singuratate, neintilnirea celuilalt, neintilnirea cu sine. (Cea mai cumplita singuratate nu este sa fii singur, ci sa £1iun tovara9 rau pentru tine insuti.) • Pe de alta parte, exista un interes, 0 ci:iutare din ce in ce mai exigenta, individuaHi, personala, de a ne cunoa$te mai bine, de a trai mai bine, de a fi un partener mai bun pentru sine 9i prin urmare 9i pentru ceHilalt. $i aceasta noua cautare din ce in ce mai necesara unui numar crescind de barbati 9i de femei mi se pare esentiala 9i vitala, tine de supravietuirea noastra. Nu prea avem control asupra fenomenelor sociale care ne inconjoara (9i care ne conditioneaza). Companiile multinationale prevad (fara noi) alimentatia noastra de miine, distractiile, locuintele $i elementeIe de viata. Exista entitati anonime, politice sau birocratice care ne anticipeaza nevoile, care ne programeaza raspunsuriIe $i ne vatama deja viitorul. Puterea noastra reala 9i personaIa asupra optiunilor sociale e aproape nula; nu avem control asupra acestor fenomene care ne scapa. Ne ramine 0 putere potentiala, aceea de a actiona asupra noastra, asupra conduitei cotidiene 9i asupra interesului imediat: relatiile noastre apropiate. Ne ramine aceasta £1delitate fundamentala, permanent amenintata, mereu pe pozitie de aparare, aceea de a fi sanato9i. -
Tacerea cuvintelor ;;i violenta raului
201
Unica aventura umana care ne ramfne este cea a relafiilar interumane, cu descaperirea posibilitatilar $i impasibilitiifilar naastre.
Oorim sa ne sprijinim tocmai pe acest curent de responsabilitate de care este legata sanatatea noastra mentala 9i £1zicii. Inciuda progreselor uimitoare, fabuloase ale medicinei 9i chirurgiei, constatam ca din ce in ce mai multi oameni sint nu bolnavi, cicu probleme, sint suferinzi £1zic9i psihic. (Supraconsumul de medicamente e legat adesea de imposibilitatea convietuirii cu celalalt 9i cu sine.) Nu sintem boh1.avi sau saniito$i din intimplare. Bacteriile, bacilii, viru9ii sau accidentele sint primite, imbrati9ate, adesea pastrate 9i intretinute ell multii grija. Chiar corpul nostru, organismull1ostru, Ie prime;;te, Ie intretine sau Ie respinge. Am putea spune chiar ca ne producem singuri afectiunile (ah, ce ambigmi e acest cuvint), ca Ie cream pentru a indeplini o functie care ne scapa. Element integrant al personalitatii, limbajul e parte constitutiva a sanatiitii. Oeci trebuie sa ne amintim regulile elementare ale unei camunicari active. Cel care vorbe;;te vrea sa fie inteles la nivelulla care se exprima (verbal, nonverbal, emotional). "Daca ii vorbesc sotului meu de temerile mele, vreau sa inteleaga ca mi-e teama 9i nu sa minimizeze ce spun. Nu vreau sa ma ironizeze sau sa incerce sa ma lini9teasca, pentru ca resimt asta ca pe 0 nerecunoa9tere a mea ... " Intr-o relatie intima de incredere, trebuie sa am libertatea de a cere, de a da, de a primi sau de a refuza. Daca unul dintre aceste aspecte lipse9te, relatia e bolnava, iar eu sufar. "Nu indraznesc sa cer ce e important pentru mine. A9tept sa ghiceas~a .... $i sint adesea dezamagit 9i frustrat." "Nu 9tiu sa spun «nu». Am sentimentul cii celalalt trebuie sa fie pe primul plan, ca placerea lui are prioritate."
202
Tacerea cuvintelor $i violenta raului
203
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
"Mi-e greu sa primesc, nu ma simt demn sa accept. E ca ~i cum nu a~ merita sa iubesc, sa fiu iubit sau sa mi se arate interes." Intr-un schimb, trebuie sa existe dubla posibilitate de a relata nu doar evenimentele, ci ~i trairea, urmele, adidi la ce ne trimite aceasta intilnire, acest eveniment, catre un trecut indepartat sau mai apropiat. Oar trebuie sa am ~i posibilitatea de a ma exprima la cele trei niveluri esentiale ale comunicarii: • realist • imaginar • ~i simbolic. In multe schimburi, unul sau celalalt au zone "oarbe"; ei "nu inteleg" dimensiunile diferite care iti permit sa ajungi la o relatie sanatoasa. Cind cuvintele nu-~i gasesc 0 cale de a fi mtelese ~i primite, se na~te un alt limbaj ... eel al durerilor care devin boli, disfunctii, suferinte organice. Consideram important ca personalul medical sa asculte aceste liml;>ajepentm a Ie permite sa se exprime altfel decit prin violenta asupra corpului. Prop un notiunea de ingrijiri relationale, Numesc fngrijiri relafionale ansamblul de atitudini, comportamente ~i cuvinte ale insotitorului, care ar trebui sa-i permita unei persoane bolnave sa: • incerce sa inteleaga sensul bolii in istoria sa personala ~i familiala; • se integreze in anturaj; • i~i clarifice relatia cu tratamentul ~i cu persoanele-cheie care n prescriu (medici ~i speciali~ti); • i~i reintre in posesia alegerilor din viata, pe cit posibii. Oaca accepti:im ideea ca bolile, oricare ar fi elementul declan~ator, sint limbaje simbolice, formarea personalului de ingrijire trebuie sa aiba la baza notiunea de insotire tocmai pentm a nu se negape sine. Copiii sint speciali~ti imbatabili in limbajele nonverbale. Corpullor este un adevarat centm de mesaje emise catre me----
...
--.-.-
. ----.----
diu, care nu Ie intelege in calitate de mesaje, ci de "comportamente jenante sau ingrijoratoare", care trebuie, a~adar, corijate. Aceasta tinara, medic pediatm, poveste~te cum i s-a putut adresa micutului Maxim de 1 an ~i 2 luni, spitalizat de c1teva saptamini, in urma unei crize de isterie a mamei sale, care la rindul ei fusese internata intr-o clinica specializata. In fiecare noapte, Maxim se trezea buimac, se dadea cu capul de tablia patului, i~i smulgea pami. Intr-o noapte, ea I-a luat in brate ~i i-a spus: "Maxim, nu e~ti vinovat de suferinta mamei tale." Bebelu~ul a privit-o indelung, a suspinat, apoi s-a oprit din plins ~i a dormit pina dimine,ata. Oa, limbajele corpului ne vorbesc nu doar despre suferinte, ci ~i despre aspiratii, despre tot ce inseamna dorinta de a trai. Vom incerca sa ne ilustram aceste reflectii prin exemple traite, culese ~i studiatein sesiunile de formare privind dezvoltarea ~i schimbarea personala. Nu propunem un model explicativ global, nici nu vrem sa cadem in generalizari abuzive, ~i deci oal'be, ci doar incercam sa intelegem un ansamblu de fenomene la care luain parte nu din proprie vointa, ci mai degraba sub 0 forma de interactiune ~i inter-relationare. Fiecare dintre noi a putut observa, repera, asculta citeva dintre fenomenele psihice, trairile descrise in continuare, ce au fost catalogate drept stres sau portideschise catre agresiunea externa sau apeluri la boala.
Ce ne spun durerile? Ourerile (care devinuneori prin care incercam sa spunem:
boli) sint limbaje simbolice
• conflictele interpersonale ~i intrapersonale; • situatiile neincheiate (~i mai ales resentimentullegat de ele), care sint tot atltea rani deschise in adincul corpului; • despartiri, pierderi, care nu au fost u~urate de un doliu; • vechi mesaje de fidelitate, de compensare, de supunere sau de conformare pe care Ie acceptam (sau carora ne
204
DACA McA$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
opunemcu 0 cheltuiala energetiea considerabila $i cel maiadesea inutila). Prin culpabilizare, raminem legati de suferintele celuilalt, prizonierii loialitatii noastre. Din toate actele nezncheiate, din toate gesturile neduse pzna la capat, din tot acest aproape din care ne tesem noptile ?i zilele, din toate zntflnirile abandonate cu sine ?i cu ceilalpi, zntr-o zi apare criza.
Christiane Singer, Histoire d' ame (Poveste de suflet)
lata marile stimulente aflate la originea unei somatizari sau a trecerii la acte somatice. Conflictele intrapersonale
~i interpersonale
Conflictele interioare izbucnesc de fiecare data cind intre ceea ce simt 9i ceea ce fac, intre ceea ce aTilt $i ceea ce traiesc exist a un decalaj. Clnd sint impartit intre 0 dorintii 9i 0 teama, intre doua dorinte, intre doua constringeri, creez in mine 0 stare de tensiune, de violenta, care ma persecuta 9i ma dezechilibreaza. "Suna telefonul $i 0 prietena lmi spune di sint invitat la 0 serata, ca s-a angajat in numele meu. Pe moment, nu spun nimic, in9ir banalitati 9i inchid. Dupa aceea,am reactii febrile, ma doare gitul, am toate simptomele unei angine ... " Cite angine, cite gripe nu sint "expresia" in actiune a ,unui refuz nerostit, a unei exprimari personale care nu a gasit calea de a se face inteleasa? Dadi fac rapid legatura intre inceputul meu de angina $i telefon, imi pot vindeca angina vorbind: imi suninterlocutorul,condamn angajamentul facut in numele meu, imi reiau libertatea de a ma angaja eu insumi. Aceasta femeie s-a casatorit cu un alpinist celebru, temerar, care 0 duce in fiecare vara pe cele mai inalte virfuri. Ea i$i urmeaza sotul, dar se teme cumplit de anumite ascensiuni 9i ar vrea sa-$i fad auzita cererea ... de a ramine in cabana sa citeasdi, sa viseze in timpul "ascensiunii" lui. In fiecare vara, ea face un herpes, care se intinde pe jumatate
Tacerea cuvintelor fliviolenta raului
205
de buza ... ea "profita" de acest inconvenient pentru a refuzarelapile sexuale. In ziua in care areu9it sa intreintr-un conflict deschis, adiea sa puna fata in fata nevoile ei reale 9i pe cele ale sotului. .. $i sa hotarasca sa $i Ie respecte pe ale ei, herpesul a disparut complet. (Multe infectii vaginale rezistente 9i dureroase se instaleaza fara 0 "cauza" evidenta $i nu pot fi descoperite la analize: ele exprima adesea neintelegeri, refuzuri neexprimate, "violente" relaponale).
a alta femeie a facut la 44 de ani cancer
la sin. Tratament, operatie $i vindecare. Catre 50 de ani, spune cum a trait aceasta aventura: "Am ascuns totul prietenilor. Nimeni n-a 9tiut ce aveam. Am profitat de vacante pentru a ma opera. Nici familia mea nu $tia ... " Aminvitat-o sa coreleze virsta din momentul aparijiei cancerului cu ce i se intimplase mamei ei la aceea$i virsta. Dupa 0 faza de negare e,nu s-a intimplat nimic deosebit. .. "), ne-a spus: "Ah, dC\.,imi amintesc. Mama mea a nascut-o pe sora mea. La inceputul sarcinii, ii era rU$ine $i a lasat sa se creada ca avea fibrom. Cum voiam sa devin medic pediatru, eu m-am ocupat de copi1." Ceva mai tlrziu, a recunoscut d aceasta na$tere i-a "invec ninat" viata: "Ma luau drept mama copilului 9i nu indrazneam sa spun nimic, ii lasam sa creada asta. Nu mi-am exprimat sentimentele reale. Fratele meu, cind s-a intors din armata $i a descoperit copilul, a spart u$a de la salon."
Regasim acela$i mecanism: sa ascunzi, sa nu spui nimie, sa inchizi violenta resimtita. Michele, care are 28 de ani, traie$te im.preuna cu parintii $i iese .cu un prieten devenit iubit. Trebuie sa se intoard acasa inainte de miezul noptii. La fiecare ie$ire, in timpul intllnirii, se simte rau. "Simteam un fel de bara pe frunte, mi se stringea stomacul, aveam crampe. Eram prost dis~ pusa toata seara, eram 0 ruina. Deveniseun fapt notoriu. Durerile incetau catre 11.30. Atunci ii propuneam sa ma conduca acasa. Ultimele zece minute eram bine. Mereu faceam dragoste in ma$ina chiar inainte de intoarcere."
206
DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE
Ca ;;i cum starea de conflict interior trebuia sa se exprime in exterior printr-un simptom-limbaj. Situa!ii neincheiate Corpul pastreaza amintirea a tot ce am trait (0 m~morie inflexibila, chiar dadi amintirea se dilueaza sau se evapora de-a lungul anilor), a evenimentelor care ne-au marcat. .. sau care ni s-au parut inofensive, dar au lasat urme violente. 0 fraza sau o remarca va fi "inscrisa" ca 0 agresiune, va ramine ca 0 ranE!.. Situatiile nefinalizate din copilarie exista in numar infinit in corp ;;i se vor exprima indelung prin limbaje care ne uimesc ... ;;i cel mai adesea ne fac surzi. Parintii acestui Mietel de 8 ani s-au mutat in timpul anului ;;colar; el ;;i-a pierdut cea mai buna prietena, pe Claire, prima lui iubire. $i in Hecare an, fn.aceea;;i perioada, februarie, el face Qtita.
"N-ar fi trebuit sa accept niciadata sa ma mut cu parintii cfnd tata a fast chemat la Paris."
Otitele "refuzului", ale acelui "nu sint inteles" sint frecvente la copiii raniti de neintelegerea adultilor. Ca ;;i cum ar spune: "Sfnteti surzi, acolo, in locul pe care vi-l indic prin boala mea ... "
Tacerea cuvintelor 9i violenta raului
207
"Mama nu mi-a vorbit niciodata despre na;;terea mea. Intr-o zi, cind ii spuneam ca imi doresc sa am un copil cu prietena mea, mi-a povestit cum m-am nascut eu. «Te-au pus sub un cIopot cu oxigen, medicul ti-a masat puternic toracele, ti-a aspirat mucozitatile cum cureti 0 hazna», a adaugat ea. Citeva zile mai tirziu, am retrait, la 29 de ani, tot ce descrisese ea: sufocare, mucozitati in git ;;i in sinusuri, dureri de cap, alergie violenta la lumina, care deodata parea prea puternica ... am sentimentul ca m-am nascut prea devreme, am respirat prea 4'epede, ca mai aveam nevoie de timp ... " Cind a aflat de moartea (intr-un accident de ma;;ina) a prietenului saul cu care era impreuna de patru ani, Paule a dimas calma. A inchis telefonul ;;i a continuat sa se machieze, pentru ca trebuia sa iasa in ora;;: "Eram ca anesteziata, mirindu-ma de ce nu sufar." 15 ani mai tirziu, Paule e casatorita deja de zece ani. Sotul trebuie sa-;;i schimbe 10cuI de munca. Lipse;;te de zece zile ;;i intr-o seara ii telefoneaza sa 0 anunte ca a avut un accident de ma;;ina, ca nu e ranit, ca doar ma;;ina e distrusa. Inansa de a mfrunta pozitiv situatia, care, prin repetitie, n duce la mesajul primit m CO" pilarie: "Ah, tu n-o sa reu:;;e$tiniciodaUi! Nici nu merita sa te prezinti undeva!" Aceste reu:;;ite posibile erau un fel de transgresiuni. Riscul de a fi infidel acestui mesaj se traducea printr-un conflict manifest at de corp. Adesea vrem sa dam 0 explicatie unei bali, sa gasim fie 0 cauza materiala sau fiziologica, fie una psihologid. "De cind m-a parasit sotul, am insomnii."
214
DACA M-A~ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Tacerea cuvintelor $i violenta raului Aceasta incercare de a explica 0 somatizare, 0 dereglare, 0 disfunctie este pentru mine 0 capcana. Nu trebuie cautata cauza, explicatia bolii sau a traumatismului, ci semnificatia. Boala trebuie conceputa ca un limbaj dintr-un lant de semnificanti care ne scap~i. AsHel, insomniile acestei femei pot avea sensul unei autoimpuneri, al unei pedepse pentru ca nu 9i-a ascultat tatal, care ii spusese: "N-ar trebui sa te casiitore9ti cu un tip ca asta. Ma dezamage9ti." Incearca sa se impace cu tatal. "Aveai dreptate, taUi. Uite cum sint pedepsita." Nu 9tim, dar "cautind" sensul, 9i nu cauza, obtinem adesea 0 schimbare, disparitia simptomului,.refacerea unei relatii esentiale. Ce semnifidi otitele acestui copila~? "Mama, nu ma intelegi. Nu intelegi nimic." Ni9te urechi trebuie destupate, dar nu cele care am crede noi .. Cite cazuri rezistente de psoriazis, tratate, ingrijite ani la rind de catre dermatologi competenti. .. , dar surzi, "izbucnesc", se dizolva literalmente cind violenta se exprima? Minia teribila a acestei femei de 30 de ani impotriva surarii ei, care ii furase prenumele papu9ii. .. atunci cind avea 5 ani Ii permite sa "se vindece" de un psoriazis tenace ... care nu voia decit sa fie inteles! Intoarcerea evenimentului refulat elibereaza punctele fixe de ancorare 9i ne permite sa lasam in urma un "semn", un germene de conflict, un punct de tensiune. Bineinteles, mama unei adolescente de 13 de ani nu 9tie ca inscrie in corpul fiicei sale ojudecata fara apel impotriva "oamenilor care nu 9tiu sa iubeasca 0 singura persoana odata" (poate ca vorbea de iubitul ei, care avea mai muIte relatii). $i cind aceasta tinara se va simti atrasa la 15 ani de doi baieti deodata ... va avea crize violente (diagnosticate drept crize de apendicita). Ea i9i exprima conflictul ("tin la ei, la amindoi") 9i ata9amentul fata de mama ("nu vreau sa te dezamagesc"). $i conflictul intern cu imaginea interiorizata ("nu vreau sa fin vazuta ca 0 femeie u90ara sau ca 0 stricata ... ").
215
La a treia criza (cu citeva minute inainte sa pIece la spital pentru operatia de apendicita), un schimb de cuvinte cu un prieten va "deschide" conflictul. Va face sa se sparga abcesul de contradictii ~iii va permite fetei sa se accepte mai bine pe ea insa9i cu aceste atractii multiple ... fara a suporta mutilarea unei operatii. "Apendicele s-a dezumflat ca 0 ba9ica." Stephane are 8 ani. E ziua lui. Mama, celibatara, a invitat bunicii 9i 0 matu~a. Totul pare bine, e vesel, relaxat. Dar suna telefonul, e prietenul mamei, care ar vrea sa petreaca citeva zile cu ea. A9a ca ea 11invita. La scurt timp dupa sosirea prietenului, Stephane are 0 criza febrila, e consultat, palpat. I se ia temperatura, are 40,8° C. Sta in pat. Masa aniversara are loc fara el. .. "in jurul" prietenului mamei. Ca 9i cum Sh~phane se pedepse9te 9i i9i pedepse9te mama ca nu a facut 0 alegere ... in favoarea lui. G fetita de 10 ani, intorcindu-se de la schi, are dureri violente de burta, varsiituri, stari de rau. Aceasta stare dureaza doua luni, pina cmd ii spune mamei di a sarutat un baiat pe gura 9i ca a auzit la radio faptul ca SIDA se ia prin sarut. Angoasa exprimahi prin corp este cunoscuta de majoritatea pediatrilor, 9i totu9i de cele mai muIte ori se trateaza sindromul. Paule, casatorita de 12 ani 9i mama a doi copii, e msarcinata a treia oara. Sotul nu accepta sarcina 9i ii spune: "Daca pastrezi al treilea copil... divortez." Paule s-a re, semnat, a avortat9i de atunci are hemoragii abundente, brutale, neregulate. Pe plan fizic, "totul e in ordine". Ce 0 poate ajuta sa "inteleaga" unde e rana? Ce smgereaza in ea? Cine s-o asculte, ca sa inteleaga partea ranWi, atinsa de intreruperea de sarcina? Ii va lua 9ase ani (cu ajutorul unui mic eveniment) sa descopere 9i sa recunoasca faptul ca insa9i relatia cu sotul fusese ranita, fisurata. UItimatumullui ("eu sau copilul?") sHirimase ceva in relatia lor. .. 9i singele din hemoragii
216
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
exprirna aceasta ruptura dintre ei, rana deschisa din relatia 10l~care singera. II chearna Jean - acesta este prenurnele fratelui mamei, mort de tinar. I~i poarta numele ca pe 0 urma a ranii triHte de mama sa, care, fetita Hind, i~i ad ora fratele mai mare. Cum s-ar putea prezenta ca 0 fiinta sensibila? Fidelitatea lui. .. ii va dicta sase autopedepseasea, sa se anestezieze in planul simturilor ~i al pHicerii, sa nu intretina viata din el. Jean are de ~ase ani 0 relatie stabila cu 0 tlnara, dar nu simte "nid 0 plikere" cu ea. Erectiile il fae sa intre ... ~i sa a~tepte. $i nu se intimpla nimic. "Neputinta" de a se lasa dus de plaCerel11 duce la un sexolog. Cind Jean accepta sa-i inapoieze mamei suferinta care ii apartinea, aceea de a H pierdut un frate iubit, cind Jean va accepta sa renunte la un prenume macabru pentru a-~i lua un nume viu ... dinamica sa personala se va schirnba ~i ne va scrie pentru a ne spune ca "a ie~it din neputinta, ca a gasit placerea". Pierre este un israelian care studiaza in Franta. Traieste impreuna cu prietena lui. In citeva luni, i~i va l~a diplo~a de inginer. Parintii hotarasc sa il viziteze, cu intentia de a-i aminti angajamentul fata de tara lui, adica sa se intoarca acasa dupa ce-~i va obtine diploma; Pierre e impartit. I~i iube~te prietena, ii place Franta ~i nu se ginde~te sa se intoarca "imediat" in tara lui. Cind parintii hotarasc sa-~i scurteze sejurul ~i sa pIece, Pierre Ie propune sa-i insoteasca cu ma~ina la aeroport. Pe autostrada, la citiva kilometri de aeroport, seopre~te intr-o parcare pentru a-~i satisface nevoile fiziologice~i~~i rupe piciorul pur ~i sirnplu coborind din ma~ina (dubla fractura, spitalizare, placa de fixare ... ). Pierre nu crede ca "accidentul" are de-a face cu conflictul lui, cu relatia cu parintii. .. sau cu iubita. Daca adaugam ca prima proba de examen urma sa aiM loc in saptamina urmatoare ... ce ar h;ebui sa-l convinga? A~teptind, i~i trateaza fractura ca pe 0 fractura ~i atit. Jeanne a hotarit sa se casatoreasca, orice-ar fi, inainte de sfir~itul anului. In ziua d" revelion, i.;;iia un angaiament
Tacerea cuvintelor 9i violenta raului
217
fata de un iubit. Pe nepregatite, dar cu toata familia de fata. $i a doua zi se treze~te bolnava coapta. Trei luni va £i boInava, avind acelea~;;isimptome (rau de la stomac, arsuri, dureri de cap ... ). Dupa trei lurn, pleaca in Maroc cu iubitul ei ~i incepe sa ia anticonceptionale. La intoarcere, simtomele se amplifica ~i se concentreaza in cele opt zile dinaintea menstruatiei. "De Hecare data, timp de 0 sapUimina intreaga, mi-era ingrozitor de rau." Se casatore~te ~i timp de 16 ani este bolnava cronic, suferind mai multe zile pe luna... cu exceptia celor doua sarcini: "Greturi de sarcina? Nu .;;tiuce-i aia ... " In cuplu, in toti ace~ti ani, nid a cearta, nid un repro~, nid 0 revendicare: "Nici un cuvint mai ridicat decit celalalt, nici mai jos. Eram vazuti ca un cuplu ideal", adauga ea. Intr-o zi, izbucne~te un conflict intre ea ~i sot. 0 adevarata explozie eliberatoare, de care a fost ea insa~iuimWi: "Nu-mi credeam urechilor ce spuneam. Ma revoltam. Am tipat: «Sint bolnava de cind te cunosc. Nu aveam nimic inainte ... Spui ca e~ti a victima. Oar eu sint sufocata de relatia noastra.» Dupa aceasta «ie~ire» salbatica, vehementa, durerile au disparut .;;imi-am regasit sana tate a de tinara ... dar relatia cu sotul a devenit dificila, adica reala. Incepusem sa ma schimb .;;isa recunosc cii «angajamentul meu de la sfir~it de an» era a punere in fapt, ~i nu 0 dorinta adevarata ... $i am platit atitia ani cu somatizarile mele. Mai tirziu i-am spus sotului ca minia exprimata catre el era impotriva mea, Hindea m-am mintit singura." Marie, mama a treicopii, .;;i-apierdut la 9 ani tatal, care avea 39. I~i aminte~te bine evenirnentul. I~i facea temele, ditre seara, cind tatal s-a ridicat, a facut citiva pa~i, apoi a cazut lingii ~emineu. Ani de zile a trait acest moment, "caderea serii", cu agitat.ie, iritare, "un fel de rau". A facut legatura intre acest comportament .;;i amintirea mortii tatalui chiar in ziua de aniversare ... a 39 de ani. Asocierile de date sint inscrise in noi .;;ise reactiveaza in mornente-cheie sau dezvaluie 0 situatie dificila sau neincheiata. Va propunem un demers de arheologie familiala pentru a intelege legaturile ascunse care unesc nU9~)Ua fiinte, cum BiBUOTEGA PUBLICA
B_F. n i!.l (!onl:::& ,~. if·h·"'''liH.J1i .••~ p' f!o
~OS. Sit-fan C€)lMare Nr.20
j
218
DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE
am crede, ci doua intimplari de viata. Cind apare 0 boala sau un accident, e interesant sa te intrebi ce s-a intimplat cu tata, cu mama dnd aveau virsta noastra, in momentul evenimentelor. E 0 cautare dificila, pentru ca poate ingloba doua-trei generatii, sau chiar pe copiii no~tri. Un barb at descopera ca infarctul pe care I-a facut la 42 de ani are un echivalent la tatal sau: la 42 de ani, acesta avusese un accident de ma~ina care aproape 11costase viata.
o femeie a carei mama
fusese bolnava inca de la na~terea sa se trezise brusc, la 17 ani, in rolul de ingrijitoare, raspunzind de casa (~apte frati ~i surori). Tatal fusese spitalizat pentru un cancer ~i mama dizuse la pat, suferind de sciatica. Ea a administrat totul cu devotament ~i competenta, luindu-~i bacalaureatul ~i continuind sa dudi ani de-a rindul 0 viata supraincarcata in "profesia" ei de ingrijitoare. La 39 de ani, i~i descopera un cancer la sin. Cautind sensuI ~i nu cauza afectiunii, i~i da seama ca fiica ei cea mare are exact virsta la care ea i~i luase in ingrijire parintii. Era ca I?icum ar fi a~teptat ca fiica ei sa ajunga la virsta de a-~i asuma rolul care ii fusese atribuitei: eel de a fi mama a parintilor, pentru ca in sfir~it sa fie ingrijita, sa-~i inceteze hiperactivitatea.
Repetitiile I?iscerariile ne jaloneaza existenta ... ~i noi Ie dam voie. "De fiecare data cind sint in conflict ~i nu-mi pot exprima pozitia, nu pot fi inteleasa, am un accident de ma~ina, nu gray, dar. .. costisitor (caroseria ~ifonata, faruri, portiere, roti). De aceea, dupa un conflict neexprimat, am obiceiul sa iau un taxi. .. "
Recomandari terapeutice ... prin simboluri Daca acceptam ideea ca "durerile" produse de corp ($i care devin dteodata boli ~isomatizari functionale) sint limbaje sim-
Tacerea cuvintelor ~iviolenta raului
219
bolice, asta inseamna ca ar fi posibil sa Ie vindecam nu doar pomind de la simp tome, ci de la sens, de la discursul ascuns in care se inscriu ~i sa Ie tratam prin raspunsuri simbolice. Propunem uneori "raspunsuri simbolice", care sint inteIese ~i devin elemente active in vindecare sau provoaca disparitia simptomelor. Micul Thomas, 6 ani, sufera de astm de doi ani~i jumatate. Tatal sau a parasit-o pe mama dnd Thomas avea 3 ani ~i jumatate (elementul declanl?ator). Se joaca singur, refuza sa-I?iamestece fratele sau sora in jocuri, refuza viata sociala propusa de mama, se rupe de tot. Spune adesea: "Nu-mi place aerul din casa asta, prefer aerul tatei." Ii propunem mamei sa foloseasca 0 sticla mare (numita damigeana), pe care va lipi 0 eticheta cu "Damigeana cu aer de tata", cu 'un mic furtun de aspirat. $i in ziua in care mama aduce sticla cu aer, Thomas se joaca in baie, 0 striga pe mama ~i ii spune: "Uite, fac ca pel?tele. $i respir sub apa." Ea spune: "Nu a mai facut crize de astm din acea zi. Am fost foarte emotionata de aceasta. impacare simbolica." Mai propunem ~i ceea ce numim jocuri, prescriptii simbolice, care se refera Ia un aspect al discursului sau al simptomului, inteles ca avind incarcatura simbolica putemica. Ni se intimpla sa prescriem unei persoane sa asculte Mozart pentru rinichi sau pentru ficat, sa-~i imagineze ceafa ca pe un burete usca t care se umfla cu apa in timp ce coboara incet in mare ... Micul Rene, 4 ani I?ijumatate, merge la cre~a pentru prima data ~i din a treia zi incepe sa faca in pantaloni. Tatal se supara, il ameninta ~iii promite 0 bataie in cazul in care continua: "De acum e~ti mare!'~ Rene ii spune mamei: "Nu pot sa ma abtin. lese singur. Imi vine ~i gata." Ii propune mamei sa-i povesteasca despre nal?terea Iui. lzbucnel?te in hohote, spunind: "Nu i-am vorbit niciodata despre asta ca sa nu-l traumatizez, e nascut prin cezariana." Accepta totu~i sa-i povesteasdi ce a trait ea, decizia obstetricianului ... Ne spune apoi ca dificultatile Iui Rene privind defecarea au disparut de a doua zi dupa ce i-a povestit.
220
DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ IN'TELEGE
Acest copil avea 12 ani dnd tatiH sau s-a sinucis, spinzurindu-se. Tacerea din jurul acestui evenirnent, in familie ;;i in viata sa, il face sa aiba adesea dureri de laringe (sufo.dri, spasme). Timp de 30 de ani, sufera mai multe operatii: amigdale, chist, ganglioni in git ;;i la ceafa. Intr-un joc simbolic, ii vorbe;;te tatalui sau despre minia lui ;;i despre iubire, fidelitate, prin toate acele cicatrici. Totatitea dovezi de existenta ale acestui tata care a dat bir cu fugitiiprea devreme ... Barbatului i-a fast imposibil sa-i spuna acestui tata: "Te iubesc ;;i iti port pica." Un prieten chirurg a acceptat sa Ie lase pacientilor sai 0 marturie simbolica pentru ceea ce le-a luat. "Relatia mea cu ei s-a schimbat total. Am remarcat;;i 0 diminuare a complicatiilor postoperatorii." Propunem, de exemplu, sa se filmeze pe video cezarieneIe ;;i sa se ofere banda mamelor. Ele vor hotari dad, vor sa vada cum s-a nascut copilul. In acest domeniu, al creativmitii, putem incerca muIte, putem introduce fantezia 9i magia simbolicului. Putem incerca mici povestioare pentru copiii no;;tri, lasindu-ne imaginatia sa faca asocieri libere ;;i active, pornind de la un simp tom, legind astfel diferite aspecte ale lumii lor interioare de viata cotidiana, dindu-Ie imagini, fabule care reprezinta realitatea ;;i vastul domeniu al incon;;tientului. Sa traie~ti cuvinte dincolo de sensuri, sa tri'iie~ti sensurile dincolo de dureri.
Dominique Meunier
In acest demers ce consta in a asculta durerile corpului pentru a intelege mai bine ce spune, capcana care trebuie evitata 0 reprezinta confuzia intre cauza;;i sens. Avem prea muIt tendinta sa cautam cauza, adica explicatia unui lucru. Inlocuim prea u;;or intelegerea - 0 dutare a semnificatiei, cu explicatia - 0 dutare a ;;tiintei,3 controlului ;;i a stapinirii. Pre a adesea vorbim despre corpul nostru, varbim tn lontZ corpului nostru, in loc sa-l lasam pe el sa vorbeasd. Dar ii putem "vorbi" ;;icorpului nostru prin multiplele limbaje sim-
Tacerea cuvintelor 9i violenta raului
221
bolice pe care Ie avem la dispozitie. El are nevoie mai muIt de intelegere dedt de control. Taate baZile, durerile nu stnt am de negative pe eft par la inceput; au un sens ;;i, intr-un fel, reprezinta un mijloc de a stabili un echilibru intr-un sistem intern amenintat, un mijloc de a scoate la iveala ce nu se spune. Organismul individual este un ecosistem in sine, care nu poate exista tara legatura cu un ecosistem mai vast, cel al mediului ;;i al relatiilor apropiate. Fiecare boala, fiecare atingere are una sau mai multe functii ascunse, care fac posibila descoperirea - pentru a trece de la ingrijire la vindecare. Sa-pi asculti corpul tnseamna sa asculpi pentru a mai buna relapie cu tine tnsupi. Sa ne ascultam pe nai In fata celuilalt pentru a ne permite sa ramtnem vii ;>isanata;>i.De ce nu? .. ,
Terorismul relational
223
Terorismul relational , Sau Ifdadi m-ai iubi eu adevarat"
Fifrii imaginatie, iubirea n-are nici 0 ~ansa.
Romain Gary
Terorismul politic face uz de violenta pentru a provoca 0 schimbare de atitudine la ceilalti, impresionindu-i printr-un climat de nesiguranta. Terorismul relational este la fel. Perversitatea lui consta in aceea ca nu invoca ura sau razboiul, ci exercita violenta in numele iubirii familia Ie sau al indragostirii. Sentimentele generoase, loialitatea ~i teama de a pierde iubirea sint exploatate pentru a-I face pe celalalt sa se supuna. Terorismul relational se desfa~oara zilnic, la mesele de familie, in lumina slaba a veiozei, in paturile conjugale sau in ma~inile ce se indreapta spre soarele vacantelor. Familie, cuplu, relatii apropiate, zone de implicare ~i de a~teptari afecti- . ve intense, in toate acestea violenta exercitata asupra celuilalt este pe masura dorintelor ~i a temerilcir proiectate asupra lor ~i a deceptiilor traite. Cuvintele utilizate de cei care se simt victime ale unui terorism afectiv sint violente: posesivitate, sufocare, strivire, pu~carie, tiranie, paralizie, mumificare, moarte ("sint ca ~i mort"). "Pentru el, eu nu mai exist." "Cind vorbe~ti a~a in locul meu ma descompun, imipierd unitatea."
~r~
G~~-
__ ~
"Nu mai suport sa 0 ascult vorbind in locul meu. Ma darfma. "
La baza terorismului se afla 0 tentativa de substituire: • Substitui dorinta mea dorintei celuilalt. • Nevoia mea e mai importanta dedt a lui. • Ideologia mea 0 Wocuie~te pe a lui. Terorismul relational poate lua forma dulce a bunavointei: "AI' fi mai bine pentru tine ... " sau a unui aer patern: "Am crezut ca e mai bine pentru tine sa nu pleci singur in vacanta, de aceea i-am cerut lui Jean sa te insoteasca." Sau 0 forma mai violenta (critica, ~antaj ~i repro~uri): "Daca nu te casatore~ti in biserica, inseamna ca nu ne mai iube~ti, nu mai e~ti fiul meu", "Daca te mai vezi cu fiinta asta, nu mai avem ce discuta." Oar poate lua ~i forma teribila a unoI' ordine paradoxale (mesaje contradictorii) sau a negarii (sa faci ca ~i cum celalalt n-ar fi spus nimic, ca ~i cum opiniile ~i dorintele lui nu ar exista). Una dintre formele subtile ale negarii este sa-ti apropriezi cuvintul celuilalt, spunind:
224
DACA M-A$ ASCUI.:TA, M-A$ INTELEGE
"Da, 9tiU." ,,$tiam ca 0 sa-mi spui asta." Gindul celuilalt este astfel devalorizat, pentru ca eu il aveam inaintea lui.
Un arsenal complex Terorismul poate fi sub tit lipsit aparent de lupta sau drama. Printre arme, se numara tacerea imbufnata, sarcasmul, semnele de intoleranta. cum ar fi suspinele, privirile semnificative, remarcile acide, ocheadele ucigatoare, admonestarile, apelurile la altruism sau la sentimente de mila, de vinovatie sau de ru9ine. Refuzurile sexuale sau de alta natura, tacerile apasatoare, gesturile iritate, lacrimile, interogatoriile, denigrarea 9i multe aIte tactici. In acest domeniu, gasim adevarati arti9ti, jongleuri ai relatiei, echilibri9ti extrem de abili pe coarda subtire a manipularii. Daca putem da un pas inapoi sau nu sintem implicati direct, s-ar putea sa rIdem sau saadmiram programele de acrobatie relationala care vor sa provoace disconfortuL dezechilibrut chiar nebunia celuilalt. Dar in ce conditii este pus in scena acest arsenal extrem de variat? Scopul urmarit pare sa fie schimbarea celuilalt sau impiedicarea schimbarii lui - in oriee caz, folosirea lui (ea pe un C09de gunoi, ea bun mobil, ea auxiliar, ca sursa de multumiri etc.), mentinerea in dependenta, legarea de 0 situatie, de o persoana. Cind eu nu-mi pot oferi destula iubire, atentie, grija, cei apropiati vor fi obligati sa mi Ie dea. Daca n-o fac spontan, dupa cum imi convine mie, voi deveni violent, ca sa raspunda a9teptarilor mele. Prin invinovatire sau seduqie, prin fortal voi incerca sa obtin ceea ce nu mi se da de buna voie. Astfel, dinamica terorista apare atunci cind fac in a9a fel inclt nevoile mele sa depinda de eeilalti intr-o prea mare m asura, dnd nu suport ca aceia care-mi sint dragi si4 nu corps· punda sp:::rantelor mele, cind nu suport ca ei sa he diferiti de 'maginea pe care 0 am Jespre ei. Teror'smul se bazeaza pc
Terorismul relational
225
ansamblul de intentii, dorinte 9i temeri exprimate, proiectate asupra celuilalt, ancorate in. celiHalt sub pretextul iubirii. Cind eram copil, era de ajuns sa strig sau sa ma strimb pentru ca un om mare sa-mi ghiceasca nevoile 9i sa mi Ie satisfaca. E greu sa renunti 1a aceasta putere. "Am l1evoie de tine $i am sa fac ca aceasta nevoie sa fie a ta." Bineinteles, in orice re1atie se transmite dorinta ca celalalt sa gindeasca, sa fadi sau sa simta a1tfe1decit 0 face. Face parte din cautarea confirmarii ea eelalalt e sensibil la iubirea mea, la relatia pe care i-o propun, i-o ofer: '"A9 vrea sa vorbeasca mai mult cu mine." "Mi-ar placea ca 9i copiii mei sa indrageasca munte1e, ca 9i mine." "Mi-a9 dori sa fie mai vesela 9i mai primitoare cind ma intore acasa." "Nu poti sa-mi fad asta./J Aceste dorinte asupra celuilalt ajung sa il terorizeze dad se transforma in impuneri 9i daca se folosesc mijloace de presiune pentru a viola 9i a ataca existenta ceb1ilalt. lata un adolescent de 15 ani, care urIa ill te1efon cind mama sa il anunta ca nu se va intoarce 1a prinz, cum era prevazut, ci pentru masa de sear a: "Trebuie sa te intord, nu poti sa-mi fad asta. Trebuiesa vii imediat. Ma auzi? Vreau sa vii cum am stabilit ... " Nu sentimentele sau dorinte1e noastre 11ataea pe ceUilalt, ci mecanismele noastre de aparare, temerile 9i crisparile noastre: "Mi-e atit de frica sa nu-mi pierd respectul de sine, inclt shut nevoia sa-1 devalorizez pe ceHUaH." "Mi-e atit de teama sa nu fiu abandonat, indt imi supraveghez cu gelozie partenera./J "Ca sa nu risc sa ma ingeL nu iau niciodata initiativa."
226
Terorismul relational
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
"Sentimentul ca mi-am ratat viata;;i cuplul e ant de puternie, indt imi oblig fiica sa reu;;easca intru totul, sa traiasca pentru mine, sa fie fericita in locul meu." Cum sa scapi de ceva ce-ti lipse?te? Cum sa scapi, de exempIu, de Upsa de i:ncredere?
Cei care se tem de abandon, cei care triHesc cu teama permanenHi de a fi respin;;i exercita asupra celor din jur presiuni nemiloase (de fapt, demne de mila) ;;i patetice. Nimic nu-i poate lini;;ti ;;i totul e interpretat in sensul devalorizarii lor profunde. "Nu-mi mai ceri nimic, inseamna ca nu mai contezi pe mine, ca nu temaiinteresez.ca ocup un loc neinsenmat in viata ta ... " $i dteva zile mai tirziu: ,Jmi ceri tot timpul sa fac dte ceva pentru tine ;;i apoi nici nu.,.mi spui daca ceea ce-am facut ti-a convenit, nu spui multumesc, ca ~i cum ti s-ar fi cuvenit. Nu exist pentru tine dedt daca-ti sint de folos la lucru sau in altele ... !"
227
Acest week-end planificat cu entuziasm ;;i care se prezinta sub cele mai bune auspicii devine chiar in ajun un dezastru din cauza unui detaliu care va servi drept cal troian pentru sabotarea sistematica a planului. ,,_ Dar eu a;;teptam telefonul tau pentru a ;;ti daca mai e valabil. _ Asculta, te-am sunat acum trei zile ;;i am vorbit despre aceste planuri. Trebuia sa vin sa te iau la 10. ~ Da, dar daca acest week-end era atit de important pentru tine, m-ai fi sunat de dimineata. Pentru tine e ceva banal, obi;;nuit. Putin iti pasa dad\. nu merge. Ai alte posibilitati.· . _ Nu e yorba de alte posibilitati, ci de acest week-end cu tine. _ Nu mai am chef sa vin. Simt ca nu dai importanta relatiei noastre ... " $i astfel incep lungi ore de asigurari, de promisiuni, de marturisiri;;i atentie. Acest week-end e platit scump chiar inainte sa inceapa ... Bunele intentii
Repro~ul ~i lamentatia sint folosite ca ancore pentru a-I retine pe celalalt ~i in acela;;i timp ca respingeri ale celuilalt, pentru ca la rindullui sa te respinga. Astfel, vei aVea dovada convingerii tale intime ca vei fi abandonat. "Nu pot fi dedt respins, mai ales daca ma arat a;;a cum sint. $i dad ma prefac, nu eu voi fi iubit. Ma arat insuportabil cerindu-i celuilalt sa ma accepte a;;a, neconditionat ~i sa ma respinga." Aceste mesaje dubIe, catre sine ;;i celalalt, declan~eaza anxietatea ~iimpresia ca nu exist a scapare, 0 alta ie;;ire dedt respingerea sau instrainarea. Cel care se teme de abandon -;;i toti ne temem, mai mult sau mai putin - incearca, cu 0 tenacitate disperata, in acela;;i timp sa evite ;;i sa induca repetarea sau implinirea dramei care-l obsedeaza. Orice mijloc e bun, mai ales atunci cind el functioneaza bine pentru a "ameninta" relatia, a 0 descuraja ;;i a 0 duce in pragul disperarii.
"Daca m-ai iubi, n-ai lipsi atit de mult." "Dad m-ai iubi, m-ai dori in momentul in care te doresc ;;i eu."
"Daca m-ai iubi" inseamna nu ma iube?ti. $i eel care iube;;te este prins in capcana acestor cuvinte, care-i dicteaza cum trebuie sa-;;i dovedeasca iubirea, negind ill acela$i timp iubirea. "Te iubesc, dar vreau sa locuiesc ill continuare in apartamentul meu", ii spunea 0 tinara iubitului ei, care-;;i parasise de curilld parintii. "Daca m-ai iubi cu adevarat, raspunde iubitul, daca m-ai iubi cum te iubesc eu, ai dori, ca ;;i mine, sa traim impreuna." Iubirea este asociata aici asemanarii, similitudinii in gusturi, dorinte ;;i sentimente. Se confunda eu relatia. Persoana careia i se spune asta ar putea raspunde:
228
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE
Jmi reeunosc iubirea pentru tine, diferita de a ta, dar ee spun eu, ea vreau sa loeuiese singura 0 vreme, tine de relatia mea eu tine ~i cu mine insumi." Unul dintre lucrurile cele mai dificile este sa diferentiezi relatia de sentimente. E greu sa desparti aceste doua registre, cu atlt mai mult dad unul dintre pal'teneri are interesul de a men tine osmoza. "M-am saturat de studiile tale: lipse~ti mereu, nu egti niciodata aici; gi copiii se pllng. Trebuie sa alegi: eu sau studiile." "Ani de zile am avut migrene in fiecare week-end, povestegte 0 sotie. Sotul meu a fost extraordinar de rabdator ~i de atent. Se ocupa de copii, ma dadacea. Acum, in urma unuicurs de dezvoltare personala gi a unui tratament homeopatic, nu ma mai doare capul. Dar sotul meu continua sa ma intrebe in fiecare simbata daca mi-e bine, dad ma dOal'e, daca sint obosita. Solieitudinea asta imi devine insuportabilii, roa agaseaza. Vrea sa-mi fie rau?" Aceasta femeie s-a revoltat intr-o zi, strigind ca nu mai vrea sa fie tratata ca un bolnav, ca 0 femeie fragila ~i iresponsabila. In fata revoltei pina la paroxism, sotul a ramas calm, apoi i-a spus eu compasiune: "Vad ca egti obosita, nu-ti mai controlezi nervii, ar trebui sa te odihnegti. Nu te ingrijora, 0 sa ma ocup eu de toL" EI folosea, cu bune intentii, arma negarii - aceasta forma de a nu lua in considerare cuvintul celuilalt. Fara sa vrea, igi continua represiunea, In acest caz, el reprima schimbarea celuilalt, schimbare care ii ameninta propriullui echilibru. In acest exemplu, putem distinge revolta, 0 migcare spontana de reactie, de represiune. Aceasta pare structurata, organizata sub forma unor tactici teroriste implacabile. Povestea acestui cuplu gi incercarea acestei femei de a deveni autonoma au trecut printr-un proces de divort ingrozitol~ in care represiunea exercitata de sot gi-a gasit un sprijin in judecator. S-au folosit ca probe ale dezordinii ei menta Ie descried ale exercitiilor la care participase, cum ar
Terorismul relational
229
fi rebirth1, strigatul primar2, pasaje din cartile pe care Ie citea, cele din Janine Fontaine :?iLes Dialogues avec l'ange (DialoguriIe Crt ingerul) de Gitta Mallaz. I-au fost luati cop iii, pentru d judecatorul a spus: "Sinteti prea independenta pentru a fi 0 mama buna." In efortuI de a-I mentinepe celalalt slab sau bolnav, putem simti confuzia imensa in care se aHa cel care se eramponeaza de 0 pozitie superioata. Dar aceasta confuzie nu va fi spusa niciodata, va fi negata gi combatuta prin violenta impotriva celuilalt, in numele inalte gi aldesentimentelor bune. Aceasta violentaprincipiilor a PISB face ravagii durata, care despart pentru totdeauna doua fiinte ... mai ales daca ramin impreuna. In numele interesului pentru celalalt ineerc sa-i impun modul de viata despre care ~tiu eu ca e bun pentru el. .. Aceasta tinara provenita dintr-o famiHe numeroasa i~i preseaza mama sa iasa mai mult, acum, di nu mai are copii de ingrijit: "Ar trebui sa te duci la expozitii, sa-ti cumperi haine, sa calatoregti, sa-ti faci proiecte." La fiecare vizita, insista: "Ce-ai mai facut nou?" Mama se simte vinovata, fiindca ii place sa fie linigtita, sa dea friu liber oboselii, sa se relaxeze. Piica 0 tracaseaza, pentru ca ii este greu sa conceapa ca mama se aHa intr-o etapa a vietii complet diferita de a sa gi ca energia gi dorintele ei sint diferite. Intoleranta are la baza 0 lipsa deimaginatie care ne impiedidi sa vedem ca celalalt are reactii gi nevoi diferite; se bazeaza pe 0 identificare tara distanta. A facemutre
Privirea s£1giata~i s£1gietoarein acela~i timp face parte din arsenalul terorism111ui. Proiecteaza asupI'a celuilalt frustrarea pe care nu ti-ai putut-o potoli. 1 Metoda psihoterapeutica prin care subiectul este ajutat sa-9i retri:iiasca na9terea. (N. red.) 2 procedeu psihoterapeutic prin care subiectul este ajutat sa regaseasd\ originea afectiunii prin strigi'i.te. (N. red.)
230
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
"Te-ai simtit bine fara mine, ei bine, a sa-ti distrug pina ~i amintirea!" Aceasta femeie ~i fiica ei au plecat intr-un week-end la Paris: Muzeul Picasso, Opera franceza, restaurant. La intoarcere, indi se bucura de descoperirile lor. Pe palier, mama imita tenorul, iar fiica, pe eroina. U~a se deschide ~i apare chipulintunecat al"tatalui-sot": "Credeam ca va intoarceti cu trenul de 1,30." Ele tac, i1poiraspund intr-un glas: "Sintem sf1r~ite.Ne culcam imediat." A face mutre inseamna un refuz incapapnat de a spune in cuvinte ceea ce pare de nerostit pentru orgoliul meu: "Sint ranit, sint gelos, ma simt exclus." La intoarcerea dintr-un week-end placut la munte, cu prietenii, acest barbatsimte cum i se duce toata bucuria amintirilor vazind chipul intunecat ~iindurerat al iubitei, care 1l prime~te cu acestecuvinte: "A, deci te-ai simtitbine ... !" $i totu~i ea ii spusese: "Ou-te, simte-te bine, nu-ti fa griji pen tru mine ... "
Terorismul relational
231
Toatil aceasta nevoie de a vorbi Iii teama de a spune.
M. Benin
La originea terorismului emotional se afla adesea 0 experienta dureroasa, traita prin tacere, prin fuga ~i compensatiL Riinile provocate sint de nedescris. "Ma simt ranit fara sa ~tiu de ce, poate doar de aceasta durere din mine pe care a resimt ca pe 0 atingere adusa integritatii mele." Cel care se inchidein imbufnare afi~eaza de fapt minie ~i suferinta. Oar dincolo se ascunde rana. Multe suferinte ii ascund chiar celui care Ie traie~te rana care Ie provoaca. Esenta suferintei insuportabile este de a spune $i de a ascunde t11acela$i timp rana interioara.
Unii, copii sau adulti, se joaca de-a tikerea numita ~i "a face mutre". Consta in a nu-i vorbi celuilalt, urmind un anume cod. Pentru a nu se dezice, trebuie sa-l a~tepte pe celalalt sa fadi primul pas. Aceasta necesita a mare concentrare ~i multa atentie ... fata de celalalt. Aerul de normalitate e mentinut cu emfaza. "Sotia mea nu e niciodata atit de draguta sau de atenta cu mine ca atunci cind e imbufnata. Se adreseaza inveli~ului, iar eu nu exist." In grupurile de copii, ceilalti il pot aduce pe unul dintre ei la disperare, punindu-l in carantina. "Haideti, fetelor, n-o sa mai vorbim cu el, e in stare sa-i spuna tot invatatoareL"
"Va a$tept de ore tn $ir trist $i disperat ... imaginfndu-mi cum va distraji fara mine!"
"Aveam 8 ani cind unul dintre colegii de clasa a raspindit vestea ca eu a~ avea origini africane.""E buzat, se vede, nu? Oaca ar recunoa~te, noi n-am avea nimic impotriva negrilor."
232
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELECE
,,$i eu incercam sa spun ca strabunicul meu era}talian ... Doi ani am fost respins de aproape toata ~coala. lmi uram parintii ca au facut un asemenea copil." "Tu
e~ti raul"
Intr-un conflict, 0 problema, despartire sau dezacord dureros intr-o relatie, terorismul consta in a incerca sa arlmci raul asupra celuilalt. Pentru a pastra 0 imagine de sine intacta, pentru a ne simti buni, ni se pare necesar sa-idovedim celuilalt ca totul e din vina lui. "Mi se pare insuportabil sa am sentimente «urlte», rateuri ~i insuficiente. Trebuie sa arunc afara raul. $i atunci ma incapatinez sa-i arat celuilalt ca problema vine de la el, ca eu sint 0 victima inocenta, in ciuda bunavointei de care am dat dovada." Fiecare e convins ca demonii sai interiori apar mnnai ca reactie la demonii celui de alaturi ~ica acest lucru nu i s-ar intimpla cu un alt partener. Anumite depresii care apar in urma pierderii unui partener perceput ca "rau" tin de faptul ca nu mai poF proiecta raul asupra celuilalt ~i ca trebuie sa 11recuno~ti in tine. "Cel mai mare rau pe care mi I-a putut face a fost ca s-a lasat ucis de un ~ofer prost. .. " AceasUi sotie, care s-a casatorit la 18 ani pentru a scapa de familie, ii va repro~a sotului ei toata viata ca nu e cum vrea ea. "Nu ti-ai asumat rolul de barbat, de tata. Uite, tot tata ti-a imprumptat banii ca sa-ti incepi afacerea. Intotdeauna eu iau deciziile: sa schimbam apartamentul, sa cumparam o casa, sa organizez vacantele copiilor. .. Tot eu te-am impins ~i sa ma ceri in casatorie de la tata ... care la rindullui ma presa sa nu ma casatoresc prea repede ... " Aceasta femeie incearca sa puna in spatele sotului propria-i dificultate de a se indeparta de tata, de a renunta la fidelitatea profunda fata de acesta, care 0 impiedica sa admita existenta unui alt barbat. Acest tata obosit i-atras 0 palma fiului care nu s-a conformat pe data. II cuprinde sentimentul de vina ~i atunci de-
Terorismul relational
233
vine terorist; trebuie sa-~i convinga fiul ca ceea ce a facut era un act legitim ~i sa-~i transfere asupra acestuia propria vinovatie: ,,0 faci dinadins ca sa ma iriti dnd ma intorc acasa. N-asculti niciodata ce-ti spun, tu ... tu ... tu ... " Aceasta nevoie a tatalui de a se justifica ~i de a se lini~ti aruncind asupra altuia agresivitatea din el este pentru copH mult mai apasatoare ~i mai nociva dedt palma primWi. Copiii sint adesea genero~i $i dependenti, accepta U$or sa ia asupra lor ceea ce nu merge in familie. Adesea, sint tapi ispa~itoride buna voie ~i chiar se ofera. Numai ca aceasta credinta ca 'iun tata bun are intotdeauna dreptate" $i ca, in orice caz, ,,[ne] VOl' multumi mai tirziu" este atit de inradacinata, inclt acest lucru nu este recunoscut niciodata. Confuzia intre iubire $i educatie este des intilnita. $i aceasta se vede in iubirHe noastre de adulti. "Daca nu ma conformez, nu voi fi iubit." "Traiam cu speranta mereu in$elata, dar niciodata stinsa ca voi fi iubit mai mult daca fac ceea ce-mi inchipui ca dore~te celalalt ... Misiune imposibila, infinita. Traiam fara incetare intr-o stare de autoprivatiune, sperind ca astfel voi fi iubit de parinti, fiind pregatit sa primesc ceea ce «trebuia» sa-mi dea $i n-am primit niciodata." Nevoia de a-I transfonna pe celalalt in "rau" poate fi reactia la oranire. Pentru aceasta femeie pe care sotul a parasit-o, devalorizarea e inacceptabila. De disperare, ea Ii striga: "Poti distruge totui, dar nu copiii: asta n-o sa te las sa faci." Ea merge pina la a-i imprumuta tata1.ui intentia de a-~i distruge copiii. Tentativa de a-I transform a pe celalalt in persecutor o ajuta sa-~i ridice moralul. Rearanjeaza lucrurile in favoarea ei, ilincarca pe eeUilalt pentru a ascunde un adevar despre ea insa~i. Pentru a nu infrunta partea negativa din sine, eel mai bun mijloc este sa Ii atribui celuilalt rolul negativ, rolul de "rau" $i sa 1tijustifici prin comportamentullui violenta din tine.
234
Terorismul relational
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Copiii invata foarte devreme sa defineasca 0 cearta printr-un tIel a inceput", spus pe un ton de inocenta ofensata. Ei trag 0 perdea alba peste placerea pe care au simtit-o prin agresiune. Deschid astfel drumul catre 0 dinamica frecventa a ir~sponsabilitatii: "Nu e vina mea." In anumite perioade ale anului, 90selele 9i autostrazile par frecventate numai de iresponsabili. Eu ii numesc "dreptii". Nu au vazut niciodata ca manevra de depa9ire executata cu abilitate I-a facut pe cel din fata sa se precipite, ca aproape I-a aruncat in 9ant. El, dreptul, e deja departe, testind posibilitatea unei noi manevre abile. Mai sint 9i cei care dau lectii, gata oricind sa i9i asume orice risc pentru a-I inspiHminta sau pentru a-I trezi pe celalalt, neatentul sau neindeminaticul care i-a deranjat. .. chiar daca acesta habar n-are. Nu spun nimic eel ce nu spune, nu cere 9i nu impune nimic se poate dovedi cel mai subtil terorist. Vrea sa obtina afectiune si atentie fara sa ceara, fara a-9i arata nevoia. II ~onstringe pe ~el car~ il iube9te sa-i ghiceasca, sa-i testeze, sa-i pindeasca reactiile fara incetare. Acele ,,fa ce vrei", "mi-e indiferent" sau "cum vrei tu" sint adevarate otravuri pentru 0 relatie. Cel care Ie enunta nu se define9te, ii lasa responsabilitatea celuilalt. In viata conjugala sau de familie, acesta declangeaza in celalalt respingere, violenta, adesea retinuta, care se va exprima prin puneri in fapte 9i dislocari. ,,-
Ce ti-ar placea de ziua ta? Ce vrei tu. M-am gindit la un pulovar albastru, cum iti plac tie ...? Daca. tie-ti place!"
Dar cel ce nu cere nu cauta intotdeauna sa primeasca. EI poate indica astfeilldistanta regulamentara" in ce-l prive9te 9i poate resimti atentiile, raspunsurile celuilalt ca pe incalcari, lezari ale intimitatii. Acest tata care adopta 0 atitudine de nepasare in numele libertatii 9i al autonomiei i9i agreseaza in felul sau copiii.
235
Pune nevoia lui de a fi aprobat 9i de a evita confruntarile inaintea nevoii copiilor, care ar putea fi aceea de a primi aprobari 9i reactii clare. El nu dicteaza reguli, dar atitudinea lui implora: "Nu fa ce nu mi-ar placea!" Aceasta forma de indulgenta dublata de 0 presiune afectiva tacuta e 0 agresiune veritabila. $i e cu atit mai puternica cu cit copiii au nevoie sa vada 0 pozitie clara a parintilor. Ei simt nevoia sa vada, sa simta cum stau in raport cu 0 problema, 0 intrebare. Anumite
taceri sfnt prea rasunatoare pentru a nu fi fntelese.
Somatizarile
CorpuZ are nevoie de un cuvfnt pentru ureche pentru a se spune.
a se fnteZege ~i de 0
In dinamica terorismului relational, boala, cu multiplele ei functiuni, poate avea dublu rol. Poate fi 0 arma 9i 0 forma de aparare strategica. Detine 0 extraordinara putere de a invinovati - de exemplu, intr-o conversatie telefonica: lI$tii, nu ma simt bine. Ma simt obosita, dar nu-ti face griji. Pleaca totu9i in vacanta ... " "Nu 9tiu ce s-a intimplat; ieri, dupa ce ai plecat la stagiul de formare, mi s-a facut rau in bucatarie. Iti dai seama, daca copiii ramineau singuri! Acum totul e bine. Am chemat ambulanta, dar nu a venit. Dupa aceea, mi-a fost mai bine. Trebuie sa ma duc la un control. Nu-ti fa griji. .." Boala e 0 forma de aparare impotriva terorismului relational al celuilalt, dindu-ti posibilitatea sa refuzi fara a infrunta un conflict deschis.
236
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
,,$tii bine ca nu pot ciHatori mult din cauza durerilorde spate. Cum ai vrea sa te insotesc la mama ta?" "Cistitele ~;idurerile de sciatica sint totu~i folositoare. Sotul meu nu imi mai cere nici macar sa facem dragoste. Inainte, ma-hartuia permanent. Era chiar prea mult." "De cind am scolioza, tata nu ma mai obliga sa plivesc gradina." BoHle, aceasta forma de terarism asupra sinelui ca reactie la terorismul celuilalt, au ~i functia dea aduce un rau mai mic intr-o relatie prast echilibrata.
Colaborarea Terarismul nu se po ate exercita dedt cu colaborarea victimei. De altfel, el are doua victime, pentru di terorismul'poate fi reciprac, iar forta slabiciunii, imensa. Cel care se supune ii atribuie celuilalt 0 atotputernicie fantastica sau cel putin ii imprumuta ~i chiar ii da 0 putere exagerata. Evelyne a venit la consultatie. Sa 0 ascultam pe ea, concentrindu-ne asupra ei, asupra felului de a se comporta ~i nu asupra sotului, dupa cum pare sa ne ghideze discursul ei. "A~ vrea sa respir un pic $i sa ma gindesc la viata mea inainte de a lua decizia sa ma intorc la lucru sau sa ne despartim." (Disociaza cele doua decizii, neintelegind ca au acela$i sens.) "Ma sufoc, nu mai sup art aceasta viata in care nu exist dedt pentru a-mi servi sotul ~i copiii ~i chiar soerii, carese amesteca in toate. Pentru sotul meu a fi impreuna nn este 0 alegere, ci a datorie." "A ineeput simbata dimineata, cu a intrebare a lui Franr;ois: «Ei, ce facem azi ~i miine?» Nu am timp nici macar sa propun ceva; el are deja 0 propunere gata pregatita. Sint iuata din scurt. A~ vrea sa-i raspund: «Nimic. Sa stam aici impreuna.» Dar ma simt vinovata ~i rea ca nu ma entuziasmez de un plan care nu-mi convine. Nu mai pot, ma sufoca, imi ia oxigenul.
Terorismul relational
237
$i banii. Ah, banii! Asta a inceput acum dtiva ani, dnd a venital treilea copil pe care el nu-l voia. El vrea sa fiu $i eleganta, sa pregatesc mese variate, sa administrez banii din casa, adica pe ai lui, ~i sa mai fac ~i economii. Uneori, am impresia ca i-ar place a daca i-a~ da bani mapoi. Am fiicut acest lucru a data. Am transferat un cec in contullui. Mi-a spus: «E bine. Inseamna ca de-acum pot sa-ti dau mai putin!» Care di1.l.trenoi este atit de incon~tient? Cel mai adesea, imi spune: «Dar cum imparti tu toti banii pe care-I d$tig?» Da, eonfunda banii pe care ii d$tiga cu cei pe care-i cheltuiesc pentru familie. Ce ma rane9te cel mai tare e atunci cmd propun sa ie~im, el imi raspunde: «Mai sa fie! Dar tu eind ai de gind sa ne intoarcem? Eu miine lucrez!» $i eu lucrez din greu, fara sa d~tig nimic! Ci~tig umilinta de aJi intretinuta, de a-i fi mereu indatorata ~idisperarea de a ma gindi ca nu se va sfir~i niciodata. Nu raspund pentru a nu invenina situatia. Tin in mine sentimentul unei gre~eli nereparate $i a unei lipse. Celalalt e mai bun dedt mine $i mai ales trebuie sa aiba dreptate." Astazi, dupa a lunga perioada de gindire, eu putin ajutor, Evelyne deseopera dt s-a maltratat, s-a neglijat $i s-a pierdut in atotputernicia sotului. "La ineeput, mi se parea ca rigiditatea ~i exigentele lui denota forta de caracter. EI ~tia ee vroia. Eu eram adesea nehotarita." Treptat, ~i-a dat seama d avea posibilita!ea sa fie altfel, sa capete valoare fa:t;aa 0 cauta in revolta. I$i poate exprim~ punctul de vedere malt fel dedt prin refuz sau sabotaj. Ii lip sea aerul. A inceput sa fad yoga, dar: "Nu ajunge. Trebuie sa-mi gasesc spatiul meu." I~i descopera dorinte proprii, diferite de ale lui Franr;ois, plaminii ~i sufoeati de puterea acordata altara incep Sa se dilate. I$i intelege ~i i~i respecta aspiratiile. Aeum, Franr;ois e eel care intelege greu schimbarea. $i vor fi necesare noi ajustari. Sii te enun}i pi nu sii te denun}i.
Colaborarea la terorismul celuilalt devine a forma de terorism fata de sine prin autoreprimare $i autoeenzura. Tranchi-
238
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ 1NTELEGE
Terorismul relational
239
lizantele pot ajuta la instalarea acestei stari. Intre 66% ;;i 70% dintre consumatorii de tranchilizante sint femei. Femeilor de-
"Daca a9 arata ce simt cu adevarat, ceilalti ar ride de mine, m-ar dispretui 9i eu m-a9 uri."
primate de violentele conjugale Ii se prescriu medieamente psihotrope mult mai des decit barbatilor. Acestea vor calma sotia 9i 0 vor ajuta sa indure mai mult timp situatia de vidima, ca o cortina adusa sa mascheze necazul din relatie, singuratatea 9i neputinta. Aceasta aducere la tacere se adauga presiunii exercitate in multe familii de a nu fi abordate anumite subiede.
"N-are nici un rost sa vorbim. Nu schimba nimic. Nu vreau sa ranesc pe careva."
,,- Mama, de ce tanti Micheline e insarcinata, daca nu are sot? Ca Fecioara Maria?! - Nici pe departe. Spui ni$te gogomanii! Termina de mincat 9i du-te afara la joaca." ,,- La 9coala se spune ca exista tati care fac anumite lucruri cu fetele 9i ca trebuie sa vorbim despre asta. Tu crezi ca tata ar face asemenea I lucruri? - Vrei sa-ti trag 0 palma? E9ti nebuna sa-ti imaginezi a9a ceva! Frumoase lucruri va invata acum la 9coala!" Dupa un anume numar de astfel de raspunsuri care mutileaza, reprimarea deschisa devine inutila, copiii se autocenzureaza cu grija 9i 0 vor face 9i in viata adulta. Mijloacele de exprimare vor fi punerile in fapte, accidentele, somatizarile sau blocajul in stereotipuri. Marea majoritate a adultilor pe care ii intllnim se plIng de terorismul tacerii care domnea in familie. "Fara cuvinte. Nu existau cuvinte. Doar tacere. La masa, peste tot."
"De ce sa vorbesc despre tristetea mea de a fi singur? E fireasca, nu?" (Ca 9i cum ce e firesc nu merita sa fie spus.) Copiii simt foarte devreme ca aceasUi exprimare prin cuvinte, de9i vitala 9i necesara, risca sa declangezealte amenintari, violente sau respingeri. $i atunci taco
Pentru a depa~i terorismul relalional Nervul terorismului e teama. Puterea lui consta in intilnirea 9i combinarea a doua temeri, a mea 9i a celuilalt. Simtim temeri numeroase, in care se intrepiitrund prezentul, trecutul 9i viitorul, 0 pinza tesuta cu imprevizibil, necunoscut 9i cunoscut. Cind exercit 0 presiune, 0 violenta, intotdeauna pornesc de la frica mea: "Nu te imbraca a9a." "Cred ca te earn la9i antrenat de prieteni." "Nu vad la ce !i-ar servi sa faci studii, sa pleci la 200 de kilometri pentru un curs de formare. Ti-e bme a9a. sa-!i creezi probleme inutile ... "
0
"Nu crezi ca ar trebui sa incetezi sa ... "
"Mama ne dadea sa mincam, nu spunea nimie." "Mama mea vorbea tot timpul 9i nu spunea nimie." Cei mai multi se pIing ca au continuat aceasta tacere sub forma unei reprimari interioare, conduse de imaginar. "Daca-i spun asta, n-o sa inteleaga 9i in oriee caz se va supara."
Cea mai rea forma de terorism este sa fllasam pe ceWalt sa creada ca exprimam punctullui de vedere.
"Nu vorbi cu altii despre relatia noastra." Mi-e teama ca va vorbi in locul meu, ca va crea 0 imagine deformata, ca-mi incalca intimitatea. Nu am incredere in el, ii
240
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Terorismul relational
241
cer sa taca. Vreau sa ii jalonez cuvintele, sa-l conduc chiar din absenta. Adaug forme de presiune cum ar fi judecatile sau chiar amenintarile.
o asemenea copilarie nu pot duce 0 viata proprie, pentru ca aceasta este permanent definita de celalalt. Auzim adesea in terapie aceasta supunere, revolta inchisa.
"Ce nevoie puerila ai, de a-i spune mamei tale totul despre noi! Risca sa ne indeparteze."
"Nu pot face altfel. Ma opun, fug, ma zbat, fac 0 criza, $i apoi fac cum vrea ea."
"Oaca tu spui tot ce se petrece intre noi, eu nu mai pot continua."
Anumiti toxicomani i$i inte1eg dependenta de drog ca pe un fel de bariera care ii ajuta sa puna un ecran de netrecut intre ei $i mama. Orogul, ca un tert separator care ii va invada la rindullui, ii va devora cu 0 violenta din care uneori nu exista scapare. De multe ori, in relatii, alternativa este: ma definesc sau mil
Pe linga team a, s-ar putea, bineinteles, sa fie dorinta de a-ti conserva intimitatea, de a pastra 0 relatie deosebita, de a-i acorda un spatiu privilegiat. $i celalalt care se teme de judecata 9i de despartire va asculta, i9i va bloca exprimarea 9i liber-tatea. Nu va indrazni sa ia 0 pozitie 9i sa spuna, de exemplu:
las definit de ce/ala/t?
"Spun ce vreau $i cui vreau, dar tin cont de tine." Sau va raspunde imediat $i la rindu11ui va face presiuni asupra confidentului: "Sa nu-i spui ca F-am spus." Teama il va face sa se supuna sau sa nu se supuna ascunzindu-se. Sa te supui, sa te conformezi Ce ma face sa ma supun mesajelor 9i impunerilor celuilalt, facind terorismul relational eficace? Temerile, cu siguranta, dar 9i greutatea de a ma defini, de a 9ti clar ce vreau, ce simt, ce gindesc, ce sint in acest moment. Intii trebuie sa $tii $i apoi sa indrazne$ti sa afirmi, sa 0 arati celuilalt $i sa 0 mentii. Ceea ce ma face, ma conduce 9i ma obliga uneori sa ma las definit de celalalt este sentimentul unei datorii, al unei obligatii. "Trebuie sa accept sa-mi tai pamI. Oaca nu, va fi nefericit."
"Daca ma las definit de tine, mama, eu cum 0 sa mai cresc?"
"Trebuie sa merg s-o vad pe mama (chiar 9i atunci cind nu am chef), pentru ca-mi va spune ca 0 neglijez, ca e prea singura ... "
Mesaje/e parinte$ti ce/e mai daunatoare sint cele caredeftl1esc esenfa copilului. Remarcile care contin 'itU e$ti" sint mai vio-
Relatiile dintre mama 9i copil sint adesea incarcate de cereri, acestea avind valoarea unor adevarate ordine $i reprezentind definitii nemiloase date copilului, ce-l fac sa se conformeze a9tepti.'lrilor mamei. Unii dintre adultii care au avut
lente dedt ce contin "ar trebui". "Ar trebui" lasa totu$i putina libertate, loc de liber arbitru, posibilitatea de a nu te confmma. "Ar trebui" se refera la ce faei, la conduita, $i nu la persoana, precum "tu e$ti". "Tu e$ti" fixeaza 0 imagine de sine
242
DACAM-A$
ASCULTA,M-A$
INTELEGE
care ne marcheaza ca 0 definitie de nedepa~it intr-un moment in care personalitatea nu este inca farmata. "E~ti ca sora mea mai mare, care nu se gindea niciodata la ceilalfi." "Tu nu e~ti fkut pentru ~coala." "Ai un temperament de artist." Nici chiar imaginile flatante nu sint bune, pentru ca ne impun sanu dezamagim, ne impun 0 provocare permanenta, obligatia de a ne confarma modelului propus. Ne "obliga" sa nu dezamagim. "E~ti mai inteligent ~i mai intelegator decit fratii tai." ,,$tiu ca pot conta pe tme intotdeauna." Copilul sensibil i~i va dirija potentialul ~i fiinta catre forma care ii este atribuita ~i impusa. El va fi un raspuns la a~teptarea ~i la definitia celuilalt. Toate acestea, bineinteles, in cadrul unei dinamici de supunere. $i unui adult ii este greu sa se defineasca. Fiecare dintre noi are mii de fete. Fiecare are in el multe dorinte contradictorii ~i posibilitati. Caleidoscopul temerilor, al dorintelor ~i al ideilor formeaza imagini in permanenta schimbare. Sintem prin~i intr-un virtej de aspiratii, care sint in acela~i timp bogapile ~i tatonarile noastre in fata imensitatii vietii. Cind celalalt imi rastoarna dintr-o mi~care caleidoscopul ~i imi transmite: ,Jata ce e~ti sau ce ar trebui sa fii", am posibilitatea sa ma recunosc sau sa recunosc anumite parti din mine in proiecpa pe care mi-o prezinta et in definitia lui despre mine. Ma atrage pe terenullui, dar acela este ~i al meu. Pot simti in mine un da - "Da, sint ca tine", "Da, sint cum ma vezi", "Da, sint cum dore~ti tu sa fiu", chiar daca acum 0 clipa eram altfel. Nu e yorba de a fi versatil sau inconstant, ci dimpotriva, de 0 dinamica interioara in care se imbina, se intretaie, se amplifica sau paralizeaza mii de incercari de a fi ~i tot atitea de a nu fi asta sau cealalta.
Terorismul relational
243
Atunci, intrebarea esentiala in ce prive~te definirea proprie s-ar putea enunta astfel: "Ce domina in mine in acest moment, in aceasta situatie?" • Domina oare nevoia mea de a fi aprobat ~i de a fi in acord, care va domina ~i va reduce la tacere judecata, critica sau opozitia mea sau smt cu adevarat convins ~i aprob? • Ce domina in mine? Dorinta de a-i face rau, spunindu-i despre reactiile mele agresive fata de tradarea lui? 00rinta de a-I intelege ~i de a-I accepta? Dorinta de a tacea ~i de a ma indeparta, de a-I uita? • Ce parte din mine voi asculta? In aceasta confruntare interioara a unor forte multiple, uneori e mai simplu sa ma las definit de celalalt, de cerinta lui reala sau presupusa. Daca ma las definit astfet scap de alegerea mea prea dificila, de ambivalenta, scap de definitia mea, care nu ma poate cuprinde in intregime. Agresivitatea pe care 0 simteam fatii de celiilalt in timp ce ne aflam departe unul de celalalt mai multa vreme dispare in clipa in care il intilnesc, zimbitor, calduros, lncreziitor, sigur ca-l voi primi neconditionat. Pe care dintre aceste douii euri i Ie voi arata? Pe eel care-~i miicina frustrarea 9i agresiunea sau pe cellini9tit 9i satisfacut? Indiferent pe care 11refulez, eu ma tradez. Atunci ma las cuprins de sentimentul· dorit, a9teptat de celalalt 9i care se regase9te 9i in mine. Furia nascutii va izbucni altiidata, altcumva! Grice relatie este 0 interactiune. Mii simt schimbat, nuantat, impacat uneori de intilnire. Cind eram singur, confruntat cu propriile mele sentimente divergente, traiam un conflict. In mintea 9i in inima mea, se luptau aspecte diferite ale eului; pentru a Ie combate mai bine, proiectam 0 parte dintre ele asupra celuilalt. Pot sa iau astfel 0 pozitie, exprimind cele douii triiiri: • dorinta de razbunare, • bucuria 9i piacerea.
245
DACA M;A$ ASCULTA, M-A$ IN'TELEGE
Terorismul relational
"lata prin ce-am trecut a$teptindu-te, iata ce simt cind te vad."
atribuindu-i rolul negativ $i accentuind astfel propria pozitie de victima sau de "cel bun".
244
o mama Am fnvaJat sa spun da fndriiznind sa spun nu.
Mentinerea pozitiei Tatal e ingrijorat. Fiica adolescenta trece printr-o criza. E inchisa in sine, ostila, revoltata. El e convins ca ar avea nevoie sa vorbeasca cu a a treia persoana, pentru di el nu are a pozitie care sa favorizeze dialogul dintre ei. Intr-o zi, ii da adresa unui centru despre care a auzit vorbindu-se $i unde ar gasi ajutor. "De ce-mi dai asta? exclama fata. $tii bine ca nu ma voi duce!" Tatal ia biletul de pe masa din camera fiicei $i pleaca amarl:t. "Nu vrea sa primeasdi nimic de la mine. Refuza tot ce vreau sa-i dau ... " EI s-a lasat definit $i oprit in incercarea de a oferi de reactia ei. (,,$tii bine"); nu $i-a menfinut pozitia. Ar fi fast suficient sa-i spuna: "Eu iti dau adresa. Tu faci ce vrei cu ea." "E drept, prin asta iti arat ca-mi fac griji pentru tine. Fac ceva ca sa-mi lini$tesc grijile. Dad tu recuno$ti grijile mele, poate vei face ceva in legatura cu ale tale." Fata este in cumpana, intr-o dilema in ce prive$te alegerea: • Sa se recunoasca in perceptia tatalui $i sa primeasca semnul. • Sa nu se,recunoasca $i sa nu-l primeasca. • Sa inteleaga nelini$tea tatalui tara sa participe la ea, dar sa a admita, astfel inclt tatal sa se simta inteles. Intreruperea de ceUilalt
sistemului propus
Oialogurile in care se folose$te raportarea directa, "tu", sint adesea incercari ale ambelor parti de a-I defini pe celalalt,
in virsta $i insingurata ii cere fiicei sa a sune in fiecare duminidi seara. Ea define$te momentul $i frecven~ ta cu care fiica trebuie sa Ilia initiativa" de a surra. Oare i$i mentine iluzia di fiica dore$te sa a sune regulat? Fiiea nu a $tiut ce pozitie sa ia, a spus da, insa i$i uita adesea angajamentul. Suna intr-o luni $i, bineinteles, primeIe cuvinte pe care Ie au de sint a plingere $i un repro$: "Nu m-ai sunat aseara." Atunci se justifica, explica faptul ca a fast plecata; ele vor dezbate indelung motivele $i consecintele lipsei acelui telefon, fara a-$i da seama ca de fapt sistemulle prinde in capcana $i ca fiica nu e de acord cu definitia data relatiei de catre mama. Ar putea, de exemplu, sa ia a pozitie: "Sint acasa vineri seara. Oaca vrei, poti sa ma suni intre 8 $i 9.30." Sau: "Nu-mi place aceasta regula. Te sun dnd pot."
Autodefinirea
Sit confirmi dorinta celuilalt pentru a putea scitpa de ea.
Singurul antidot al terorismului relational pare sa fie autodefinirea permanenta, recunoscind in acela$i timp cererea sau sentimentul celuilalt. "Inteleg ce important ar fi pentru tine sa ma casatoresc la biserica. Oar pentru mine nu are sens." Te poti proteja de sadism indepartindu-te interior, gestionindu-ti mai bine emotiile fara a te identifiea cu ele. "Va trece $i asta." Inainte de a te plinge de poluare sau de a lasa temerile celuilalt sa te influenteze prea mult, inainte de a-I acuza ca e un tiran, ar trebui sa $tii ca nimeni nu e obligat sa-$i bage nasul in teava de e$apament a celuilalt.
246
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Opozantul Opozantul colaboreaza adesea la terorismul relationalla care e supus. Contrar aparentelor, cel care se opune, care declara .sistematic ca "nu e de acord", care lupta impotriva punctului de vedere al celuilalt, de fapt mai mult se lasa definit dedt se define$te. Se define$te "impotriva", dar adesea nu i$i arata propria dorinta sau propriul plan. Nu reu$e$te sa iasa din reactie pentru a intra in relatie. "Prietena mea ar vrea sa ne facem 0 casa lmpreuna. Are 0 gramada de idei. Eu nu smt de acord. Nu $tiu ce vreau. Dar cel putin $tiu ca ma opun ideii ei." "Protestantii" se definesc prin numele pe care 9i-1 dau, doar drept contestatari ai practicilor unei Biserici stabilite 9i nimic mai mult. Probl~ma pseudoconsistentei fondate pe opozitie $i revolta este 0 etapa necesara in adolescenta, inainte ca tinerii sa-9i poata construi propriul sistem de referinta. Unii ramin ancorati toata viata pe pozitia lIma opun" $i se scutesc astfel de definirea propriei pozitii.
Rezistenta la terorism Terorismul practicat $i suportat ne marcheaza t'?merile $i slabiciunile. Exishi totu9i 0 diferenta esentiala intre terorismul politic 9i cel relational. Primul e dorit, cautat, premeditat, con1;;tient.Al doilea apare, in general, in mod impulsiv, involuntar $i cel mai adesea incon$tient. .. Se strecoara in relatii cu abilitate, subtilitate 9i 0 incredibila statornicie, dejudnd previziunile, blodnd intentiile, sabotmd cele mai bune hotariri. Credem ca terorismul relational din trecut sau din prezent este cauza multor dureri fizice sau psihice. Ele devin cronice pentru a-i permite unei persoane - $i acesta este un paradox - sa supravietuiasca mtr-un haos care altfel i s-ar parea intolerabil. Cum sa-ti construie$ti 0 imunitate in fata celui care, in numele iubirii pe care ne-o purtam unul altuia $i al interesului
Terorismul relational
247
pe care il are pentru mine, incearca sa lmi influenteze emotiile, comportamentul, gindirea 9i modul de viata pe care a9 vrea sa-l am? • Daca ma sup un, am grija de el, illini1;;tesc pe el in dauna mea. • Dadi ma revolt, ii declar razboi $i risc sa ne despartim. • bad nu tin cont de presiunile lui, Ie va accentua. • Cmd ii spun ca nu lmi acorda libertate, neaga acest lucru. Cum sa nu te la$i contaminat de temerile, de lipsurile sau de convingerile incrmcenate ale celuilalt? "E foarte abila in a-mi arata prin mid atingeri zilnice ca sint un sot nesatisfacator." "TaUHmeu imi da mereu de mteles ca nU are mcredere m mine, ca-l dezamagesc daca fac asta sau cealalti}. Aceasta atitudine imi distruge mcrederea in mine $i imi intare1;;te indoielile." Multi avem SIDA relatiilor, nu smtem imuni m fata angoaselor celuilalt, care ricogeaza asupra alor noastre. Cum sa te conservi? Unii aleg fuga. $i vor repune in practidi, in alta parte, un sistem asemanator, pentru ca nu s-au deta1;;atsuficient de mecanismele care ii faceau sa induca $i sa intretina acele scheme relationale. Altii, patiti, prefera singuratatea. Cit despre noi, m capitolele urmatoare yom mcerca sa punem dteva borne care sa indice drumul catre 0 mai buna diferentiere 9i responsabilizare, pentru a deveni in primul yind un mai bun partener pentru sine 1;;iapoi pentru ceilalti· E nevoie de limite pentru a merge mai departe.
Responsabili tii tile
249
"Sint pierdut, panicat, sufar ... deci nu eu trebuie sa fac ceva pentru mine."
ResponsabiliHitile
$i dnd celalalt face la fel, intram in binecunoscutele curi vicioase ale relatiilor.
cer-
,,- Daca bombanesc, e pentru ca lipse9ti aUt de multo - Lipsesc atit de mult pentru ca fug de repro9urile tale, de proasta ta dispozitie 9i de lamentatii."
Cea mai frecventa pozitie intr-o relatie consta in a nega printr-un transfer responsabilitatea a ceea ce simtim.
"CeHilalt e responsabil de ceea ce simt" "Daca simt ceva, e din cauza cuiva sau a ceva, deci celalalt sau situatia e responsabila de ceea ce simt." lata, pe scurt, una dintre mitologiile relationale cele mai puternice. "Resimt furie, dezamagire, tristete pentru ca celalalt a uitat de intilnire, pentru ca nu ainteles, pentru ca imi spune ca ma iube9te 9i imi intoarce spatele de cum neagezam in pat, pentru ca nu mi-a raspuns la scrisoare ... " Acel "el" sau "ea" care este acuzat esteun parinte, 0 persoana iubita, apropiata. Acum devine 0 fiinta care ne dezamage9te, ne in9ala a9teptarile 9i uneori aruncam asupra lui resentimentul, il acuzam de toate insuficientele, il facem responsabil de ce ni se intimpla, bun sau rau, desucces 9i de egec, de zimbete 9i de lacrimi. Aceasta atotputernicie atribuWi celuilalt duce la deresponsabilizarea noastra; fugim de asumarea propriei persoane, ca 9i cum am fi iresponsabili 9i dezarmati.
"Fac mutre pentru ca eaface mutre ... vazlndu-ma cafac mutre."
Putem gasi combinatii infinite pentru a nu ne simti responsabili de ce ni se intimpla, pentru a gasi mereu 0 cauza exterioara 9i adesea pentru a nu face 0 alegere sau a lua 0 decizie. Celalalt mi-a 5pUS... a vrut. .. a procedat in a9a fel indt eu nu puteam dedt 5a-l agresez, 5a-l parasesc, sa-l ajut, safac in locullui, sa-mi asum .... In primavara, Gerard ii spune lui Odette ca ar dori ca in vara sa-9i ia doua saptamini de vacanta singur. Odette nu se impotrive9te (dar e pentru?) 9i i9i planifidi sa petreaca acest timp intr-o tabara de nudi9ti. Gerard reactioneaza violent: "Nu sint deloc de acord!"
250
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Odette renunta. I~i fac planurile de vacanta ilnpreuna, dar in iunie, Gerard spune din nou ca pleaca fara ea. Se ofera sa 11ia ~i pe fiul lor cu el $i adauga: "Daca chiar tii la experienta asta de nudism, du-te." Odette incearca sa se inscrie intr-o tabara, dar nu mai sint locuri. Cauta in alta parte, nu mai e locnicaieri. E furioasa. "Ce sabotaj! M-a jrnpiedicat sa~mi realizez planul, mi-a interzis sa ma duc, apoi mi-a dat voie atunci dnd nu mai era posibil. A stricat tot, m-a manipulat." Odette i~i pune intrebari in legatura cu schimbarile de opinie ale lui Gerard, dar nu in ce prive~te supunerea ei sau felul in care s-a lasat manipulata, in care I-a lasat pe celalalt sa-i dicteze decizia. Ea nu se intreaba: "Ce ma face sa-l ascult?" Vacanta ratata a produs un ~oc. Mai tirziu, invata sa iasa din acuzarea unilaterala, i~i cauta echilibrul intre doua tendinte care 0 stapinesc ($i se lupta in ea). "Am impresia ca traiesc ca 0 salbatica $i ca risc consecinte grave, daca-mi urmez drumul fara a tine seama de reactiile celuilalt. Nu ma simt eu ins ami cind sint influentata de dorintele $i temerile celuilalt." Strategia relationala bazaHi pe convingerea ca celalalt e responsabil de ce simt duce la neputinta, la stagnare, chiar la nebunie. Oar ne ofera justificari $i alibiuri, mai ales daca se leaga de experientele noastre din copilarie. "Nu m-au lasat niciodata sa ma exprim, a$a ca nu pot arata ce simt." "M-au fortat sa ma controlez. A$a ca nu pot sa fiu eu Insami." "Mi-au descris sexualitatea ca pe ceva rau, a$a ca sint frigida." De$i nu negam conditionarile impuse copilului de dependenta sa emotionaJa, psihica $i senzoriala, este totu~i frapant felul in care intretinem aceasta conditionare.
Responsabilihitile
251
Oare nu juram implicit fidelitate acelor mesaje primite de la parinti pe care totu$i Ie respingem? Transfedim adesea misiunea de parinte asupra persoanelor importante din viata noastra, in relatiile apropiate sau in mediul social mai largo Aceasta dinamica este frecventa in cuplurile in care unul dintre protagonWi i$i reprezinta in celalalt partea inacceptabila din el insu$i. In acest caz, celalalt este considerat $i cauza a schimbarii sentimentelor noastre. "Daca nu m-ai fi fortat sa avortez, te-a$ iubi inca." "Daca nu ai fi continuat sa ma suni ~i sa ma cauti, astazi a~ fi uitat de tine ~i n-a$ mai suferi." "Daca nu ai fi atit de dependent, m-a~ simti libera." Celalalt e vazut drept sursa a sentimentelor ~i resentimentelor noastre. A$adar, va trebui sa $i Ie asume, sa Ie repare, sa suporte descarcarile. "Din cauza lui sint a~a, trebuie doar sa inceteze sa se mai poarte astfel $i totul va fi mai bine." Paradoxul consta in faptul ca-i imprumutam celuilalt 0 putere fara limite ~i in acela$i timp ne consideram suficient de puternici pentru a-I obliga sa se schimbe, transferind asupra lui nefericirea, invinovatirea $i violenta cu care ne victimizam. Un fel de "brat de fier" fantastic (fantasmagoric sau real) patrunde in anumite relatii apropiate (conjugale sau parentale) $i se mentine ani de zile. Razboaie conjugale sau parentale care se continua generatE de-a rindul, pornind de la 0 regula formaHi complet aberanta. IIRevendic iresponsabllitatea a ceea ce simt, a ce traiesc." $i atunci vrem sa-l schimbam pe ceJalalt pentru binele lui sau pentru bineleOnostru.
Vreau sa-I schimb pe celalalt Pe de 0 parte, slntem ceea ce s-afi'icut dinnoi intr-un moment al viepii noastre, pi pe de alti'iparte, slntem ceea ce noi intrejinem din toate acestea de-a lungul anilor pi deceniilor care au unnat.
Perspectiva responsabilitatii celuilalt (pentru ce traiesc, ce mi se intimpla) ma arunca in aceasta capcana frecvent intllnita in rela}ii: incercarea de a-I face pe celalalt sa se schimbe. Pare atit de logic, am de evident!
252
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
"Nu sup art nervozitatea colegei mele. Rew;;e:;;tesa mi-o transmita:;;i mie. E clar ca trebuie sa devina mai calma. De altfel, i-ar face bine." "A:;;vrea ca prietenul meu sa mi se opuna ca sa ma pot afirma, sa ma pot defini. El e mereu de acord cu mine :;;i nu :;;tiuin ce pozitie ma aflu fata de el." "Nu reu:;;esc niciodata sa ma pozitionez in rap art cu ea, pentru ca planurile :;;iintentiile ei fata de mine sint vagi :;;i confuze." "Sint tot timpul frustrat in comunicarea cu tatal meu, pentru ca nu-:;;iexprima niciodata sentimentele. De ani de zile a:;;tept sa comunicam cu-adevarat. Probabil ca simte ceva, dar nu-mi spune. ~i nici eu nu pot vorbi cu el. Atunci 11 atac, il contrazic, se supara :;;irupe relatia." "Mama ma sufoca cu dorintele:;;i temerile ei, ar trebui sa invete sa se controleze, sa nu-:;;iverse angoasele asupra mea." Aceasta dorinta profunda ca celalalt sa se schimbe pentru ca in sfir:;;itsa ne fie mai bine, pentru a nu mai suferi :;;ia nu ne mai simti rau e una din aspiratiile cele mai legitime :;;imai sortite frustrarii. Incercarea de a-I schimba pe celalalt, de a incepe cu celalalt cimenteaza :;;iIntretine relatiile statice pe un teren cunoscut'9i familiar.
Responsabili
Hitile
Aceastaatitudine imi permite sa inchid ochii in fata propriilor mele gre:;;eli:;;iadesea e adoptata de ambele parti. "Nu ma obliga sa aleg", ii cere un barbat disatorit amantei. "Nu-mi cere sa ne despartim, raspunde iubita, :;;inu ma forta sa ascund ca sufar." Fiecare ulcearca sa i:;;irezolve dilema cermdu-i celuilalt sa-:;;imodifice a:;;teptarea sau dorinta. Fiecare se situeaza in raport cu celalalt cerindu-i sa-:;;iretraga cererea. Una dintre utopiile cele mai vechi pare a fi incercarea de a exercita 0 influenta asupra dorintei:;;i cererii celuilalt. Cautam in aceasta dovada iubirii sale, forta legaturii. "Daca m-ai iubi, ai accepta sa renunti la dorinta ta. Nu ai vrea sa-mi provoci suferinta mentinmd supozitia." o mama care nu mai suporta prezenta acasa a fiului ei de 24 de ani, 11impinge pe acesta sa actioneze in locul ei: "Ar trebui sa ai 0 meserie, sa-ti cl:;;tigiexistenta, sa fii independent, ar trebui sa vrei 0 locuinta a ta." ~i el ii raspunde: "Am tot timpul. Dar daca vrei sa ma dai afara, spune a:;;a." Ea ar vrea ca el sa aiba forta de a pleca. EI vrea ca ea sa aiba curajul de a-I da afara! Efortul de a-I schimba pe celalalt potrivit dorintelor mele e sortit e:;;ecului, duce la 0 comunicare repetitiva, plina de violenta surda :;;iura refulata.
"Deja :;;tiuASCULTA, M-A:;>INrELEGE
Responsabili
hi tile
257
Aceasta femeie nu mai suporta, spune ea, dependenta so-' tului fata de ea, supravegherea ~i cererile permanente, nevoia lui de a trai totul prin ea. Dupa multi ani de ezitari, ea i~i anunta decizia de a divorta. El face 0 depresie ~i ea renunta. Se hotara~te sa ramina cu el. "Daca plee, sint responsabila de disperarea ~i distrugerea lui." Ea ~i-a rezolvat dilema (a ramine sau a pleca) prin neincrederea in capacitatea sotului de a evolua ~i prin asumare a intregii responsabilitati pentru starile lui psihice. Raminind mchi~i in dorinta sau in lipsa de dorinta a celuilalt, ne seutim de efortul de a ne diferentia, de a ne smulge din sistem, de a descoperi 0 atitudine mai activa, uneori aparent "egoista" sau chiar eruda. Aceasta acuzatie de egoism provine de alHel de la cei din jur ... asHel indt ne victimizam ~i mai mult ~i perpetuam aeuzarea sau devalorizarea. Impresia di e~ti responsabil de ce simte eelalalt ne duce inapoi in copilarie, in perioada in care nu ne diferentiam ~ine credeam atotputernid.
o
femeie casatorita are de opt ani un amant. Ea afirma ea nu se simte bine in aeeasta situatie. Ar vrea sa aleaga. I':JU-9i poate parasi sotul, pentru ca acesta ar face 0 depresie; nu-~i poate parasi amantul, pentru ea el ameninta eu sinudderea. In timpul unei lungi conversatii, ea nu a putut nid 0 clipa sa-9i exprime adevaratele dorinte ~i sentimente. Nu traia dedt prin impresia ca este responsabila de neferidrea viitoare a unuia sau a eeluilalt. Mai tirziu, evocindu-~i copilaria, poveste9te ca atunci dnd avea 6 ani, s-a naseut sora sa, iar mama lor a faeut 0 depresie dupa na9tere. Ea se simtise responsabila de starea mamei, in ambele sensuri ale euvintului. Ea era cauza prin eomportamentul sau, prindorintele sale agresive, asHel ca trebuia sa ~i Ie asume 9i sa Ie repare,ifata de ceilalti. Am putut avea cu parintii mei 0 conversatie extraordinar de apropiata, in care in sfir~it am putut sa Ie arat 0 femeie care a trait 0 viata de femeie, cu corp de femeie, linga barbatul iubit. Inainte, fiecare dintre noi ~tia, dar tacea. $i in clipa in care mi-am putut imbrati~a tatal, cu siguranta am mai dat jos citeva kilograme ames tecate cu lacrimi. Apoi am remarcat ca anul acesta nu am mai facut otita, ca lainceputul fiecarei veri ... apoi mi-am cumparat 0 fusta. Imi face bine. In sfir~it, kilogramele in plus, care formau un amalgam de regrete, amaraciune, incredere tradaUi, tandrete brutalizata audisparut toate ... ~i cred ca am inceput sa port doliul iubirii. 0 rana s-a inchis ... dupa cinci ani. lata din ce cred eu ca erau adunate acele zece kilograme. Acum mai am de dat jos angoasele, care imi par intotdeauna bine ancorate in strafundul meu. $i uneori «sabotorul meu favorit» imi aminte~te ca e mereu in preajma, mai ales pe creasta valurilor. Imi voi acorda timpul necesar ~i putin cite' putin ma voi debarasa de asta, voi invata sa traiesc mai bine in compania mea." Un barbat obez a inteles greutatea greutatii sale, apasarea teribila a tuturor acelor "trebuie", care ciocaneau fiecare clipa a existentei sale. "Trebuiesa plec, trebuie sa ma ridie,
Partener mai bun pentru tine insuti
287
trebuie sa fiu acolo, trebuie sa fac aia, trebuie ... " Aceste impuneri erau ca ni~te ordine teribile carora nu li se putea sustrage. 0 viata de supunere fata de cel mai nemilos tiran: el fnsu?i. Cind s-a hotarit sa abandoneze acel "trebuie", sa-~i incalce propriile ordine, au cazut 9i kilogrameIe. A gasit greutatea naturala a corpului, cele 70 de kilograme ...
o (mara ne-a descris descoperirile
sale, legaturile care existau intre fiiea~i mama sa prin ea. "lau cuno~tinta, in sflr:;;it,de lunga tacere impusa de mama mea asupra faptului ea trupul meu a fost pingarit. M-am ucis ... multa vreme, fara sa indraznesc sa spun." (Se refera la un viol prin care a trecut in copilarie, la 11 ani.) "Imi amintesc ca pe cind aveam 15 ani 0 agresam verbal, cu cuvi,nte mU9catoare, feroce 9i mama imi spunea: «Scuipi venin. E~ti 0 vipera. Cu ce ti-am gre9it, Doamne, sa merit o astfel de fiiea?» Da, cuvintele pot fi mu;;catoare, inteleg, la fel cum pot fi 9i cuvintele intoarse, negate, ascunse .... Dupa acest stagiu, m-am gindit ca n-am avut niciodata incredere in mama 9i cu ant mai mult n-am avut iricredere in «statutul de mama» ... $i daca aceasta dificultate de a fi mama (singura cu copilul) am proiectat-o :;;irasproiectat-o :;;i asupra fiicei mele ... ! $i daca copilul meu a suferit din cauza asta la fel de mult ca dill cauza divortului parintilor ... Julie, care are astazi 6 ani, imi arata deja de vreo trei ani ca are ceva pe fata, 0 urticarie rezistenta, se scarpina, i~i face rani, i9i lasa urme. Astazi accept ca sint urmele fricii mele, ale angoaselor mele negate, pe care ea le-a inteles. Accept :;;ilas in urma vinovatia care ma sufoca. • Vinovatia de a-mi fi infruntat tatal, de «a-l fi dezamagit». • Vinovatia de a 0 fi facut pe mama sa plinga adesea, de a ma fi bucurat de asta. • Vmovatia propriului corp, prea devreme obiect al dorintei. • Vinovatia de a-i fi spus fostului sot: «Nu te mai iubesc.» • Vinovatia de a desparti un copil de tatal sau, de a strica viata conjugala :;;ifamiliala. • Vinovatia de a strica 0 alta familie, cea a iubitului meu, cu care traiesc 9i care are trei copii. Of! iata 0 gramada de vinovatii.
288
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Multi mi-au spus: «0 sa regreti. Vei plati in viata. Mai devreme sau mai tirziu, vei fi nefericita ... » Aceste predictii m-au inspaimintat foarte tare. Aveam impresia ca trebuia sa-mi plaiesc scump aceste obligatii, ca aveau sa-mi cada in cap intr-o zi, dnd ma a~teptam mai putin .... $i Ie a~teptam permanent. $i a9a am trait pina de curind. Astazi, remcep sa ma iubesc 9i sa-I iubesc pe cei din jur (era ~i timpul dupa atitia ani), 9i atunci m-am gindit sa va scriu pentru a va povesti despre reconcilierea cu mine insami." A H un tata bun pentru sine inseamna sa nu la~;ipe mline ce poti face azi ... Sa-ti traie9ti 9i sa-ti pastrezi dorinta sexuala in loc s-o omori prin diverse mijloace. Sa-ti pastrezi dorintele ~i visurile fara a Ie pierde in dezamagirea insatisfactiilor. Nu e yorba de acte de vointa, ci de acte relationale - despre aceasta legaturArespectuoasa, binevoitoare pe care 0 pot stabili cu mine insumi, cu partea cea mai calda din mine. Legatura pe care 0 stabilesc intre diferitele aspecte ale persoanei mele, intre fatete ale personalitatii mele este un act de reuniHcare. Prea adesea lasiitn sa se infrunte in noi, sa se razboiasca aspecte opuse ale fiintei noastre. Meditatia ne permite sa regasim unitatea prin apropierea, punerea in relatie a opozitiilor, a elementelor antagonice. Sa cultivam arta epicurienilor, care ~tiau sa-9i limiteze 9i sa-9i amine placerea. Sa degustam in loc sa consumam. Devin mai exigent cu calitatea relatiilor care imi fac bine. Imi recunosc limitele, nu ma mai las persecutat sau chinuit de un ideal de sine intangibil. A Hun mai bun partener pentru sine inseamna sa inveti sa identifici rapid factorii de sabotaj din tine, mai ales com paratia care te descalifica, transferul prin care iti insuge9ti judecata altuia, devenind ceea ce percepe el despre tine. Navigind asHel intre bunavointa 9i exigente, nu pierd din vedere scopul care mi se pare cel mai important. Ma des copar ca ofiinta in expansiune, a carei dezvoltare e nesfir9ita, cu acea nesiguranta stimulatoare data de senzatia ca nimic nu a fast obtinut sau incheiat. Mline e prima zi a vietH mele viitoare. Sint diferit 9i distinct de tot ce ma inconjoara, con9tient de mine. Nu-mi pot gasi unitatea dedt in mine, sint singur cu viata mea unica9i astazi, aici imi gasesc sursa vietH.
Partener mai bun pentru tine Insuti
289
Cfnd fiecare gest devine opera de arta, creapie.
Sa accep!i sa fii un partener mai bun pentru tine insu!i Sinteti la baza tuturor relatiilor voastre. Ceea ce nu inseamna in centrul. .. Sinteti deci responsabili de stima, iubirea, respectul pe care vi Ie aduceti. Sinteti responsabili 9i de posibila imbunatiWre a relatiilor, ceea ce nu inseamna ca sinteti responsabili de relatie. Aveti sarcina 9i placerea infloririi lJia fericirii voastre. Nu mai contati pe ceUilalt sa-lJiasume raspunderea pentru voi, pentru a va asigura 9i implini nevoile, pentru a va lini9ti temerile 9i a va cocololJi panica. Nu a9teptati raspunsul de la ) eelalalt. Puneti-va intrebari, largiti-va pereeptia, aseultati-va tdiirea. $i incredeti-va in imprevizibilul din voi. Indrazniti sa va definiti lJipunctati diferenta emd celalalt ineearca sa va defineasea ... pomind de la 0 idee proprie. Experimentati ereind realul dineolo de convingeri. Nu produeeti nimic ee nu ati putea rezolva. Aveti grija de voi eu adevarat in Hecare zi. Sinteti unici ~;;i extraordinari ... ehiar dad\. ati uitat. Traiti ea 9i cum ati fi singuri l?iacceptati sa va aHiturati celorlalti de Hecare data cind e posibil... Priviti-i pe ceilalti ca pe nil?te cadouri; :?imai mult, cape ni9te cadouri care va imbogatesc viata. Cel mai. rau lucru in singuraiate nu e sa Hi singur, ci sa fii un prost partener pentru tine ... sa te plictise9ti de tine. Atunci nu ezitati, fiti un bun partener pentru voL .. Viata va va rasplati insutit. Ajungem la Ull plmct fn care experienta il1dividualii se aliiturii celei a gcneratiilor anterioare, sueeesiunii infinite de fiinte vii, fmiidaci11l1rii profimde fn adfneul original' 9i insondabil.
Lou Andreas-Salome
Diferentierea
291
"Cind vine, ar putea sa treaca prin bucatarie sa ma intrebe ce fac inainte sa priveasca :;;tirile."
Diferentierea ,
Nasdndu-ne, trecem de la 0 autonomie cosmica1la dependenta umana, incepind eel mai adesea prin dependenta psihologica :;;iafectiva fata de parinji, care devine mai nrziu emojionala, psihica:;;i relajionala. Ca:;;i cum aceste prime relatii semnificative ne-ar servi drept model, drept schite pentru scenarii de viata pe care ne multumim sa Ie rejucam :;;isa Ie reactualizam. Dezvoltarea in sensul cre:;;terii, prosperitatii, creativitatii, orice schimbare :;;iscapare din repetitie porne:;;te de la necesitatea de diferentiere :;;ide definire.
Cind ceUilalt ne define~te
A$teptarile nerostite sint cele mai disperate.
"La birou, ma a:;;tept sa fiu recunoscuta de colegul meu drept 0 femeie atractiva, chiar daca nu vreau mai mult de am. Dar toate remarcile :;;icomentariile entuziaste se refera la trecatoarele pe care Ie vede pe fereastra: «Ai vazut-o? Ce eleganta! Imi place acest stil.»"
Mare parte din dificultatile relationale din viata adulta se bazeaza pe faptul ca ne lasam definiti de celalalt :;;iincercam, la rindul nostru, sa-l inchidem pe celalalt in definitia noastra. Imi imaginez cu u:;;urinta cum ar trebui sa se comporte celalalt fata de mine; :;;iel face la fel in ce ma prive:;;te. "Cind sosesc, ar putea sa iasa din bucatarie :;;isa ma primeaSca in hol, sa-mi spuna eel putin «buna ziua»", i:;;ispune el, deschizind televizorul. 1 Omul nU-$i mai aminte$te originea sa diviniL Nascindu-se e despartit, rupt, deei in eautare, dependent. Paradox: fetusul nedespartit este independent. A fi dependent inseamna a te simti legat intr-a maniera incerta printr-a legatura care s-ar putea desfaee, de unde $i angoasa $i intaleranta fata de aceasta legatura, agatarea incrineenata $i disperata de persoana ce simbalizeaza aeeasta legatura. Misticii eauta fuziunea eu intregul pentru a-$i regasi independenta. $i eu cit sint mai "supu$i" (discipoli), cu ant sint mai liberi.
,,$tii, mama ta are dreptate." ,,$tii, tatal tau are dreptate ... "
292
Diferentierea
DACA M-A$ ASCUL:TA, M-A$ INTELEGE
A~teptarile sint tacute, nu se rostesc, deoarece fiecare considera ca sint de la sine intelese, iar celalalt trebuie sa'reactioneze "spontan". Poate di pastrez din copilarie convingerea ca celalalt ~tie mai bine de ce am nevoie. De altfel, mi-o ~i spune: "Ar trebui sa te duci mai putin la acest grup de studii de hinduism ~i sa fii mai cu picioarele pe pamint, sa-ti faci alti prieteni." "Cind nu vrei sa facem dragoste, nu-ti dai voie sa fii 0 fiinta intreaga."
Evident, putem intelege sensu1 daru1ui (,,0 vei pastra intotdeauna") ca pe 0 asigurare a perenitatii relatiei. Persoana care accepta 0 asemenea ofranda se angajeaza implicit. Persoana care accepta cadoul i:;;ipoate enunta pozitia: "Accept cadoul fara a ma simti 1egat. II pot accepta ca pe ceva care intare:;;te relatia noastra de azi." Darurile :;;iofran dele sint ca ni~te bule de oxigen care purifica apa unei fintini, bulbuci care anima mi:;;carea apei. Mi-am instalat 0 fintina in casa pentru a face tacerea sa vibreze. Curge de 1a est 1avest ca sa insoteasG~ mersu1 soare1ui :;;imerge tot anu1 pentru a lega anotimpurile intre ele.
"N-ar trebui sa-ti pari:ise~tisotia. Ea te iube~te ~i, de altfel, ~i tu 0 iube~ti." Ast.£elne Uisam definiti de reactia ce1uilalt, prin atitudinea sa, prinrefuzul sau sau lipsa de dorinta. Nelasam definiti cel maiadesea printr-o modalitate simp1a: reactia (a reactiona nu inseamna a actiona) celuilalt. Reactia este un comportament-ecran, care ascunde emotia reala. "Cind m-am dus la psmoterapie, sotul meu ~i-a luat un aer zeflemitor fata de ceea ce e1 numea «scarpinatul in buric». A~adat~am evitat sa-i vorbesc despre descoperirile mele. Ani mai tirziu, mi-a spus ca se simtea gelos, ca se temea de ce aveam sa spun despre el ~i ca i-a parut rau ca nu i-am spus nimic despre ce insemnase pentru mine aceasta terapie." Multe fraze incep cu 0 definitie a celuilalt, 0 confuzie intre el ~inoi.
A te diferen!ia Progresul inseamna separare. $i nu e acela:;;ilucru cu parasirea sau pierderea. Am ajuns sa considedim viata ca pe 0 succesiune de na:;;teri. Odata ie:;;itidin pintecelemamei, trebuie apoi sa ne diferentiem de copilul ei imaginar, ~i apoi de c~l a1 tatalui. Sa ie~im din temerile lor, din dorinte1e, din deceptiile :;;imitologiile lor persona1e. Efort~l se continua $i se repeta: personaje1e care ne iubesc vor sa ne faca sa intram in temeriIe, dorintele, mito1ogiile lor personale. Astfel, din na$tere In na$tere, alimentafi de seva viefii, fncepem
s~ trifim.
• "Nu crezi ca... ", • "E:;;tide acord ca ... ", .',,,Nu ai chef sa ... ". Incerdim astfel sa obtinem aproba~ea celuilalt inca inainte de a ne enunta parerea sau dorinta. Nevoia de a fi recunoscuti :;;iaprobati e atit de puternica, inclt ne sacrificam adesea pozitia, definirea pe care 0 dam unei situatii. "Iti ofer aceasta carte, un obiect, ~i sper ca ai s-o pastrezi intotdeauna, ca nu ai s-o dai copiilor:" Ea ar trebui sa refuze un asemenea cadou. 0 carte sau un obiect oferit scapa de sub controlul ce1ui care 11ofera.
293
" Viafa este 0 succesiune de lw$teri."
294
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Existenta e aceasta mi~care, incercare de a te recunoa~te un altul, distinct. Orice demers in vederea dezvoltarii personale rezulta din posibilitatea de afirmare, de confruntare ~ide ie~ire din starea de supunere sau de opozitie. Am remarcat ca, in cea mai mare parte, interactiunile umane ajung la aceste doua pozitii relationale. Implicit sau explicit, evantaiul supunerii e larg; merge de la pseudoacceptare ("A, nu ma costa nimic sa accept!", "Daca lui ii face placere!") sau de la falsa adeziune (care nu ma angajeaza cu adevarat) pina la instrainarea de propriile mele pozitii. Evantaiul opozitiei este la fel de larg ~i subtil, mergind de la sabotajul con~tient la eel incon~tient. "La frontiera, am descoperit ca mi-am uitat pa~aportul. .. $i am inteles ca nu voiam sa fac acest voiaj in strainatate ... " "Imi spusese ca nu voia copii ~ieu i1ascultam, folosind un contraceptiv. $i apoi nu ~tiu ce s-a intimplat, ca m-am trezit insarcinata, de~i aveam sterilet. .." Opozitia se poate exprima prin refuz deschis sau voalat, fuga, conflict ~i chiar dorinta de a-I distruge, de a-I suprima pe celalalt. E nevoie de tenacitate pentru a lua pozitie ~i a rezista tentativelor celuilalt de a te defini, pentru a nu-llasa sa te ateze acolo unde vrea el, pentru a nu ne lasa inchi~i in perceptiile celuilalt. Intr-un cuplu, de exemplu, atunci cind unul dintre parteneri adopta 0 pozitie clara, aceasta declan$eaza la celalalt opozitia ~i a tentativa de a-I face pe partener sa-~i paraseasca pozitia proprie, pentru a 0 transforma intr-o reactie de opozitie. Ne intrebam daca nu e 0 modalitate occidentala de a prefera o-pozitia a-pozitiei. Am remarcat ca orice propunere de dialog prin apozitie i se pare insuportabila celuilalt, care dezvolta ~i restimuleaza comportamente de opozitie pentru a "suprima" ~i a anula adoptarea unei pozitii de catre tine. Oare ne simtim mai bine luptind dedt daruind? Aceasta dinamica pare sustinuta de doua pozitii-feti~, certitudinea ~i mdoia/a. Certitudinea inchide u$a dialogului, schimbului. Indoiala sau incertitudinea invita la lini~tire, la raspuns. Intre certitudine ~i incertitudine exista loc de incredere, adica de rise.
Diferentierea
295
lmi asum riscu/ de a mit oferi, de a mit defini a~a cum sfnt ~i cum simt.
,,- Mi-a$ dori un al doilea copil, spune el. - Dar nu-ti dai seama, deja avem greutati! Asta ne-ar complica viata ... " Ea nu adopta a pozitie, ci ataca punctul de vedere al celuilalt. Inceardi sa-i modifice dorinta. $i el, care vrea sa-$i mentinii pozitia, repetii: "Dorinta mea e sa avem un al doilea copil." Atunci ea a sa incerce sa-l defineasdi, atribuindu-i intentii: "Nu te ginde$ti la mine, la dorinta mea de a-mi relua activitatea, la faptul ca ma tern de na$tere. E$ti egoist." lar el, ca un disc stricat, continua: "Am spus doar ca dorinta mea ar fi sa avem un al doilea copil." Ce 0 impiedica pe aceasta femeie: • Sa recunoasca dorinta celuilalt? • Sa adopte ea insa$i 0 pozitie, aceea de a nU-$i dori in acest moment un al doilea copil? Ar fi putut sa asculte ce insemna aceasta dorinta pentru sotul ei. Ar fi putut sa-l faca sa inteleaga ca pentru ea acest copil insemna a renuntare $i sa-i vorbeasca. de prioritatile ei. $i-ar fi putut comunica unul altuia pozitiile diferite, ar fi putut comunica asupra a ceea ce nu aveau in comun. Intr-o punere in comun, fiecare e confruntat cu pragurile sale de toleranta, cu zonele de nerabdare, cu prapastiile dintre dorinte $i temeri. Comunicarea ramine a incercare $i a placere de a accepta sa pui in com un, pe linga punctele de vedere comune, $i diferentele.
Distinctia
Intre "IntelegereU
si , "acordu
Limbajul curent creeaza a confuzie intre intelegere (inteleg dorinta ta, cererea, nevoia) $i acord (sint de acord sa satisfac, sa raspund, sa implinesc). Cit timp ne ia sa descoperim $i
296
DACA M-A? ASCULTA, M-A? INTELEGE
sa acceptam ca a comunica nu inseamna a te pune de acord, cum da de inteles expresia "ne-am inteles". "Inteleg doitu ai chef sa facem dragoste. Oar eu in seara asta sint prea ocupat, obosit, putin doritor. Acesta e sentimentul meu, nu depinde de tine." Aceste cuvinte fac mai putin rau dedt sa intorci spatele sau sa refuzi. Grice dorin/a este prim ita, dar nu neaparat realizata.
in ce prive~te comunicarea, toti avem a~teptari bazate pe mitologii. Este cazul mai ales al celor legate de confirmarea sau aprobarea celuilalL "Zi-mi ca e~ti de acord cu mine." "Spune-midi am dreptate sa cred asta, ca am facut bine." Pentru cei mai multi, 0 buna comunicare inseamna sa te pui de acord, sa te intelegi, sa nu existe discordanta, opozitie sau diferentiere. Aud adesea: "Nu pot comunica cu el (ea)"; ~i cind cer precizari, descopar ca ar trebui spus mai degraba: "Nu sintem de acord, nu avem aceea~i parere."
Diferentierea
297
ce am paW. I-am raspuns bine dispusa ca dimineata am nevoie de calm ~i ca nu mi-ar face bine sa ramin acolo unde ma simt agresata. Daca i-ati fi vazut fatal Dupa aceea, a facut it} a~a felinclt sa Ie urmareasca dt mai putin sau se scuza: «In lume se petree lucruri importante!» Nu mi-ar place a sa renunte la ~tirile care n intereseaza, ci sa Ie asculte fara mine ~i fara sa se simta ofensaL" In acest exemplu, femeia i~i respecta ritmul, dorinta personala de a-~i lua micul dejun in lini~te. Celalalt 1iimprumuta 0 intentie de respingere, critica sau cerere. A-i imprumuta celuilait dorinta sau a te simti riinit de comportamentul autonom al celuilait sUi la baza multor neintelegeri. Intentiile imprumutate celuilalt reflecta temerile noastre, se leaga de indoieli, sentimente de devalorizare sau de persecutie.
"Nu pot vorbi cu el despre filmul asta. Lui nu i-a placut ~i mie mi s-a parut extraordinar./I "Nu inteleg de ce-i plac filmele de groaza! Sta dteodata pina la 1 noaptea, ca sa urmareasca efectele acelea stupide. 5int chiar proste~ti." Ea cere, atadi: "De ce te uiti, ce gase~ti la el?" ~i nu descopera ceea ce vede, ceea ce simte el. Nu este important ce prive~te el (ce e in exterior), ci ceea ce vede, ce simte, cee in interiorullui. "A.m chef sa pIcc singur ... "
Distinc!ia intre inten!ii ~i reac!ii "Mi s-a intimplat intr-o dimineata sa-mi iau farfuria cu micul dejun ~i sa ma due sa maninc in camera de aliituri, pentru ca ~tirile imi spargeau urechile. 50tul m-a intrebat
,,- Am chef sa plec singur in vacanta, spune un adolescent. - Oar ce nu e in ordine cu noi? raspund parintii./f Daca. liu va didea in cape ana acestui decaIaj dintre ceea ce spune ~i ceea ce se intelege, adolescentul i~i va mentine atitudinea ~i i~i va urma proiectul. fiN-am spus ca nu e
298
Diferentierea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
bine cu vot, ci ca vreau sa merg singur in vacanta. Vreau sa plec in Corsica in jur de 30 iulie./I /lMi-au luat ani buni, spune 0 tinara, sa inteleg ca atunci cind sotul meu imi spunea «Vreau sa fiu singur», nu era 0 critica sau un atac la adresa mea./I
infruntarea sau confruntarea In mod paradoxal, dorintade acord, nevoia deconsens creeaza infruntarea. Atatam opinia saudorinta celuilalt in speranta ca 0 yom distruge ~i 0 yom inlocui cu un punct de vedere asemanator cu al nostru: /IN-ar trebui sa-ti dore:;;ti asta./I In confruntare, doua puncte de vedere sint puse unullinga celalaltintr-o dinamica de apozitie,:;;i nu de opozitie. Ama confrunta inseamna a dezbate ceva fara sa vreau sa-l reduc pe celalalt la pozitia sau la convingerile mele. Marea teama de confruntarea unor pozitii diferite este legata de dificultatile de separare din fiecare. Teama de a descoperi ce ne-ar putea reuni, in conditiile in care sin tern atit de diferiti. Ce ne-ar putea reuni? Ce ne-ar putea aduce la un loc ~i tine impreuna? Oar poate ca e tocmai placerea de a fi impreuna, bucuria de a fi tu insuti, de a fi acceptat in unicitatea ta. Cite suferinfe pi cheltuiala de energie ar fi evitate printr-un demel's simplu: recunoapterea convingerii ce1uilalt, confirmarea punctului sau de vedere pi definirea propriu1ui punct de vedere ..
299
Eu masimteam atacata, criticata, ca 0 mama prea ingaduitoare :;;ifaceam totul pentru a 0 convinge pe mama: «Timpurile s-au schimbat, in zilele noastre ... » Ani de zile intilnirile noastre au fost viciate de aceste infruntari, pina in ziua in care i-am spus: «Oa, e:;;ti~ocata datorita convingerii tale ca a trai in concubinaj nu e bine, e un pacat. Inteleg ca nu crezi in asta.» Nu am mai vrut sa 0 conving de faptul ca tinerii de azi, moravurile sau nopunea de cuplu au evoluat. Am refuzat sa ma simt invinovatita :;;ilupta dintre noi a incetat. Am acceptat in sinea mea ca mama are convingeri diferite de ale mele :;;imai ales am inteles ca aceste convingeri erau importante pentru ea, ca tinea la ele :;;ica ~i Ie putea pastra fara ca eu sa incerc sa i Ie distrug." Multi copii deveniti adulti Ie cer astfel parintilor sa Ie recunoasca valorile personale, modul de viata diferit, refuzind in acela:;;itimp sa recunoasca valorile parintilor lor. Ajungem leranti·
1aparadoxul de a cere toleranfa aratfndu-ne into-
"Convingerile tale religioase te inchid ~i iti sufoca viata, tata. Intotdeauna am suferit de pe urma intolerantei tale .. Vreau sa recuno:;;ti pretul eu care mi-am cucerit libertatea de a gindi. Ai ramas eu mama, de:;;inu 0 suportai, eu :;;tiam.Mai bine ai fi divortat, ca mine. E mai putin ipocrit./I Pentru a fi recunoscut, trebuie sa-l recunopti pe ceWalt.
"De ani de zile eram in conflict cu mama pe tema fiicelor mele. Era scandalizata ca ele traiesc in concubinaj sau ca i~i schimba iubitii. Era dezorientata, mai ales fiindca nu putea pune 0 eticheta: «logodnic» sau un reper: «e om de afaceri sau inginer» asupra aces tor tineri identificati doar printr-un prenume sau, mai diu, printr-o poreda:;;i care erau in cautarea unei profesii sau a unui loc de munca ...
Copiii care au fost supu~i unor ceririte multiple de schimbare de-a lungul vietii (/lfii altfel, fii cum vreau eu/l) se incarca la rindullor de cereri nebune~ti in ce-i prive:;;te pe parinp. "Mama, tare mi-a:;;dori sa te ocupi mai mult de tine, sa ai grija de corpul tau, de tinuta ... /I
300
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
"Tata, a~ vrea sa bei mai putin, sa lucrezi mai putin, sa ie$iti mai des impreuna, tu $i mama. A$ vrea sa fii alHel, tata.;." Cautarea unui acord, chiar daca uneori e importanta, nu trebuie sa reprezinte scopul final al oricarui schimb. Innlnirea, imparta$irea, confruntarea ideilor, a punctelor de vedere $i a dorintelor ramin mizele esentiale ale relatiilor vii. Bineinteles, cind pozipile divergente se refera la un proiect sau teritoriu comun (aavea un copil, a cumpara 0 casa, a reorganiza 0 firma, a stabili un anumit mod de viata), confruntarea nu rezolva problema, 0 lamure$te, permite identificarea pozitiei fiecaruia. Pot adopta patru pozitii posibile fata de un proiect care ma implica: • aderare fara rezerve, • aderare cu rezerve, • lipsa de adeziune ("Nu conta pe colaborarea $i resurseIe mele"), • pozipe contrara ("Voi face tot posibilul sa impiedic aceasta") . Cind vorbim despre aceste lucruri in sesiunile de formare din intreprinderi sau la diverse locuri de munca, se rididi valuri de proteste, critici nemiloase de respingerein masa. Daca acceptam sa ne dam osteneala de a aplica principiul confruntarii, de a-I transforma intr-o metoda reaM de colaborare posibila - diversificata, actualizata 1;;1, mai ales, recunoscuta -, vedem ca relapile se schimba total; mai ales ereativitatea, eompetenta se exercita eu mai mult entuziasm $i eficienta. Aceasta permite $i dinamizarea permanenta a relatiilor, care s-ar putea bloca, inchista in rutina zilnidL Grice relatie vie poarta in ea propriul sfir$it, bazat pe evolutia noastra, a celuilalt, pe schimbarea necesara $i eliberatoare. Clarificind pozitii ireconciliabile, se poate ajunge la renuntare. $i atunci va trebui sa-mi gestionez frustrarile. • "Renunt la vacantele in comun." • "Renunt la aceasta relatie in care nu ma simt bine./I • "Renunt la aceasta colaborare./I
Diferentierea
301
Pozitia pe care 0 mentinem $i 0 reafirmam rezistind tentativelor de definire de catre celalalt e puternica, mai puternica dedt opozipa, care consta in a-I ataca pe celalalt printr-o dezbatere in contradictoriu. Daca-l "reducem/l pe celalalt pina la.a-I face sa dispara sau pina la a-I distruge ca fiinta distincta, nu mai avem interlocutor $i schimbul nu mai este posibil.
Definirea sinelui Cind nu ma mai las definit de celalalt, cel mai greu e sa $tiu ce vreau: • Care sint prioritatile mele printre dorintele multiple? • Care sint temerile, nevoile, limitele, resursele, refuzurile? Trebuie sa-mi reperez pragurile de ~pteranta $i de vulnerabilitate. Toti avem puncte slabe, zo~de imaturitate care fac ca in fata anumitor cuvinte sau comportamente sa simtim o inveninare sau 0 rana care ne lasa fara cuvinte. Aceste puncte sint legate de lipsurile din trecut, se sprijina $i se intaresc prin situatii neincheiate, in urma carora am pastrat mai mult sau mai putin con$tient dorinta de implinire. Cite e$ecuri, umilinte, frustrari continua sa transpire, sa se intrevada prin comportamente pentru a-$i gasi reparatia, justificarea sau realizarea? Ani mai tlrziu vor erupe intr-o relatie fara a avea vreo legatura cu situatia propusa de celalalt. lICe m-a apucat in timpul mesei sa-mi iau iubita deoparte in mod agresiv ca sa-i imput un comportament sau 0 imagine in care nu se recunoa$te $i care a ranit-o pentru tot restul serii...?/I "De ce simt nevoia sa fac aluzie la 0 reuniune de familie, la ceva din intimitatea noastra, declan$ind asHelo drama $i UI)- blocaj care va persista in relapile apropiate timp de mai'multe luni?" Da, aceasta aspiratie de a ma defini intllne$te diferite obstacole, legate de zonele mele de umbra, de conflict, de repetitiile pe care Ie intrepn sau defalsele certitudini care ma constring $i ma instraineaza in ciuda mea.
302
DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE
Dincolo de aceste riscuri ?i obstacole, trebuie sa incerci totu?i sa te define?ti, sa adopti 0 pozi}ie.
Diferentierea
303
e u~or sa-ti recuno~ti adevaratele sentimente. Sint adesea ascunse in spatele unor ecrane de supravietuire, de convingeri, de imagini de sine, de protectii rigide.
"Lasam in grija celuilalt sa aleaga pentru mine; acum aleg eu. Asta-mi da 0 forta creatoare incredibila, un curaj fenomenal. E un lucru nou, e greu sa ma definesc. Uneori inca-mi doresc ca celalalt sa propuna totul, sa-mi spuna cum sa fiu, ce sa simt, sa apreciez sau sa refuz." Cind nu-l mai fac pe celalalt responsabil de ceea ce nu merge la mine, imi dau seama ca ceea ce mi se parea un conflict exterior se reduce la unul interior, la 0 nehotarire. Intr-un cuplu, nevoile de distanta ~i de apropiere ale partenerilor sint in general asemanatoare inainte ca ei sa se intllneasca. Apoi se instaleaza un sistem, care repartizeaza exprimarea nevoilor intre cei doi, astfel'indt unul pare sa-~i doreasca apropierea, iar celalalt, distanta. Conflictul interior al fiecaruia se traie~te astfelin exterior intr-o maniera repetitiva. Sa te cuno~ti pe tine, cu schimbarile, cu constantele tale e un ve~nic ~antier in lucru. Pastreaza un ochi de veghe asupra interiorului tau, da-i voie sa mearga mai departe.
Recunoscindu-mi din ce in ce mai rapid sentimentele in succesiunea de senzatii, pot alege, pot incerca sa gestionez mai bine ceea ce declan~eaza, adica sa accept sa ma confrunt direct cu emotiile mele ~i, deci, sa fac ceva cu ele. Sentimentele sint copii fragili ?i puternici in acela?i timp, care au nevoie de ingrijiri constante. Ascultindu-Ie eu atentie, vom intelege mai bine sentimentul care ne sustine sau resentimentul care ne sufoca.
In loc sa-l acuz pe celalalt, in loc sa ma indoiesc de el, sa ma irosesc chinuindu-l, ma pot ocupa mai bine de mine. Nu
"Am invatat sa nu arat niciodata baietelul care traie?te ?i plinge in mine."
"Cred ca acel copila~ violent ~i disperat ascuns in spatele adultului inteligent ~i competent care sint se exprima prin ironia mea." Sa te schimbi inseamna sa treci dincolo de acceptarea a ceea ce se ascunde in spatele propriului ectan de aparare, de protectie sau de teama. Durerea se poate imbraca in minie sau resentiment, la fel cum tristetea poate acoperi ~i ascunde agresivitatea. Exilam in spatele unor sentimente frumoase emotii considerate de catre noi inacceptabile sau considerate astfel in mediile noastre de origine. "N-aveam de gind sa-i vorbesc despre bani intr-un asemenea moment ~i sa-i amintesc de promisiunea de a-mi da ~i mie aceea~i suma pe care i-o dad use ~i fratelui meu pentru a se instala. Astazi a murit. Nimeni nu mai vorbe~te despre asta, iar mie mi-ar fi ru~ine sa mai cer ca atunci cind eram
304
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ tNTELEGE
copil. Eram considerat egoist de fiecare data dnd imi ceream partea mea sau sa mi se dea la fel ca fratilor mei. .." De dte ori ura nu exprima in realitate profunzimea ata:;;amentului :;;ia a~teptarilor? Ezitam sa ne spunem asta chiar ~i .noua in~ine, pentru ca ni se pare fals. Dar :;;iopusul ar fi adevarat. Am putea spune ca totul e adevarat, de la cea mai mare contradictie la cea mai mare incoerenta, pentru ca ~i sentimentele se pot impaca mai bine prin alaturare dedt prin opozitie. .,Te iubesc :;;ite detest." "Te inteleg :;;isint furios." Jti accept cererile :;;ima revolt ca Ieindeplinesc in totalitate." Aceasta acceptare de a te Uisa definit de dorintele :;;icererile celuilalt detine 0 functie proprie in economia dinamidi personale. Rezolva conflictul intern :;;iinconsecventa, facindu-le sa treadi numai de 0 parte. Autodefinirea este 0 incercare de a aduce lumina in haosuI propriilor dorinte. Ne face sa alegem, adica sa renuntam la alte alegeri posibile. Adesea, nu aleg cu adevarat. De pilda, am doua dorinte contradictorii de a-mi petrece seara. Simt nevoia ;d imi doresc sa fiu singur. Dar in acela:;;i timp sint tentat sa fac 0 vizita unui prieten care m-a invitat la el. Oricare ar fi dedzia mea, daca nu renunt complet la cealalta dorinta, ea va ramine aco10 ca 0 nostalgie, care imi va perturba fie singuratatea, fie intilnirea. De aceea, daca apare 0 noua propunere neprevazuta, ma grabesc sa 0 accept, sdipind astfel de contradictia mea. $i intr-adevar, adesea pare mai simplu sa te la;d determinat de dorintele, de nevoile, de a:;;teptarile celorlalti. Oar :;;iin acest caz ramineo urma de otrava in relatie: e dorinta mea, pe care n-am ~tiut s-o recunosc, pe care n-am putut nici macar sa 0 enunt pentru mine. Aceasta pseudoacceptare se va manifesta involuntar printr-o sabotare, mai mica sau mai mare, intr-o forma In general pasiva, a ceea ce voi trai in compania celuilalt. Inainte de a negocia cu celalalt, trebuie sa negociez cu mine insumi, cu temerile, eu dorintele, cu resursele:;;i cu limi-
Diferentierea
305
tele mele. Fara asta, risc sa las alegerea in miinile celuilalt, sa-i imp un acestuia alegeri false. "Eu sau studiile." ,,0 termini cu bautura sau plec." "Daca nu te porti mai frumos, te trimit la intemat." "E:;;tidestul de mare sa locuie:;;tisingur. Ai putea sa te hotara:;;ti sa locuie:;;ti in aHa parte, sa-ti gase:;;ti un serviciu stabil, in loc sa traie:;;ti aid, ca un fel de parazit. .." Astfel, ilimping pe celalalt sa ia in locul meu 0 decizie pe care eu nu 0 pot lua ... aceea de a-I da afara, de a pune capat acestei vieti de dependenta care ma apasa. De dte ori nu incerdim sa-l facem pe celalalt sa ia 0 decizie in locul nostru, sa exprime alegerea noastra, sa realizeze dorinta noastra?
Cind ceUilalt se opune schimbarii Autodefinirea prin diferentiere se va lovi de rezistente incredibile din partea celor din jur, mai ales la inceput. Ca :;;i cum sistemul de relatii apropiate s-ar simti amenintat, nesigur pe valorile sale. "Revolutia din relatiile mele, ne poveste:;;te 0 femeie casatorita de 12 ani, a inceput in ziua in care sotul meu a spus, in timp ce luam masa: «Nu e solnita pe masa.» La care am raspuns: «Da. Ai vazut ca nu e nici sare, nid piper.» Am continuat sa marunc. El era nemultumit, uimit. Ma vazuse atit de des ridicindu-ma in graM :;;iscuzindu-ma ca am uitat. S-a simtit nedreptatit. A murmurat: «Eu lucrez toata ziua. Nu vreau sa ma ocup de toate ... » Mai tirziu, m-a atacat din nou: «Eu nu-ti cer sa verifici nivelul uleiului din ma:;;ina!»" Sentimentul de nedreptate e uneori am de putemic, incH intreaga relatie pare sa se clatine in urma unei fraze ca aceea care poate provoca replici dure, invinovatiri de a violenta nemaipomenita. pentru ca iese din schema o15i:;;nuita.Diferen-
306
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
tierea propusa de unul e resimtita ca 0 respingere de catre eelalalt, ca 0 atingere insuportabila adusa valorilor sau sistemului sau de referinta. "La doi ani dupa easatorie, el a intrat la acest institut de cercetare a sinelui, pe care eu il aseman cu 0 secta. A vrut ca imediat sa ma inscriu ~i eu, sa ma preoeupe psihomorf010gia, instinctoterapia. M-a pus sa citese carti, artieole, prevenindu-ma ea eei care incereau sa edtice ideile fondatorului (mort in 1912) erau eopilaro~i, «neinitiati $i deci inaeeeptabili». Am fost ~ocata de prefata eartii pe care voia sa 0 citese in primul rind; am perceput-o ea rasista, dezvoltind teze elitiste, opuse propriilor mele idei. A~adar, am refuzat sa eontinuu, reafirmindu-mi propriile optil'ni. Dupa 0 luna, a revenit 1asubiect, spunindu-mi ca anali$tii de la institut, vazind 0 poza de-a mea, ii spusesera ca nu eram femeia potrivita, ca (eu) facusem 0 gre~eaUi casatorindu-ma eu el ~i ca trebuia sa-l parasese pentru binele ~i prosperitatea lui viitoare. Eram ~ocata de faptul ea aeeeptase acest «diagnostic». A pleeat dupa patru luni, el." Aeest exemplu ilustreaza, intr-o forma aproape caricaturala, un alt fenomen, corolar schimbarii. Este yorba despre prozelitismul aecentuat al anumitor persoane care, deseoperind sau avind revelatia unei cai in viata, vor sa devina predicatori, daea nu chiar inchizitori, impunindu-~i noua credinta, convingere sau practica, sub forma unor secte in care nu mai e loc de sehimb sau de iniparta~ire, care eer adeziune neconditionata... ~i deci dependenta. Regasim aeest proces in aderarea la "secte" a neofitilor de arice virsta, din orice mediu. Unii participanti la sesiunile noastre de formare, de exemplu, au tendinta sa-~i prezinte descoperirea, entuziasmul cu 0 violenta relationala care ii blocheaza ~i ii face pe ceilalti sa reactioneze ... uneori de-a lungul mai multor ani. Ace~tia din urma ne asociaza cu ni~te guru periculo~i, de care trebuie sa se apere ~i sa se fereasca. Astfel, aceasta carte risca sa ajunga in foc, de ce nu? Cel ce incearca sa se afirme astfel traie$te 0 sfi~iere interioara pe care trebuie s-o lnfrunte in singuratate ~i uneori cu
Diferentierea
307
disperare. Vrea sa-~i mentina pozitia, dar are nevoie ~i de aprobare. "Simt nevoia sa ma afirm, dar $i sa fiu aprobat de persoana pe care 0 contrazic: apare astfel 0 incompatibilitate. Atunci sint tentat sa renunt la adoptarea unei pozitii." «N-o sa fac 0 tragedie din asta. Nu ma deranjeaza atit de tare ... » «Ma pot afirma in alte domenii. Nu e grav ... »" $i apoi se spera in reciprocitate. ,,«Ma las definit in anumite domenii ~i eu 11definesc in altele.» «Accept eu astazi, miine va accepta ea pozitia mea.»" Analizind comportamentele zilnice din viata conjugala, profesionala sau dintre prieteni, constatam ca intotdeauna exista un dominator. intotdeauna doar unul, mereu acela~i 11 define~te pe celalalt; intotdeauna partenerul dominator ~i-a construit 0 parte din dinamica personala bazindu-se pe eontrolarea celuilalt. Cind pozitiile fiecaruia sint bine aceeptate, :rnentinute de 0 parte ~i de cealalta, nu exista probleme, tensiuni; fIe bine" pentru fiecare. Darapare 0 problema cind unul i$i sehimba pozitiain relatie ~i nu mai accepta sa se lase definit de celalalt. La inceput aceasta noua pozitie in relatie seamana eu 0 opozitie $i da na1}tereunui conflict. Punctele nevralgice ale relatiilor familiale se manifesta prin lueruri mici din viata cotidiana: alimentatie, igiena, ierarhizare, impartirea sarcinilor, contacte sociale. ,,- Marianne ~iPierre ne invita 1amasa duminidi. Am acceptat. Mi-ai spus ca e~ti liber, il anunta ea. - Ti-am cerut deja sa nu~tiiei angajamente in numele meu. -,- Nu erai de gasit 1}i~tiu ca-ti place sa-i intilne:;;ti." El ezita, e adevarat, e Jiber, ii place sa-i intilneasea... 0 sa faca 0 drama? Se va simti atacat pentru un lucru atit de neinsemnat?
308
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ lNTELEGE
,,-Ei bine, te-ai angajat in numele meu, eu nu merg! - Bine, dar ce vor spune? Faci asta special ca sa ma superi, ca sa-mi strici placerea!" $i el simte 0 stare de disconfort. A fost nevoit sa faca ceva pentru a se face inteles. Oar nu-i place sa produca suferintEl.Week-end-ul e ratat. Ar dori sa conserve armonia cuplului. Tine la aceasta relatie. 19ipastreaza pozitia, ascultindu-l in acela9i timp pe cel care se zbate sub impactul schimbiirii relationale, pe care a initiat-o 9i intr-un fel a impus-o. Cind diferentierea antreneaza 0 revizuire a comportamentelor relationale, propunem oschimbare in relatie 9i exprimarea ei prin cuvinte, intrudt celalalt va fi 9i el obligat sa-si revizuiasca atitudinile. Va trai la rindul sau un conflict i.nt~rior, i se va impune 0 diferentiere pe care nu 0 dore9te. In asemenea momente, anumite relatii se dovedesc inutile, lipsite de sens. "Cind i-am cerut sa nu mai gindeasca 9i sa nu mai actioneze in locul meu, sotul meu a strigat, jumatate in gluma, jumatate in serios: «$i atund, eu la ce mai sint bun?»"
o altapersoana
exclama: ,,$i atunci de ce mai vorbim, daca nu mai pot vorbi despre tine?" Confunda, bineinteles, a vorbi. .. despre celalalt cu a vorbi. .. cu celalalt.
Anumite relatii nu vor tine pasul, altele vor trece prin perioade dificile, vor fi amenintate de crize 9i vor gasi poate un nou sens, 0 dinamica diferita. In relatiile afective de durata sintdoua repro9uri fundamentale: "Te-ai schimbat cind eu te voiam stabil"; "Nu te-ai schimbat dnd voiam sa evoluezi in paralel cu mine." Vedem zilnic ca "relatia buna", "comunicarea buna" nu exista. Nu exista dedt incercari de ajustare, cu gregelile 9i tatonarile lor inerente, care permit, in anumite momente, sa-l intilne$ti pe celalalt, sa i te aliituri, sii-l intelegi 9i sa te simti inteles. "Sa nu diu tam 0 relatie potrivitii, ci una care sii-i permita fiecaruia sa fie i'i sa devina."
Diferentierea
309
Sentimente ~i rela!ii In domeniul diferentierii, ni se pare necesar sa distingem nivelul sentimentelor de cel al relatiei 9i sa dezvoltam mai pe larg aceasta idee enuntata in capitolul doL Pot exista sentimente intre doua persoane, dar acestea pot sa nu circule 9i sanu se manifeste intr-o relatie. Jmi iubesc tatal 9i cred ca 9i el simte afectiune fata de mine, dar nu ne putem intilni fara sa incepem dezbateri aprinse pe subiecte de politica sau armata. Aproape ca nu ne mai vedeltl." Ni se pare uneori ca relatia intre doua persoane este bolnava, viciata, deformata, adica distructiva sau pur 9i simplu nesatisfaciitoare, in timp ce sentimentele unuia sau ale celuilalt sint plinede tandrete 9i de bunavointa. Trebuie sa ingrijim legatura intre persoane, adesea rigida in urma neascultarii 9i neexprimarii. Un cuplu pare prins intr-o relatie imposibila, in care fiecare se invenineaza cu otrava celuilalt, in timp ce iubirea lor pare reala 9i vie. "E omul vietii mele. Nu vreau sa traiesc cu nimeni altcineva, 9i totu9i e ceva ce nu merge. Dupa 24 de ore impreuna, sintem in razboi. Parca simtim 0 nevoie de a-I descalifica pe celalalt, de a sfarJ:ma ce e bun in noi. Nu 9tiu cine incepe, dar fiecare week-end sau vacanta sint un infern! ... II iubesc 9i 9tiu, simt ca ma iube9te, dar sint atitea neintelegeri 9i refuzuriL .. De opt ani..." Jmi iubesc fiul, care are 15 ani. Inteleg pina 9i revolta lui, provocarile. Oar imi este imposibil sa stabilesc 0 relatie cu el in prezent!" Intr-un cuplu, era atit de greu ca fiecare dintre pat·teneri sa-l asculte pe celalalt fara sa reactioneze pe loc pentru a se justifica sau a se exprima, incit au inventat un cod pentru dialoguri importante. Fiecare avea zece bile 9i de fiecare data dnd unul voia sa ia cuvintul punea 0 bila intr-o cupa r09ie. Cind scotea bila 9i 0 punea in cupa verde, ii in-
310
Diferentierea
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
dica celuilalt daca poate interveni sau nu. Acesta punea bila in cup a ro~ie ~i vorbea. Nici unul nu vorbea cit timp bila era in aceea~i cupa. I~i dadeau astfel unul altuia ~ansa de a se exprima ~i de a solicita atentia celuilalt. Un alt cuplu, care ajunsese sa foloseasca plingerea-acuzatie ca mijloc aproape permanent de interactiune, a hotarit intr-o zi sa aplice un tratament de ~oc timp de 0 luna. Au incheiat un contract cu trei interdictii ~i trei libertati: • Interdictie formaM de a cere in locul celuilalt. Orice nevoie, a~teptare sau dorinta exprimata nu trebuie sa fie 0 cerere facuta in locul celuilalt, ci expresia propriei trairi, ca atare, apartinindu-i celui care a trait-o. • Interdictie formala de a-i repro~a celuilalt ce face pentru el sau ce nu face pentru celalalt. Fiecare este responsabil fata de el insu9i pentru ceea ce face. • Interdictie formala de a vorbi in locul celuilalt despre el, pe orice subiect, de a-I intrerupe pe celalalt cind vorbe9te despre sine sau de a comenta ceea ce spune. • Libertate de a nu raspunde intrebarilor 9i cererilor. • Libertate totala de a-9i exprima orice dorinta, vis, fantezie, nevoie, a9teptare, de a vorbi despre sine pe orice subiect (prevazind intotdeauna un timp suficient pentru a vorbi 9i dindu-i apoi, oferindu-i celuilalt timp pentru sine). • Libertate totala de a da ~i de a oferi tandrete, mingiiere, joe, glume, priviri, imparta9iri. Incercau astfel sa se ingrijeasca de relatia lor, ie:;;ina din confuzie, fara a-9i pune in discutie sentimentele. "Iubesc" nu inseamna ca 9tiu sa gasesc felul potrivit de relatie in care sa se inscrie aceasta iubire. Cum ar trebui sa fii intr-o relatie in care e~ti parinte, fiu, fiica, sot, sotie? Ce modele sa copiezi, sa refuzi sau sa inventezi? Cum sa stabile~ti 0 relatie cu tatal, daca e 0 fire repnuta, cu mama, care e ant de speriata incit ti-e teama sa nu 0 dezechilibrezi? Ce forma sa dai atractiei pe Cafe 0 simti pentru acest barbat sau pentru aceasta femeie? Pe intuneric, fara busola sau ghid, incercam sa ne inscriem sentimentele in relatii. A crede ca e suficient sa-i spui copilului lIte iubesc" atunci cind el are nevoie sa i se spuna ce i se
311
intimpla e 0 utopie raspindita printre parinti. Trebuie sa imbraci in cuvinte ~i relatia, nu doar sentimentele. "Cind fiul meu a revenit de la ~coala, in ace a zi, rava$it de furia $i de violenta pe care directorulle manifestase fata de eel mai bun prieten allui, careimitase semnatura parintilor, nu am 9tiut sa-mi exprim decit iubirea, tandretea, dorinta ca el sa nusufere. Oar n-am $tiut sa comunic, incercind sa ascult ce-l suparase, cum intelegea el faptul di prietenullui voia sa-~i ascunda carnetul de note fata de parinti sau faptul ca directorul avusese $i el probleme cind era mic. Astazi mi se pare ca sint capabila sa ma imp lie in to ate aces tea ... " Exista relatii fosilizate, care supravietuiescsentimentelor ~i care ramin ani $i decenii la un stadiu de minima comunicare pentru a nu declan$a imposibilul. Exista iubiri care supravietuiesc relatiilor rupte $i care ramin vii in amintire, fara nostalgie, melancolie sau amaraciune. Sint sentimente care supravietuiesc trecererii timpului, uitarii, ca ni$te puncte de sprijin, oaze de lini~te interioara ce nu tin cont de distante.
Transformarea sentimentelor Intr-o anumita masura, raminem analfabeti in domeniul iubirii $i pentru ca orice iubire sufera transformari. A9a cum un baiat care a amutit incearca cu stingacie sa-$i foloseasca noua voce, astfel incercam $i noi sa traim muteniile iubirii. "Am 40 de trine$te nu la 5 ani. $i ani nu mai
ani 9i afectiunea pentru mama mea care imbamai are nimic din adoratia pe care 0 simteam ata~amentul care ma leaga de fiica mea de 18 seamana cu felul in care 0 iubeam la 3 ani."
"Iubirea mea pentru tine din primii ani nu mai are nimic in comun cu ceea ce simt astazi pentru tine. Am sentimentul ca sint un alt biirbat 9i te vad ca pe 0 alta femeie, pe care 0 descopar fara incetare."
312
Diferentierea
DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE
Evolutia este legea vietH. Fluctuatiile, modifidirile sentimentelor sint adesea prost primite ~i de ditre cel care Ie traiel?te, ~i de ditre cei din jur, care Ie suporta. Fidelitatile noastre profunde pot fi capcane pentru schimbari, atunci cind aduc sentimente de vinovatie. "Sa iube~ti ~idupa 20 de ani ca in prima zi mi se pare idealul stagnarii. Oaca iubirea e vie, contine germenii schimbarii. Legaturile cele mai puternice ~i cele mai daunatoare sint cele in care schimbarea este cu greu acceptata. Raminem cu u~urinta agatati de stadiile primitive sau arhaice ale relatiilor." Un om spune: "Oaca i-a~ spune mamei de grijile mele actuale, am impresia ca mi-ar raspunde: «Maninca mai multe legume» sau «5pala-te mai des.»" De fapt, ceea ce nu s-a schimbat pentru el ~i poate ca nici pentru ea este imaginea relatiei mama-fiu. Oar nici nu a verificat, nu i-a vorbit de preocuparile lui actuale. $i el continua sa-~i inchida mama in obi~nuinta, intr-o imagine ... poate depa~ita. Unul dintre marile obstacole in fata schimbarii pare a fi dificultatea no astra de a recunoa~te ~i de a accepta lipsa de permanenja inerenta vietii. Viata nu este un lung fluviu lini:;;tit. Se agita, face valuri, se impra:;;tie in mii de directii posibiIe. Oar simtim nevoia unor repere fixe, care ne face sa catalogam fiecare relatie 0 data pentru totdeauna, ca l?i cum ar fi imuabila. Or, in timp, spatiul unei relatii consta tocmai in a inventa noi structuri in care sa pot tl'ai sentimentele mele modificate sau sa Ie pot primi pe ale celuilalt. I
Relatiile parentale ~i filiale Relatia parinte-copil se caracterizeaza printr-o permanenta modifical'e, printr-o evolutie progresiva, prin schimbari profunde sau superficiale. Intr-o relatie parentala, poate mai mult decit in altele, nimic nu este vl'eodata incheiat, ca ~i cum singurul model acceptabil ar fi improvizarea unei noi l'elatii. Multe dificuWiti provin din teama, deci din refuzul schimbarii :;;idin dorinta de cramponare de etapa precedenta. Ori-
313
ce smulgere dintr-un univers familiar, din certitudini e 0 suferinta; orice tranzitie e dureroasa. Modelul relational supravie~uie~te uneori etapei in care corespundea unei nevoi. Multi parinti nu reu~esc sa iasa. dintr-o relatie ce presupune ingrijiri :;;iprotec~ie pentru a trece la una de schimb. $i copiii pot da inapoi in fata schimbarilor inevitabile, a transformarilor corpului, a modului de viata. "Tata, a~ vrea sa imi dai sfaturi, sa te ocupi de mine, sa intervii ca inainte", cerea cu lacrimi in ochi 0 tinara de 20 de ani. Alta striga minioasa: "Nu e drept. Crezi ca sint mare :;;iindependenta. Ei bine, nu. Ma simt midi, dezorientata de atitea responsabilitati. Sub pretextul de a nu interveni, tu nu te mai interesezi de ceea ce fac ~i mie mi se pare ca e:;;ti indiferent, atit de departe, mi se pare inacceptabil!" Se mai intimpla ~i ca rolurile sa se inverseze, fara. a schimba modelul: acum fiul sau fiica adulta crede ca trebuie sa.aiba grija de parinti. Acum el sau ea $tie ce e bine pentru celalalt, 11protejeaza, il ghideaza, il influenteaza, se amesteca in viata sa materiala :;;irelationala. IIAcum n-o sa mai pastrati casa asta mare, daca sinteti numai voi doi. Ca sa nu mai stai mereu sa :;;tergipraful de pe mobile, mama, iar tu, tata, sa cultivi legume, pe care apoi yeti fi nevoiti sa Ie dati. Gasiti un apartament :;;itraiti lini:;;titi-" Evolutia e frinata de cautarea sigurantei, aceasta. dorinta profunda de a te intoarce in Clliloscut, care te arunca in repetitie. Sa te sprijini, sa inaintezi in cunoscut e ca $i cum ai merge inapoi pe urmele deja facute. Asumindu-ti riscul de a-ti gasi drumul, ti-l asumi :;;ipe acela de a te pierde, de a te rataci prin nisipuri mi~ciitoare sau pe cai neumblate. Schimbarea inseamna 0 modificare de traiectorie, deci riscuI de a te indeparta de cei apropiati. Sosirea unui copil ii schimba pe cei care l-auconceput, ii transforma uneori in parinti. Modifica relatia femeii cu ea insa$i, cu propriul corp, cu imaginarul :;;icu viitorul sau. La fel pentru barbat. Clnd un barbat refuza "sa aiba un copil", el nu refuza copilul, ci i:;;iex-
314
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
prima teama sau incertitudinile in legiitura cu competenta 9i capacitatea sa de a fi taUi. Cre9terea copilului e un factor major de schimbare. Copiii ne clatina certitudinile, ne obliga sa ne precizam calea, ne clatina imaginea de barbat sau de femeie, dincolo de roluI de parinte. Pe linga intrebari, ei aduc indoieli, rearanjari, stimuleaza incon9tientul 9i alimenteaza zonele secrete de refulare. Pentru a deveni cu adevarat adulti, trebuie sa ne ucidem parintii imaginari, pe care am fi vrut sa-i avem, pe care i-am idealizat sau mon9trii pe care i-am construit, pentru a invata sa ne acceptam parintii reali. Dincolo de parinti, sa incercam sa vedem barbatul sau femeia 9i poate chiar copilul care exista inca in noi.
Situa!iile neincheiate Din fiecare etapa - a copilariei~ a adolescentei 9i a maturitatii - avem de tras invataminte inainte de a trece la etapa urmatoare. Vor fi invataminte pierdute sau incomplete, care intra in noi ca lipsuri, goluri in dezvoltarea noastra. Anumite relatii Joaca apoi un rol compensatoriu, lasind loc unor experientede substitutie pentru a recupera invatamintele pierdute sau descoperirile netraite. Uneori se regasesc in terapii sau prin meditatii simbolice, care vin sa acopere in prezent rati'.iriledin trecut. Acestea permit crearea unui epilog pentru situ\l.tii ramase in suspensie: cuvinte nespuse, rupturi1 neip.telese, tristeti reprimate. Uneori pierdem pe cineva, lasind agatata de el acea parte din imaginarul nostru pe care nu ne-o mai insu9im. "Puterea mea de a iubi, dorintele sexuale au ramas linga acest barbat care m-a parasit." Uneori, ce e mai bun in noi in9ine ramine acolo ... la celalalt, care ne-a parasit sau pe care I-am pierdut. Ruptura sau 1 Vedem ruptura ca pe 0 schimbarebrusca de stare, ca pe 0 discontinuitate, precum sint na~terea sau moartea. Noi folosim cuvmtul "despartire" in sensul de evolutie sau diferentiere fata de 0 stare anterioara.
Diferentierea pierderea sint resimtite ca menteaza, ne lasa infirmi. In procesul schimbarii, perati aceasta parte lasata de reunire cu ce-i mai bun
315
veritabile amputari, care ne fragva invitam sa regasiti, sa va recuin ceUilalt, ca un demers simbolic din noi in9ine.
,,I-am oferit, la inceputurile intilnirii noastre, bucuria mea de a trai, entuziasmul pentru muzica. Dupa zece ani, in momentul divortului, eram 0 femeie secata, alergica la muzica, incapabila de fericire. Mai tlrziu, printr-un demers simbolic 9i 0 reprezentare mentala, m-am dus sa caut la el ce-i lasasem in dar (9i cu care, de altfel, nu facea nimic). Natura 9i muzica nu erau in meniullui! Era ca 9i cum remtineream, regaseam un chip familiar: eu." Unul dintre scopurile schimbarii este sa te regase9ti m totalitate.
Indragostirea Iubirea pare sa se supuna unor legi ale evolutiei pe care nu Ie cunoa9tem, dar pe care Ie aplicam cu 0 constanta care sfideaza experienta. Indragostirea se traie9te in prezent, cucere9te clipa 9i ii da uneori dimensiuni cosmice. Oar imediat pleadi in cautarea viitorului, a unor garantii impotriva imprevizibilului din trecut sau din prezent. Degeaba pretinde Carmen: "Iubirea nu cunoa9te legi", pentru ca imediatenunta una: "Daca tu nu ma iube9ti, eu te iubesc. $i daca eu te iubess< paze9te-te." Singura lege generala, adesea negata, pare cea a metamorfoz~i permanente. Multe deceptii provin din confuzia intre ceea ce era in momentul intilnirii 9i ceea ce se petrece in derularea 9i consolidarea unei relatii. Indragostirea, ca toate int,llnirile importante din viata noastra, ne aduce perceptii noi, treze9te laturi adormite, ne dezvaluie fata de noi in9ine. Oar interactiunile active dureaza putin 9icurind se va instala un sistem relational organizat, care ne stimuleaza sau nu. Legatura trebuie hranita 9i iubita ca un copil. Are nevoie de 0 exprimare completa. Se schimba,
316
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
polueaza, poate pieri, se poate sufoca, imbolnavi sau ins anatO$i.E copilul care se ridica, cel care ingrije$te sau maltrateaza fiintele care I-au creat impreuna. Evolutia de la indragostire la a legatura de iubire e greu de acceptat. Se transforma, pentru ca imaginile idealizate ce fusesera proiectate asupra celuilalt se pierd, pentru ca se nasc nevoi infantile 9i convingeri personale. Se 10ve9te de fidelitati inv!zibile, inscrise adinc in fiecare dintre protagoni9ti. Indragostirea e sortita pieirii pentru a face loc unei relatii de iubire care aduce cu sine cerinte 9i proiecte comune. Dincolo de mituri, legatura se imbogate9te atunci dnd fiecare accepta sa devina, iar 9i iar, con9tient de tot ce este in elinsu9i. Nimic nu e sigur 9i cautarea absolutului nu se satisface niciodata prin relatii interumane. Aventura ramine deschisa, nespus de deschisa $i de fragila.
Diferentierea Schimbarea
Schimbarea personala e singura aventura inepuizabila pe care ne este dat sa 0 traim, 0 aventura inscrisa in tatonarile 9i entuziasmul cotidian. Schimbarea e 0 chemare din noi, 0 mi9care interioara, irezistibila, uneori dureroasa, careia Ii cedam in lumina descoperirilor sau careia, dimpotriva, ii rezistam, crispati in temerile 9i convingerile noastre. Transformarea interioara, schimbarea din relatiile 9i evenimentele din viata noastra sint ca doi poli legati. Daca vad viata ca pe 0 posibilitate de a invata $i de a ma descoperi, aceasta devine fascinanta chiar 9i pri:n suferintele care 0 marcheaza 9i prin metamorfozele subtile ale maturizarii. Sa devin eeeace sint, unie, eifru secret al unei cuceriri.
"Am atttea rfnduri de piele de fnlaturat pentru a ma recunoa$te fn sfir$it."
317
Concluzie Aceasta carte, a~a cum am proiectat-o, construit-o, imparta9it-o 9i scris-o, nu poate fi considerata mcheiata. $i va ramine astfel atita timp cit vor exista lucruri de spus despre extraordinara aventura a relatiilor interumane. Ramme deschisa asupra mtrebarilor multiple din noi, din voi poate, cititorii aces tor rinduri. , Se poate prelungi prin schimburi. Rammem deschi9i stimulilor, criticilor, descoperirilor care vin din partea voastra. Va reamintim di 0 carte are intotdeauna· doi autori, eel care 0 scrie 9i cel care 0 cite~te.
Cuprins 7
Cuvfnt fnainte
1. Comunicarea ; Anticomunicarea A vorbi A nu spune A asculta A intelege Decalajele Metacomunicarea Comunicarea cu sine
9 9 14 20 23 25 29 31 32
2. Relatiile Legaturile A darui A primi A cere A refuza Calea catre echilibru
35 36 40 44 49 51 54
3. Dorinte, cereri, nevoi ~i lipsuri Dorintele Cererile Nevoile 9i lipsurile
55 56 65 71
4. Reactiilein lant Dinamica buretelui
-'-
" :
77 82
~
Falsele angajamente Nevoia de a raspunde a9teptarilor celuilalt Impasurile in iubire ,
85 88 101
5. Mitologiile personale
116
Clteva convingeri Datorie 9i dreptate "ered c21trebuie" Fictiunile Evolutia
118 125 128 130 136
:
6. Cine ne saboteaza?
137
Autoconstrmgerea Resentimentul sau dnd simtirea minte Gelozia Culpabilizarea Judecarea Comparatia Proiectia 9i transferul
139 146 152 163 173 174 176
7. Pllngerea Te plingi de tine insuti Te plingi de altii sau de soarta
186 187 189
8. Cind tacerea cuvintelor treze~te violenta raului
197
C~ne spun durerile?
Cauza sau sensul bolii Recomandari terapeutice
203
213 prin simboluri
9. Terorismulrelational Un arsenal complex Somatizarile Colaborarea Pentru a depa9i terorismul relational Autodefinirea , Rezistenta la terorism 10. Responsabilitatile ; "Celalalt e responsabil de ceea ce simt" Vreau S21-lschimb pe celalalt "Vreau sa fiu responsabil de ceea ce simte celalalt" Nu sint responsabil pentru ceea ce simte celalalt
218
222 224 235 236 239
245 246
248 248
251 254 257
Sint responsabil pentru sentimentele mele Interrelatii 9i intrarelatii
260 269
11. Cum sa devii un partener mai bun pentru tine insu!i ; Cum sa gestionezi poluarea relationala inevitabila Gestionarea impactului mesajelor celuilalt Reagezarea evenimentelor 9i a sentimentelor Asumarea propriilor nevoi Sa fii un tata bun 9i 0 mama buna pentm tine insuti Sa accepti sa fii un partener mai bun pentru tine insuti 12. Diferentierea Clnd celalalt ne define9te Ate diferentia Distinctia intre "intelegere" 9i "acord" Distinctia intre intentii 9i reactii Infruntarea sau confruntarea Definirea sinelui Clnd celalalt se opune schimbarii Sentimente 9i relatii Transformarea sentimentelor Relatiile parentale 9i filiale Situatiile neincheiate Indragostirea Schimbarea COl1cluzie
272 274 276
278 281 284 289
290 290
;
293 295 296 298
301 305 309 311
312 314 315 317 319
CURTEA VECHE PUBLISHING arh. Ion Mincu 11, Bucure~ti tel.lfax: (021) 222 57 26, 222 47 65;
e-mail:arsene@kappa.
rOi
internet: www.curteaveche.ro
Talon de comandil Curtea Veche va ofera prin acest talon ca.rti eu reducere de aproximativ 15% 9i taxe po~tale gratuite. Completa~i d'i.su~acoresptmzatoare titlului pe care doriti sa-l comandati ell numarul de exemplare dOfite, indicati apoi datele dumneavoastra 9i trimiteti talonul pe adresa editurii. Plata se face ramburs in momentul prirnirii coletului.
Editura i~i rezerva dreptul de a modifica pre!urile diI1ilor.
COLECpA CARp CHEIE AUTOR TITLU
o oo o o
o
Editor: GR. ARSENE CURTEA VECHE PUBLISHING str. arh. Ion Mincu 11, Bucure~ti tel./fax: (021)222.57.26, (021)222.47.65 e-mail:
[email protected] web: W\'\Tw.curteaveche.ro
rd
MULTlPRIMf
llpografia MULTIPRINT la:;;i Calea Chlflnaulul 22, la,l, 6600 tel. 0232-211225, 236388, fax. 0232·211252
Dale Carnegie Napoleon Hill David J. Schwartz John Chaffee Walter Anderson David Reuben
o Maxwell Maltz o Norman Vincent Peale o Steven K. Scott o Les Giblin o Hemiette Anne Klauser o William Glasser o Zig Ziglar o Dale Carnegie o Alan Loy McGinnis [lo Gary Chapman Ziglar o Zig Robert T. Kiyosaki o Dale Carnegie o Glenn Van Ekeren o Spencer Johnson [] Allan Pease o OgMandino o Mandino o Og Burke Hedges Vincent Peale o Norman [J K. Blanchard, S.Johnson o Daniel Goleman oo John C. Maxwell M. Scott Peck o S. Ditzler o Jinny OgMandino o Zig Ziglar
-_._-~------_.----
PRET (redus)
Secretele succesului De la idee la bani Puterea magid a gmdului o dHauza sigura Curs practic de Incredere Tot ce ai vrut sa ~tii despre sex*
100.000 100.000 100.000 100.000 85.000
* Dar ti-a fast teama sa intrebFM
120.000 100,000 100.000 100.000 100,000 85.000 100,000
Psihocibernetica Forta gindirii pozitive Pa;;i simp Ii catre vise imposibile Arta dezvoltarii relatiilor interwnane Noteaza si actioneaz~ Cum sa alegern fericirea Putem cre;;te copii buni intr-o lume negativa! . Lasa grijile, incepe sa tri:Jje~ti Importanta prieteniei Cele cinci limbaje ale iubirii Dincolo de vIrf Tata bogat, tata sarac Cum sa vorbim In public Cine mi-aspre Drumwi luat fericire Cascavalul? Intrebarile sint, de' fapt, raspunsuri Al doisprezecelea Inger Cel mai vestit vlnzator din lume Afirma-te sub propria firma Spune "pot" ~ivei putea Manager la Minut Inteligenta emoponala Cum sa devii popular Drumul ditre tine insuti Cel mai bun an ' Alegerea Motive pentru a zimbi
100.000 120,000 85.000 100.000 100.000 100.000 100.000 85.000 85.000 85.000 85.000 85.000 85.000 100,000 85.000 120.000 85.000 100.000 85.000 85,000 85.000
(redus) Lig LJig.ar 0[J0al.AUTOR 0CiTE PRET 0IDEEA 00INEDIT Gene 1.Rochlin AUTOR lJ EUROPEANA OM • IDEE • SOCIETATE 165.000 Tata la minut 120.000 E rindul tau 85.000 80.000 100.000 Succesul si atitudinea Secretul ciisnidei fericite Acolo nu mai 200.000 130.000 120.000 70.000 exista un riu 100.000 DAsauNU Andreea Marin 170.000 Calculatorul: Inventarea 110.000 Ruritaniei 85.000 sau blestem? Forta entuziasmului 100.000 Mama la minut 0 TITLU 85.000 De ce barbatii se uita la meci Pa;;i uria;;i ;;i femeile Psihodbernetica se uita in oglindii 2000 lain Buenos Aires 0 Marian Michael Norman Tara S. Scott Willis C. Bennett-Goleman Lundin W. Barnstone Stan Beer Ventrella Vincent Peale Alchimia' emotionaIa Daca m-a;; asculta, m-a;; intelege AUTOR Maxwell Ron Alexandru Tzvetan Ivan David N. Rhea Hanna Allan R. Hinshelwood C. Hoff Ilcev Cristina Benson Pease Lowenthal Krall Todorov Maltz Raducanu et COLECpA Trecutul este PROMETEU 0binefacere tara strama Bucuria a85.000 Invinge Puterea de convingere Un triunghi psihanalitic Fis !com.ert Traie;;te-ti 85.000 D. Robinson Comunicarea eficienta Studii cu culturale copiii psihologie Cum Parfumul Vorbe;;te-mi, Calea Start Arta ale copiilor poetica spre sa-ti magului parteneriatului eficienta de am guayaba atltea sotia sa-ti spun Intelegi sotul Nationalismul Cele Copil ceva cind bogat, limbaje copil est-european Jung Freud de istet iubire ,afaceri sec. XX 165.000 Europa Rasariteanain see.XX... ;;idupa Are Magia dreptate imaginii sau personale nu, Melanie filozofie enid patria Klein mea! Inteligentaemop.onala Nietzsche in educa!iacapiilor100.000 Borges, Forta glndirii intr-o pozitive seara obi;;nuita, in CIte 10 Realizeaza-te reguli cevadespre de despre incalcat,10 pe deplin haos mass reguli media de Descopera forta din tine (vol. 1urrnat ;;i0 2) 100.000 170.000 Liderul poti fi tu Platon Cite Univers Cre;;te Crearea oare Europei temperatura de Est planetei? 0 Educatia Copiii Memoria no;;tri prin raului, ;;idrogurile it),bire ispita Einstein binelui F. A. Lelord, Pirani, Faber, Hill, W. E. C. Ch. C. Mazlish Roche Stone Jcihn Bill Z. Sardar, C. Maxwell I. B. Abrams Van Loon f'olitetea de zi cu zi Sperante pentru cei despartiti Jim J. M. L. Schwartz Gane, J.Quain Dornan Elias K. et Chan al.Andre AUTOR Curajul de apiata! fi tu insuti 100.000 Orke femeie poate! CEVA DES PRE Napoleon Anthony Robbins Hill Ross Jacques Jorge Robert Deepak Roger Peter Spencer Vesna M.Hyde Gary Plinio Appignanesi Campbell Campbell, F. Chapman Smalley Luis Apuleyo Goldsworthy Dawson T. Sugar Salome Chopra Johnson Kiyosaki Borges Mendoza (redus) Dale S. Philip George Carnegie Longworth Philander Stela Popescu R. J. Crampton (redu~) BIBLOS POVESTEA SUCCESULUI Convorbiri cu Garda Marquez 0 PRET PRET Cum sa ne iliurtam Re~ulile unei prezentari de succes 120.000 (redus) 1""7"
Cll
,...".
1
persona AUTORitatile difidle
(redus)
PRET
Va
