O analiză psihosocială asupra depresiei

12

Radu Adrian Mădălin, Sociologie, Seria II, Grupa 3

O analiză psihosocială asupra depresiei
I. Introducere
Tema pe care am ales să o dezbat în această lucrare este depresia, un fenomen social global. Acest subiect este de o importanță majoră, deoarece această boală nu face diferențieri" de gen, sex, status, rol, vârstă, sau alte categorii sociale. Scopul pe care mi l-am propus să îl ating în această lucrare este de a analiza cum anume afectează depresia individul și societatea. Am ales o abordare transdisciplinară (psihosocială) deoare consider că atât științele sociale cât și cele fixe au nevoie de o deschidere către cooperare cât mai largă, fiindcă principiul comunicării mutuale este un factor indispensabil în evoluția științei și a rasei umane, iar această cercetare își propune să evidențieze acest fapt. Un alt scop al acestei lucrari este să aducă în discuție faptul că sănătatea, ca și concept umbrelă, include și o natură spirituală, care în prezent este destul de ignorat și controversat în mediul academic vestic. Dar totodată, această lucrare își propune să măsoare diferite tipuri de depresie din societatea românească, și anumite cauze generatoare, naturale, individuale și sociale. Totodată, prin această scriere se sugerează și regândirea conceptului general de depresie, privind cauzele, simptomele și efectele sale.
II. Aspecte generale
1. Sănătatea și boala
Am să pornesc de la principiul general valabil că opusul stării de sănătate, ca și concept umbrelă, este boala. Dar pentru a mă ajuta în susținerea acestei ipoteze, mă văd nevoit să introduc câteva definiții fundamentale. O definiție satisfăcătoare în ceea ce privește sănătatea generală este oferită de către Organizația Națională a Sănătății, care declară: Sănătatea este o condiție dinamică care rezultă din ajustarea și adaptarea constantă a corpului, ca răspuns al stimulilor generați de mediul înconjurător, și care are ca scop menținerea unui echilibru interior numit homeostază.". Deși pare o definiție destul de abstractă și interpretabilă, consider că avem un concept de la care putem porni și asupra căruia putem dezvolta idei pe parcurs, și anume, echilibrul interior." Vom discuta mai larg despre acesta în paginile ce urmează, deoarece momentan doresc să menționez și o definiție a ceea ce numim boală. În această privință vom apela la Merriam-Webster, un dicționar al limbii engleze de tip american, ce notează despre boală următoarele:" O maladie care afectează o persoană, un animal, sau o plantă: o condiție care previne corpul sau mintea să lucreze normal.". Înainte de a merge mai departe, trebuie să delimităm foarte atent cele patru tipuri de sănătăți. Pentru a facilita acest aspect, voi încerca să aloc câteva cadre celor patru dimensiuni: biologică, mentală, emoțională și spirituală. De asemenea, voi încerca să ofer și o definiție a ceea ce reprezintă depresia, tipurile de depresie și anumite simptome.
2. Ce este depresia?
Depresia reprezintă o dereglare psihoneuronică sau psihotică marcată în special de tristețe, inactivitate, dificultate în gândire și concentrare, o creștere sau scădere semnificativă a apetitului de mâncare și a timpului pe care îl petrecem dormind, sentimentul de respingere și pierderea speranței, și uneori tente suicidale." (Merriam-Webster). WebMD prezintă mai multe tipuri de depresie: depresie majoră, dereglare depresivă persistentă, dereglare bipolară (depresie maniacală), dereglare afectivă sezonieră, depresie psihotică, depresie postparum, dereglare disforică premenstruală, depresie situațională", și depresie atipică.
Depresia majoră se manifestă aproape tot timpul, zilnic sau săptămânal. Dereglarea depresivă persistentă se manifestă la persoanele care au suferit și înca suferă de depresie cel puțin doi ani. Printre oamenii ce suferă de dereglare bipolară, unul dintre simptome este depresia maniacală. Dereglarea afectivă sezonieră se manifestă la persoanele meteosensibile, în special iarna, când corpul primește mai puțină energie solară. În cazul depresiei psihotice, simptomele sunt similare cu cele ale depresiei majore, plus halucinații, deluzionări și paranoia. Depresia postparum se semnalizează la femeile care abia au născut (după câteva săptămâni sau luni). Dereglarea disforică premenstruală se regăsește la femei înainte ca acestea să aibă menopauză. Depresia situațională" poate apărea într-o situație de stres(ex:deces în familie). Iar în ceea ce privește depresia atipică, aceasta este puțin mai diferită decât tristețea persistentă.
3.a. Sănătatea biologică
Pentru dimensiunea biologică am ales schema lui Walter M. Bortz (2005), care propune următoarele variabile: genele (genetică), agenții externi, agenții interni, și îmbătrânirea." În cele ce urmează îmi voi permite o interpretare a schemei lui Bortz. Genele se pot transmite ereditar, se pot altera prin organisme modificate genetic (GMO), sau se pot schimba pe parcursul vieții în funcție de stilul de viață adoptat. Agenții externi sunt reprezentați de către mediul natural (aerul, noxele, condiții climatice, diverse tipuri de raze electromagnetice, bacterii, etc.) și mediul social (instituții, organizații, tipuri de personalități –narcisiste, introvertite, extrovertite, empați, etc.). Agenții interni sunt reprezentați de către substanțele organice și anorganice (alkaline și acide) care se află în corp. Îmbătrânirea, ca și concept biologic, se referă la gradul de deteriorare și funcționare a corpului nostru biologic. Anumite studii au arătat faptul că, cu cât un corp uman conține mai mult acid, se depărtează tot mai mult de starea sa naturală (din punct de vedere al pH-ului - 7.365). Acest lucru poate predispune la diferite boli, dintre care depresia.
3.b. Sănătatea mentală
Pentru dimensiunea mentală am ales schema propusă de către Bruce Headey, Jonathan Kelley și Alex Wearing (1987), care propun următoarele variabile: gradul de satisfacție cu viața, afectivitatea pozitivă (positive affectivity), anxietatea și depresia. Aceștia menționează: În plus, una dintre dimensiunile care indică bunăstarea, și anume gradul de satisfacție cu vieții, este puternic corelat cu o dimensiune a suferinței, depresia. O persoană este foarte puțin probabil să fie atât satisfăcută cu viața dar și depresivă, mai probabil este să fie satisfăcută cu viața și anxioasă." Voi readuce acum în discuție un concept pe care eu îl consider fundamental în măsurarea emică și etică a gradului de satisfacție cu viața, și anume echilibrul interior. Indiferent de cultura pe care o analizăm (antică,tradițională,modernă sau vestică și estică), sunt sigur că vom găsi multe credințe, practici, ritualuri, etc. care să confirme supoziția personală că echilibrul interior se referă la minte și suflet. În cele ce urmează voi face apel la un alt aspect important în ceea ce privește sănătaea umană, și anume sinele. În accepțiunea mea sinele reprezintă capacitatea de conștientizare rațională și interpretare emoțională și sentimentală (extrinsecă și intrinsecă), a unei situații (trecute, prezente sau nepetrecute), a unei persoane, a unui loc, sau al unui obiect. Contrar accepțiunii majoritare din științele umane, există două tipuri de sine, dacă le pot numi astfel. Acestea sunt ego-ul și sufletul. Prin definiție, ego-ul reprezintă gradul de sine rațional și emoțional pe care îl investim într-o situație (trecută, prezentă sau nepetrecută), persoană, loc, sau obiect. Această reprezintă perspectiva personală de a ne raporta la un eveniment. De cealaltă partă, sufletul, la nivel psihosocial, semnifică gradul de sine sentimental și spiritual pe care îl investim într-o situație (trecută, prezentă, sau nepetrecută), persoană, loc, sau obiect. Aceasta reprezintă perspectiva impersonală de a ne raporta la un eveniment.
Toate aceste particularități ale sinelui, manifestate în cele două extremități ale sale: egotic sau altruist, au un impact major asupra noastră ca indivizi, dar și asupra mediului social și natural din care facem parte. În epoca noastră contemporană trăim în ceea ce unii numesc consumerism. Această viziune implică o fațetă reprezentativă a omului modern, deoarece, odată cu Revoluția Industrială, care se preconizează că este începutul modernismului, aproape întreg modul de funcționare individual, social și natural s-a schimbat. Atât Revoluția Industrială cât și evoluția tehnologiei au schimbat modul în care oamenii trăiesc.
Aceste informații prezentate mai sus au un rol vital în regândirea conceptului de bunăstare. Adică, la fel cum John Urry a propus studierea mobilității la nivel transdisciplinar, la fel se poate face și cazul studierii mediului natural, în raport cu societatea și indivizii săi. Mai departe vom vorbi puțin despre afectivitatea pozitivă. Deși există diferențe între cele două sănătăți, mentală și emoțională, cele două sunt interdependente. Afectivitatea emoțională este o caracteristică care reflectă difențele experiențelor emoționale" (Positive Psychology Program). Potrivit aceluiași sit, există două tipuri de măsurători prin care se poate înregistra această afectivitate: una dintre ele este evaluarea medie a emoțiilor lor (ex: DES – Differential Emoțional Scales) iar cealaltă metodă este evalua mai multe trăsături de personalitate, printre care afectivitatea pozitivă (ex: scalele de măsurare ale afectivității și pozitivității emoționale din Inventarul de Personalitate NEO Revizuit) . Ultimele două aspecte din sănătatea mentală, conform schemei prezentate mai sus, sunt anxietatea și depresie. Deoarece depresia este principalul subiect de discuție al cercetării de față, voi continua prin prezentarea unor diferențe dintre cele două boli. Din pricina faptului că am menționat deja o definiție pentru depresie, în cele ce urmează voi insera o definiție asupra anxietății, pentru a sublinia modul prin care acestea sunt separate. Un sentiment anormal și copleșitor de teamă și frică, de obicei marcată de semne psihologice (precum transpirația, tensiunea, creșterea pulsului), de îndoieli cu privire la realitatea și natura amenințării, și prin auto-îndoiala cu privire la capacitatea cuiva de a face față situației." (Merriam-Webster).
3.c. Sănătatea emoțională
Deja am mențional faptul arhicunoscut că la nivel mental, cele două emisfere cerebrale sunt interdependente. Principalul motiv pentru care am ales să le despart ca două dimensiuni diferite este faptul că există mulți factori separați care afectează aceste două fațete ale sănătății. Dar pentru a susține această afirmație, vom menționa mai departe variabilele ce compun spectrul emoțional. Dimensiunile inteligenței emoționale care explică pozitiv componenta sănății mentale sunt bunăstarea, auto-controlul și sociabilitatea, iar negativ, atenția." (Enrique G. Fernandez-Abscal și Maria Dolores-Martin Diaz). Față de sănătatea mentală menționată mai sus (3.b.), există trei factori ce necesită detaliere. Factorul auto-control, în ceea ce privește capacitatea de a regla impulsurile și emoțiile, precum și gestionarea presiunilor externe și stres, include aspecte ale reglării emoționale, managementul stresului și impulsivitatea." (idem). Factorul sociabilitate, în ceea ce privește capacitatea de a se afirma precum și de a influența emoțiile și deciziile altora, include fațetele de conștientizare socială, gestionarea emoțiilor și asertivitate." (idem). Atenția, sau atenția la sentimentele interioare, care evaluează măsura în care oamenii participă și evaluează starea lor de spirit." (idem)
3.d. Sănătatea spirituală
Ultima dimensiune care ne-a rămas de discutat este spiritualitatea. În preponderent în știința și educația vestică spiritualitatea este fie ignorată, fie asemănată cu religiozitatea, deci discreditată. Ori, când analizăm un concept complex precum sănătatea, nu ne putem permite să abordăm o viziune pur materialistă, căci pierdem din esență anumite aspecte. Pentru a sublinia din start diferența dintre religie și spiritualitate, voi împrumuta un citat simplu de la Deepak Chopra, care spune: Religia este încrederea în experiența altuia. Spiritualitatea înseamnă să ai propria ta experiență."
Wilfred McSherry (2006) discută în cartea sa, Making Sense of Spirituality in Nursing and Health Care Practice: An Interactive Approach despre cât de mult a început să fie acest termen cercetat după anii 90, și cât de greu este să oferi o definiție unui concept care este foarte personal și individual. Totuși, acesta oferă ca punct de plecare empiric definiția prezentată de către Murray și Zennter (1989, p.259) care precizează că spiritualitatea este: O calitate care precede afilierea religioasă, care aderă la aspirații, reverență, venerație, sens și scop, chiar și în aceia care nu cred deloc. Dimensiunea spirituală încearcă să fie în armonie cu universul, și tinde la răspunsuri ce includ infinitul, și se concentrează pe un individ care suferă de stres emoțional, boală psihică sau moarte."(apud. McSherry, p. 47).
McSherry subliniază astfel patru teme importante ce reies din cele de mai sus, și anume: Spiritualitatea este un concept universal, relevant pentru toți indivizii, unicitatea fiecărui individ este primordială, afilierile formale de tip religios nu sunt o premisă pentru spiritualitate, și un individ poate deveni mai conștient spiritual în vremuri de nevoie." (ibidem, p. 48)
Narayanasamy (1991, 2001) aplică în sistemul medical următoarele nevoi spirituale: nevoia de sens și scop, nevoia de dragostă și relații armonioase, nevoia de iertare, nevoia unei surse de speranță și tărie de caracter, creativitatea, nevoia de încredere, nevoia de practici spirituale, expresivitatea lui Dumnezeu sau a unei deități." (ibidem, p. 55)"
Prima fațetă se referă la capacitatea unui individ de a se identifica cu nevoia de împlinire, adică orice fel de acțiune individuală sau socială care alimentează partea altruistă a sinelui. Aici principala dificultatea empirică se regăsește în lipsa cunoașterii de sine individuale, care este foarte slab promovată în cultura societăților moderne și postmoderne. (defecte,calități,aspirații,dorințe, gânduri personale,etc.)
Cel de-al doilea item este cunoscut în științele sociale ca nevoia de apartenență, ca și în piramida lui Abraham Maslow. Una dintre caracteristicile noastre intrinseci primare este de a ne simți în siguranță și protejați, de a avea cu cine să împărtășim emoțiile și sentimentele noastre, iar o incapabilitate de a iși exercita această dispoziție duce la o condiție de singurătate. Totuși, această maladie nu trebuie confundată cu solitaritatea. Cea din urmă poate fii înțeleasă ca dorința unui individ de a petrece timp singur și de a se bucura de această experiență.
Cea de a treia nevoie spirituală pornește de la prezumția că toate ființele au liber arbitru, deci sunt predispuse greșelii, iar atunci când o fac, acestea doresc să își ceară iertare. Totuși, diferite emoții pe care le internalizăm, plus diferite preconcepții mentale, ne impiedică uneorisă ne exprimăm așa cum ne-am dori.
Creativitatea este o calitate care se află în orice ființă. Dar la nivel intrinsec și relativ, această latură se manifestă mai mult sau mai puțin in funcție de diferiți factori precum gestionarea timpului, calitatea biologică a corpului, dezvoltarea conștientului pe plan mental, gradul de dezvoltare al sinelui altruist, etc.
Nevoia de încredere este una dintre principalele caracteristici ale sănătății mentale și spirituale care trebuie perpetuată pentru a promulga un stil de viață prosper. Diferența dintre credință și încredere este următoarea: credința este o predispoziție a sufletului, în timp ce încrederea este o predispoziție a minții. Aici putem diferenția încredere în sine și increderea într-o anumită entitate. Prima se referă la constituirea unei tării de caracter în propriile abilități, iar cealaltă semnifică apicarea unei credințe de scurt sau lung moment în forța unei alte persoane sau a unei puteri superioare condiției umane.
Practicile spirituale pot diferenția în funcția de cultura individuală și socială în care se identifică un individ. Într-un sens comun cele mai cunoscute practici spirituale sunt rugăciunea, meditația, mindfulness (concentrarea atenției pe propriile gânduri, emoții, sentimente), slujbele cu diferite întrebuințări. Într-un sens mai specific, practicile spirituale se pot referi la: practicarea diferitelor sporturi, plimbări în natură, alimentație de tip raw vegan, vegan, sau vegetal, etc.
Ultima variabilă este strâns legată de încredere, credințe și valori pe care fiecare le acordă realității în care se regăsește.

III. Relevanța studierii sănătății în psihosociologie
Deși știința contemporană împarte disciplinele umane în mai multe domenii (antropologie, medicină, psihologie, sociologie, politologie, istorie, geografie, filozofie), există numeroși cercetători care au îmbinat mai multe perspective. De asemenea, la nivel internațional avem sociologia medicală (medical sociology), care în România este foarte slab reprezentată din punct de vedere academic.
Astfel psihosociologia își poate aduce aportul în studierea sănătății omului prin bagajul metodologic pe care îl posedă. Totodată, la fel cum mișcarea feministă ne-a demonstrat, consider că adoptarea spiritualității și a sănătății în cercetările psihosociale poate ajuta la dezvoltarea unui mediu armonios în circuitul individ-structuri sociale-natură.












IV. Operaționalizare conceptului sănătate
Dimensiunea biologică
Dimensiunea mentală
Dimensiunea emoțională
Dimensiunea spirituală
Genetcă (ereditate)
Gradul de satisfacție cu viața (condiții socioeconomice, nevoi individuale)
Bunăstarea (idem satisfacția cu viața)
Nevoia de sens și scop (dorințe, aspirații, pasiuni)
Agenți externi (afilieri sociale, medii sociale/naturale frecventate)
Afectivitatea pozitivă (gradul emoțional prin care individul trăiește o experiență)
Auto-controlul (gestionarea emoțiilor)
Nevoia de dragoste și relații armonioase (familie, prieteni,
Agenți interni (alimentație, boli curente)
Anxietatea (starea/predispoziția generală)
Sociabilitatea
Nevoia de iertare
Îmbătrânirea (îngrijirea corporală)
Depresia (starea/predispoziția generală)
Atenția
Nevoia de speranță și tărie de caracter



Creativitatea



Nevoia de încredere (personală și exterioară)

V. Metodologie
Pentru a cerceta relația dintre depresie și cele patru tipuri de sănătate, am ales o metodă de cercetare cantitativă, și anume chestionarul. Eșantionul a fost unul de 24 persoane ales aleator, întrebările au fost de tip grilă și deschise, și au înclus teme precum: timpul liber, sănătate, depresie, anxietate, consumul de informații, religiozitate, spiritualitate și sociabilitate. Atașez mai jos structura chestionarului și răspunsurile aferente.
Extrapolând din răspunsurile chestionarului, descoperim din prima și ultima întrebare (petrecerea timpului liber și tipul de personalitate – egoistă/altruistă), faptul că majoritatea respondenților sunt ambiverți, dispuși să ajute și alte persoane. Deși majoritatea persoanelor ce au răspuns acestui chestionar sunt benevolente, există și cazuri în care aceștia fie aleg să echilibreze între propria persoană și alte persoane, fie cad într-o extremă egoistă. De asemenea, 83% dintre cei chestionați au declarat că au în grupul lor de prieteni persoane narcisiste.
În ceea ce privește sănătatea, principalele contramăsuri împotriva îmbolnăvirii sunt: somnul, consumul de minim 2 litri de apă, o alimentație bazată pe fructe, legume și evitarea fast-food-ului, activități ce implică sportul (aerobic, mersul la sală, și plimbări). Atunci când se îmbolnăvesc, subiecții iau medicamente, beau ceaiuri, lasă să treacă de la sine sau folosesc remedii naturale. Deși controlul emoțiilor, predispoziția la stres și la anxietate, și gestionarea situațiilor imprevizibilă se află în general într-o bună măsură, respondenții sunt de acord că factori psihici și emoționali le afectează foarte mult starea lor generală.
Pentru respondenți, depresia este asociată cu o stare de tristețe, nemulțumire, izolare, apăsare sufletească, obișnuință sau o stare care afectează toate dimensiunile sănătății. Aceste relatări ne dovedesc încă odată faptul că persoanele diferențiază foarte greu stările emoționale personale, sau le aseamănănă cu diferiți factori sociali. (presiune socială, norme).
Când au fost întrebați dacă există vreo diferență între religie și spiritualitate, aproape toți respondenții au răspuns afirmativ, unii dintre ei observând faptul că afilierea la o anumită religie impune anumite seturi de reguli, valori și principii, în timp ce spiritualitatea este o caracteristică personală. Iar persoanele care au reușit să își aducă aportul în definirea spiritualității au concluzionat că aceasta este un corpus de practici, credințe și valori care aduc o stare de bine, de pace și liniște intrinsecă. Ca practici spirituale, dominante sunt plimbările în natură (48%) și rugăciunea (22.9%). Pentru reconectarea cu natura am evitat să folosesc termenul de earthing, deoarece ar fii îngreunat cercetarea.
VI. Concluzie
În concluzie, studiile din diverse discipline centrate pe sănătate nu ne pot oferi o concluzie clară a factorilor care determină apariția depresiei, dar sper ca pe viitor, medicina și psihosociologia să ajungă cât mai transdisciplinare sau măcar să coopereze mai mult cu sociologia sănătății, deoarece în momentul de față majoritatea teoriilor materialiste diagnostichează în mare parte greșit cauzele bolilor. Din cercetarea de față nu putem să tragem o concluzie asupra culturii generale pe care oamenii o au asupra sănătății și spiritualității, dar din chestionarul atașat putem observa că românii au în minte noțiuni foarte generale și abstracte despre aceste două concepte. Acest fapt reise și din întrebarea doi din chestionar (2."Ce fel de informații consumați?), în care doar 7,3% dintre respondenți citesc studii academice.



Bibliografie
1. http://www.businessdictionary.com/definition/health.html [Accesat la 16.11.2016, ora 11.50]
2. http://www.merriam-webster.com/dictionary/disease[Accesat la 16.11.2016, ora 12:10]
3. http://www.merriam-webster.com/dictionary/depression [Accesat la 30.11.2016, ora 12:13]
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1449189/ [Accesat la 30.11.2016, ora 12:21]
5. http://www.realfarmacy.com/sugar-create-cancer/ [ Accesat la 30.11.2016, ora 12:42]
6. https://thetruthaboutcancer.com/otto-warburg-cancer/ [ Accesat la 30.11.2016, ora 12:45]
7.http://www.webmd.com/depression/guide/depression-the-thyroid-and-hormones [Accesat la 30.11.2016, ora 12:51]
8. https://www.jstor.org/stable/27522681?seq=1#page_scan_tab_contents [ Accesat la 30.11.2016, ora 13:08]
9. http://godbeautyperfectionlove.com/2012/06/12/false-self-vs-true-self/ [Accesat la 30.11.2016, ora 13:47]
10. https://www.opendemocracy.net/transformation/otto-scharmer/from-ego-system-to-eco-system-economies [Accesat la 30.11.2016, ora 14:08]
11. http://ehtrust.org/science/research-on-wireless-health-effects/ [Accesat la 30.11.2016, ora 14:47]
12. https://positivepsychologyprogram.com/positive-affectivity/#positive-affectivity-definition [Accesat la 30.11.2016, ora 19:45]
13. Idem
14. http://www.merriam-webster.com/dictionary/anxiety [Accesat la 30.11.2016, ora 20:07]
15. https://www.powerofpositivity.com/scientific-proof-the-power-of-positivity-alters-our-physical-world/ [Accesat la 30.11.2016, ora 20:21]
16. http://www.learning-mind.com/cause-of-depression-gut/ [Accesat la 30.11.2016, ora 20:29]
17. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC474733/ [Accesat la 30.11.2016, ora 20:30]
18. http://journal.frontiersin.org/article/10.3389/fpsyg.2015.00317/full [Accesat la 21:23]
19. Idem
20. Idem
21. Idem
22. http://www.webmd.com/depression/guide/depression-types#1 [Accesat la 30.11.2016, ora 22:13]
23. Wilfred McSherry (2006), Making Sense of Spirituality in Nursing and Health Care Practice: An Interactive Approach, Jessica Kingsley Publishers
24. Murray, R.B. and Zentner, J.B. (1989) Nursing Concepts for Health Promotion. London: Prentice Hall, p. 259 (apud. McSherry, p. 47)
25. Ibidem, p.48
26. Narayanasamy, A. (2001) Spiritual Care: A Practical Guide for Nurses and Health Care Practitioners, 2nd edn. Wiltshire: Quay Publishing. (apud. McSherry, p.55)









http://www.webmd.com/depression/guide/depression-types#1 [Accesat la 30.11.2016, ora 22:13]
http://www.realfarmacy.com/sugar-create-cancer/ [ Accesat la 30.11.2016, ora 12:42]

https://thetruthaboutcancer.com/otto-warburg-cancer/ [ Accesat la 30.11.2016, ora 12:45]

http://www.webmd.com/depression/guide/depression-the-thyroid-and-hormones [Accesat la 30.11.2016, ora 12:51]

http://www.learning-mind.com/cause-of-depression-gut/ [Accesat la 30.11.2016, ora 20:28]

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC474733/ [Accesat la 30.11.2016, ora 20:30]
http://godbeautyperfectionlove.com/2012/06/12/false-self-vs-true-self/ [Accesat la 30.11.2016, ora 13:08]

https://www.opendemocracy.net/transformation/otto-scharmer/from-ego-system-to-eco-system-economies [Accesat la 14:08]

http://ehtrust.org/science/research-on-wireless-health-effects/ [Accesat la 30.11.2016 ora, 14:49]

http://www.myhealthylivingcoach.com/difference-emotional-mental-health/ [Accesat la 30.11.2016 ora 19:39]

Idem

https://www.powerofpositivity.com/scientific-proof-the-power-of-positivity-alters-our-physical-world/ [Accesat la 30.11.2016, ora 20:21]

http://www.pnas.org/content/111/2/646.full [Accesat la 30.11.2016, ora 20:33]

https://www.psychologytoday.com/blog/the-squeaky-wheel/201308/depression-and-loneliness-are-more-contagious-you-think [Accesat la 20:37]
Charles Wright Mills – The Sociological imagination (1959) , Emile Durkheim Suicide (1897), Pierre Bordieu – The forms of capital (1986), Peter L. Berger – An invitation to sociology: A Humanistic approach (1963)

http://isondaje.ro/surveys/results/478398438/


Health is a dynamic condition resulting from a body's constant adjustment and adaptation in response to stresses and changes in the environment for maintaing an inner equilibrum called homeostasis.
An illness that affects a person, animal, or plant: a condition that prevents the body or mind from working normally.
A psychoneuronic or psychotic disorder marked especially by sadness, inactivity, difficulty in thinking and concentration, a significant increase or decrease in appetite and time spent sleeping, feelings of dejection and hopelessness, and sometimes suicidal tendencies.
I propose genes, external agency, internal agency, and aging.
Furthermore, one of the well-being dimensions, life satisfaction, is quite strongly correlated with a distress dimension, depression. A person is unlikely to be both satisfied with life and depressed, but may be satisfied and anxious.
Positive affectivity is a trait reflecting differences in emotional experience.
An abnormal and overwhelming sense of apprehension and fear often marked by psychological signs (as sweating, tension, and increased pulse), by doubt concerning the reality of nature of the threat, and by self-doubt about one's capacity to cope with it.
The EI dimensions that positively explain the Mental Health Component are Well-Being, Self-Control and Sociability, and negatively, Attention.
The Self-Control factor, concerning the ability to regulate one's impulses and emotions, as well as managing external pressures and stress, includes the facets of emotion regulation, stress management and impulsiveness.
The Sociability factor, regarding the capacity to assert oneself as well as to influence others' emotions and decisions, includes the facets of social awareness, emotion management, and assertiveness.
Attention or Attention to Feelings, which evaluates the extent to which people attend to and value their emotions and moods.
Religion is belief in someone else's experience. Spirituality is having your own experience.
A quality that goes beyond religious affiliation, that strives for inspirations, reverence, awe, meaning and purpose, even in those who do not belive in any good. The spiritual dimension tries to be in harmony with the universe, and strives for answers about the infinite, and comes into focus when the person faces emotional stress, psyhical ilness and death.
Spirituality is a universal concept relevant to all individuals, the uniqueness of each individual is paramount, formal religion affiliation is not a prerequisite of spirituality, and individual may become more spiritually aware during a time of need.
The need for meaning and purpose, the need for love and harmonius relationships, the need for forgiveness, the need for a source of hope and strength, creativity, the need for trust, the need for expresion of personal beliefs and values, the need for spiritual practices, expression of God or deity."