Revista Sportul Brailean, Nr.3, 2011

An 3. Nr.3

Apari\ie anual`

Decembrie 2011

Publica\ie realizat` de Direc\ia Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret Br`ila

“Boxul - Sportul rege la C.S.M. Br`ila [n anul 2011" - pagina 2 “C@t voi fi implicat [n oin`, voi sus\ine...acest sport” - interviu cu Nicolae Dobre, pre]edintele F.R. Oin` - pagina 3

Crosul “Ziua Olimpic`” - Un singur week-end cu emo\ii duble - pagina 4 Bursa Ideilor: “}anse egale prin Sport” - pagina 5 Rugby-ul br`ilean (II) - pagina 6 Stagiu Interna\ional cu ”Legenda vie” a karate-ului modern: Kancho Hirokazu Kanazawa - pagina 7 “Vasile Cr`ciun: O carier` sportiv` remarcabil`” - pagina 8

Dic\ionar Olimpic (II) - pagina 9 Remember: “Cazul Covaci” pagina 10 Cutia cu amintiri: “Domnul Zaharia...” - pagina 11

“Ion Paulic`, rugbyst-ul br`ilean aflat nu [nt@mplator la Londra” - pagina 12 “5 echipaje auto br`ilene pe p`m@nt Caucazian” - paginile 13-15 “Hip-Hop-ul, limb` interna\ional`” pagina 14

Publica\ie realizat` sub patronajul Academiei Olimpice Rom@ne filiala Br`ila

OPINII Sportul rege la C.S.M. Br`ila [n anul 2011

Boxul

de

el Cost

Filip

Boxul la Br`ila are o istorie lung` ]i spectaculoas`

M

i]carea pugilistic` de la Dun`re este a t e s t a t ` documentar [nc` din iunie 1930 c@nd, confor m Monografiei "Br`ila 625 [n date cronologice", material publicistic realizat de Gheorghe Gorincu ]i Florica Gorincu, un grup de c@\iva muncitori a [nfiin\at Clubul aceea]i postur` la lotul de juniori. Ei sunt exemplele de urmat pentru ceilal\i aproximativ 50 de boxeri care, zi de zi, vin ]i se preg`tesc la CSM Br`ila sub [ndrumarea unor antrenori care, la fel ca ]i George Per\ea, nu mai au nevoie de nicio prezentare: Costic` Dafinoiu, Iordan Buterez, Cristian B`lan. S T

B

HO

**

BRAILA

Pi\a ]i Vi]an sunt liderii sec\iei de box

R

Antrenorul George Per\ea

ADRESA:Str. Dimitrie Bolintineanu, nr. 2 (l@ng` Cinematograful Central) TELEFON: 0239-611346; FAX: 0239-612006 MOBIL: 0755153091 CAPACITATE: 47 locuri (25 camere single, duble ]i 1 apartament) BUFET: 25 locuri SALON DE PROTOCOL: 12 locuri E-mail : dsjbraila @ upcmail.ro sau [email protected]

TAURAN ES SPORT

**

T

Astfel, cu un palmares de 18 medalii [n 2011 boxul a devenit sportul rege [n acest an la CSM Br`ila. Elevul lui George Per\ea, Marian Pi\a este boxerul reprezentativ al grup`rii br`ilene, campion na\ional ]i c@]tig`tor al Cupei Rom@niei la juniori, la categoria 60 kg, la care a c@]tigat trei turnee interna\ionale ]i s-a clasat pe locul al 5-lea la Campionatele Europene ]i pe al 8-lea la Campionatele Mondiale. {n aceast` toamn` Pi\a a schimbat categoria de v@rst`, a trecut la tineret dar din punct de vedere al performan\elor el a r`mas [n v@rful piramidei la categoria 64 kg dup` ce a c@]tigat Concursul Na\ional de Toamn`. Al\i doi pugili]ti de la grupa antrenorului Per\ea au f`cut pasul spre lotul na\ional, Marian Vi]an, cu un palmares na\ional identic cu al lui Pi\a este titular la tineret iar Vlad Sava se afl` [n

EL

SPORT

Vi]an Marian

Pi\a Marian

Sportiv "Boxing Club". De atunci o pleiad` de boxeri br`ileni de talie interna\ional` au f`cut s` se c@nte imnul Rom@niei pe toate meridianele, iar [n ora], mai ales [ntre anii 1970-1982, la "Arena de box" s-au organizat competi\ii oficiale de nivel na\ional ]i interna\ional. Ora]ul de la Dun`re a fost perioade lungi leag`nul boxului rom@nesc dar la un moment dat boxul a trecut pe plan secundar la CSM Br`ila. Timp de 10 ani au fost mai multe tentative de revigorare a boxului [ns` revirimentul a]teptat s-a produs odat` cu cooptarea lui George Per\ea [n staff-ul tehnic al sec\iei de box al CSM-ului. A [nsemnat [nceperea unui nou capitol [n boxul de performan\` de pe plan local.

BRAILA

ADRESA: Str. B`ii, nr. 2 (Col\ cu str. Bra]oveni) TELEFON: 0239-613870; FAX: 0239-612006 MOBIL: 0755153092 NR. DE LOCURI: 100 locuri SALON DE PROTOCOL: 20 locuri E-mail : dsjbr aila @ upcmail.ro sau [email protected]

www.dtsj.braila.net

pag. 2

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

OPINII OPINII

Interviu realiizat de

Mircea C`rbunaru

Mircea C`rbunaru: Nicolae Dobre, br`ilean cu "acte [n regul`" ajuns la conducerea Federa\iei Rom@ne de Oin`... A]a ar putea cineva s` v` prezinte foarte pe scurt. Cum s-a ajuns la acest traseu de via\`: Br`ila - Oin` - FR Oin`? Nicolae Dobre: Sunt br`ilean ]i m` m@ndresc cu faptul c` satul meu natal, T`taru, face parte din acest jude\ [nc`rcat de istorie, din C@mpia B`r`ganului. Dup` absolvirea facult`\ii am fost repartizat la poli\ia de frontier` const`n\ean`, unde am avut ocazia s` intru [n contact cu una dintre echipele de tradi\ie ale oinei rom@ne]ti - A.C.S. Frontier` Tomis Constan\a. Mi-a pl`cut acest sport ]i mi-am propus s` transform aceast` echip` dintr-o forma\ie doar cu aspira\ii, [n una cu adev`rat redutabil`. Am reu]it acest lucru iar [n paralel am continuat cu alte activit`\i de relansare a oinei. Ca urmare, la Adunarea General` din 2007 a Federa\iei Rom@ne de Oin`, am fost ales [n func\ia de pre]edinte... cei care m-au votat au avut speran\a c` pot schimba [n bine acest sport. Realiz`rile de p@n` acum spun c` au avut m@n` bun` ]i nu le-am [n]elat a]tept`rile. M.C.: Ce are mai spectaculos oina fa\` de alte sporturi? Sau mai bine spus, ce argumente a\i avea [n fa\a unui necunosc`tor pentru a-l determina s` urm`reasc` jocul de oin`? N.D.: Oina este unul dintre cele mai spectaculoase sporturi. {n activitatea mea nu mizez numai pe faptul c` este sportul nostru al rom@nilor ci ]i pe valoarea sa. Cine are r`bdarea s`-l vad` ]i s` fie pu\in atent la regulile jocului sau la “profilul” unui juc`tor de oin` va descoperi ceva senza\ional. Este unul dintre pu\inele sporturi [n care ai nevoie de multe calit`\i, pe care de altfel le ]i dezvol\i dac` [l practici: for\`, vitez` de reac\ie, [ndem@nare, condi\ie fizic`, vitez` de deplasare, reflexe, precizie [n aruncare ]i nu [n ultimul r@nd inteligen\`.

Nicolae Dobre

“C@t voi fi implicat [n oin`, voi sus\ine... acest sport”

acest sport. Nu e opinia mea ci a altor persoane care cunosc fenomenul. Ce s-a [nt@mplat, de fapt, [n ultimii ani [n acest sport?

N.D.: Explica\ia este foar te simpl`. {mpreun` cu echipa mea am muncit foarte mult. Am vrut s` fac cev a din spor tul acesta ]i cred c` suntem pe drumul cel bun. M-am dedicat aproape exclusiv acestui sport ]i am reu]it s`-l stopez din c`derea liber` [n care era. {mi place s` cred c` am [nceput s` pun bazele ]i pentru reconstruc\ie, dar va fi foarte greu deoarece nu avem resursele necesare s` motiv`m oamenii, a]a cum se [nt@mpl` [n alte sporturi. Totu]i, sunt convins c` vom reu]i... chiar ]i [n aceste condi\ii. M.C.: Exist` ]i opinii negative care sus\in c` oina nu are ]anse s` devin` un sport foarte popular [n Rom@nia din mai multe considerente: infrastructura, mediatizare sc`zut`, absen\a sponsorilor etc. C@t adev`r se g`se]te [n aceste afirma\ii? N.D.: Oina este un sport care contribuie la realizarea identit`\ii noastre de rom@ni. {n ultima perioad` rom@nii au [nceput s`-]i dea seama c` avem nevoie de conservarea valorilor noastre na\ionale. Dovad` este ]i proiectul de lege ini\iat, la o propunere a mea, prin care oinei i se d` un statut privilegiat [n Legea 69 privind educa\ia fizic` ]i sportul. Avem multe proiecte de mediatizare care se vor concretiza [n anul viitor, avem ]i promisiuni de sponsoriz`ri, de]i este un an financiar foarte greu. Dac` s-au g`sit resurse pentru construirea unor stadioane speciale pentru oin` (cum sunt cele de la T`taru-Br`ila ]i Chiuie]ti-Cluj) iar altele sunt [n curs de realizare pe parcursul anului urm`tor,... cred c` suntem pe drumul cel bun ]i [n privin\a infrastructurii. Sunt lucruri care nu s-au realizat nici m`car [n perioada de apogeu a oinei... S (Continuare [n pagina 5)

B

M.C.: Prezen\a dumneavoastr` la conducerea FRO a revigorat

Profil Nume: Nicolae Dobre Data ]i locul na]terii: 26.12.1972, com.Dude]ti, jud.Br`ila Situa\ia familial`: c`s`torit, un copil. Ocupa\iile actuale: Pre]edinte al F.R. Oin` din anul 2007, comisar ]ef (resurse umane) la Poli\ia de Frontier` Constan\a; Performan\e la F.R.O.: A crescut num`rul de echipe afiliate de la 14, la 34. A ini\iat ]i contribuit la realizarea unor c`r\i referitoare la jocul de oin` ]i istoria sa. A imbunat`\it regulamentele interne. A popularizat oina in \ar` ]i [n afara ei. S-a implicat activ la dezvoltarea infrastructurii ]i cadrului competi\ional al jocului de oin`, la nivel na\ional.

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

pag. 3

Un admirator insolit al jocului de oin`: Guvernatorul BNR Mugur Is`rescu

Olimpika

3

Crosul “Ziua Olimpic`” Un singur week-end cu emo\ii duble, 11-12 iunie 2011

U

n week-end [n care trebuie s` stau resemnat` pe acas`, de]i a] fi avut ocazia s` plec [n Delt` al`turi de prieteni. Cu p`rere de r`u a trebuit s` renun\, [ns` se pare c`, nici de data aceasta, programul pe care mi l-am propus nu m` va \ine [n cas` prea mult. S@mb`t` diminea\a m-am trezit destul de greu pentru c` toat` noaptea m-am foit vis@nd alternativ momente [n care eram [n competi\ia de cros (11.07.2011, n.r.) ]i momente [n care trebuia s` demonstrez c@t de bine st`p@nesc tehnicile de aikido necesare pentru Kyu 3, adic` centura verde (12.07.2011, n.r.). Despre cros nu ]tiam mai nimic dec@t cele aflate dintr-un scurt anun\ [ntr-un ziar local. Mai mult nici nu aveam nevoie, oricum dac` st`team pe acas` a] fi ie]it la o alergare ]i dac` de data aceasta avea s` fie sub forma unei competi\ii, atunci cu at@t mai bine. }i uite a]a pe la 8.30 ne amestecam ]i noi printre cei care a]teptau startul [n Parcul Monument. Spre bucuria mea, de]i preponderen\i erau copiii, am v`zut c` erau cam toate v@rstele reprezentate. Organizarea era bun` [n sensul c` ne-am [nscris relativ repede, am primit imediat un tricou care f`cea referire la eveniment (Crosul “Ziua Olimpic`”) ]i la cei care l-au ini\iat: Comitetul Olimpic Rom@n ]i Direc\ia Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret Br`ila. Ce nu prea ne-a fost clar era traseul pe care aveam s`-l parcurgem: fiind vorba de cros b`nuiam c` nu va fi lung, [ns` nu ]tiam pe unde ]i ce distan\` are. Acest lucru nu a fost r`u pentru c` ne-a dat prilejul s` mai socializ`m [ntre noi, concuren\ii, ]i astfel s` mai d`m deoparte emo\iile care [ntr-o m`sur` rezonabil`, [ncepuser` s`-]i fac` sim\it` prezen\a. Dup` ce au intrat copiii, grupa\i de diverse c a t e go r i i : f e t e / b ` i e \ i , g i m n a z i u / l i c e u , amatori/performan\` au intrat ]i „veteranii”. I-am numit astfel [n sensul c` sigur nu mai erau elevi, [ns` v@rstele erau foarte variate de la 20 ]i ceva de ani p@n` la peste 60. Aici a fost un punct slab

pentru c` [n aceste situa\ii era foarte clar c` se mai cerea o sub[mp`r\ire. Dar miza acestei competi\ii [n primul r@nd a fost participarea ]i apoi un loc pe podium, deci totul a fost privit cu o deta]are pozitiv` din acest punct de vedere. Asta nu [nsemna c` [n ochii celor care urmau la r@nd nu se citea o u]oar` [ncordare ]i concentrare asupra momentului de start. S-au aliniat fetele la start pentru o prob` de 800 m. }tiam traseul, am alergat de at@tea ori pe el ]i mi se p`rea foarte scurt fa\` de alerg`rile de rezisten\` pe care le f`ceam [n mod obi]nuit. Pe de alt` parte, crosul nu era ceva cu care eram familiarizat`, nu ]tiam c@t pot ]i dac` ]tiu s`-mi dozez for\ele. Cu aceste g@nduri am s`rit ca un arc atunci c@nd s-a dat startul. Chiar ]i a]a eram cam a treia, ceea ce mi se p`rea cam ciudat pentru c` evalu@ndu-mi din ochi concurentele am observat c` unele sunt foarte-foarte bune ]i mult mai antrenate dec@t mine. {n cur@nd aveam s` aflu ]i r`spunsul la [ntreb`rile mele legate de dozarea efortului: dup` o treime din curs` sim\eam oboseal` ]i din spate au [nceput s` intre cele pe care m` a]teptam s` fie deja [n fa\`. Deci mai am de [nv`\at zdrav`n cum s` procedez ]i mai ales c` trebuie s` m` antrenez, mai mult, tot mai mult... Am ajuns a ]aptea, ceea ce nu a fost tocmai r`u totu]i, dar ]tiam c` se poate ]i mai bine. Nu am fost sup`rat` pentru c` [n fa\a mea au fost alerg`toare foarte bune, unele care f`ceau acest lucru cu dezinvoltur`. De]i a fost un efort de scurt` durat`, a fost intens ]i am tras din greu, mai ales spre finish. Apoi, a]tept@ndul ]i pe Alois (so\ul, n.r.) s` termine, mi-a p`rut r`u c` a fost numai at@t. Competi\iile, de]i sunt solicitante din toate punctele de vedere, au Familia Ciuraru, u n f a r m e c a l l o r,

pag. 4

adrenalina ]i dorin\a de a [nvinge (m`car pe tine [nsu\i, dac` nu pe ceilal\i) te atrag s` mai participi din nou ]i din nou. A]tept@nd premierea am [ndr`znit ]i am apelat o doamn` care lua instantanee din timpul competi\iei. Pur ]i simplu am rugat-o s`-mi trimit` c@teva fotografii din timpul [ntrecerii ]i spre marea bucurie a acceptat. Azi am primit [n po]ta electronic` pozele promise ]i am fost tare fericit` pentru c` am retr`it pu\in acele clipe ]i, mai ales, pentru c` e greu de crezut, dar mai sunt oameni amabili ]i calzi, care fac gesturi f`r` m`car s` [i cuno]ti. Acestei doamne care a r`mas anonim` (doamna cu pricina era... colega noastr` de la contabilitatea DJST Br`ila, Gabi M`n`il`, n.r.) [i mul\umesc foarte mult, dar ]i lui Mircea C`rbunaru (DJST Br`ila) care a acceptat ]i el ]i mi-a trimis imagini. De la o competi\ie po\i pleca plutind de fericire pentru c` ai c@]tigat un loc de frunte sau po\i pleca dezam`git ]i trist c` nu ai [nvins... ori po\i pleca, a]a cum am plecat eu, cu sufletul plin. Am fost m@ndr` de mine, faptul c` am fost acolo a fost de ajuns ca s` m` simt mul\umit` ]i s`-mi propun mai mult pentr u o dat` viitoare... (http://apasifoc.wordpress.com/)

de Corina Ciuraru

o familie [ndr`gostit` de sport

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

Bursa ideilor Bursa ideilor

Sanse egale prin sport “Omul este om [ntreg, numai atunci c@nd se joac`“ (Friederich Schiller)

T

enisul de mas` este cunoscut drept unul dintre cele mai curate sporturi ]i poate una dintre cele mai [ndr`gite forme de mi]care ]i relaxare. Este un joc sportiv ce poate fi practicat la orice v@rst` cu reguli simple ]i costuri reduse. Cu astfel de atuuri tenisul de mas` poate deveni “motorul” care poate [ncuraja practicarea mi]c`rii ]i a sportului. Clubul Sportiv Activ TT din Br`ila ajut` oamenii s` devin` ”CAMPIONI” la tenis de mas` al`turi de cei dragi lor prin proiectul sportiv lansat [n premier` [n anul 2010, sub titulatura “S` [nvingem [mpreun`“. Adic` s` [nvingem [mpreun` sedentarismul, ignoran\a, nep`sarea fa\` de semeni... Este un proiect pentru “egalitatea ]anselor“ care urm`re]te crearea unei atitudini pro-sport [n familie dar ]i integrarea prin sport a copiilor defavorizaţi. Iniţial, proiectul a promovat tenisul de mas` ca sport de echip` (ideal pentru teambuilding) ]i a r`spuns pozitiv petrecerii timpului liber [n familie prin sport. {n a doua etap`, proiectul va r`spunde nevoii de afirmare a copiilor defavoriza\i iar ideile generoase ale acestui proiect se pot extinde f`r` limite [n anii urm`tori. Integrarea acestor copii [ntr-un mediu propice ]i normal de dezvoltare ]i mai ales con]tientizarea c` to\i oamenii au dreptul la }ANSE EGALE, indiferent de origine, cultur`, mediu de cre]tere ]i dezvoltare, r`m@n piesele de rezisten\` ale proiectului.

Sper`m c` al`turi de parteneri valoro]i precum organizaţiile neguvernamentale, DJST Br`ila, Academia Olimpic` sau administra\ia local` s` ducem mai departe o f`clie precum purt`torii de tor\` ai olimpismului. Dac` te intereseaz`, iubitorule de sport, vino ]i tu partener al`turi de noi. de Marinela Boro] Pre]edinte CS ACTIV TT

Nicolae Dobre: “C@t voi fi implicat [n oin`, voi sus\ine... acest sport” (urmare din pagina 3) M.C.: S` vorbit pu\in ]i despre un proiect de mare [nsemn`tate pentru Rom@nia: "Federa\ia Interna\ional` a sporturilor tradi\ionale cu minge mic`". O cupol` sub care s` intre ]i sporturile tradi\ionale din Europa ]i nu numai: Oin` (Rom@nia), Schlagball (Germania), Lapta (Rusia), Basseball (Statele Unite), Rounders (Irlanda) etc. Este posibil un astfel de proiect? Ar fi prima Federa\ie Interna\ional` pe t`r@m rom@nesc... N.D.: Este foarte posibil. Am desf`]urat mai multe activit`\i prin care am intrat [n contact cu aceste sporturi, at@t la noi c@t ]i la ei. To\i sunt de acord cu aceast` propunere, numai c` avem o mic` problem` legat` de faptul c` nu to\i au ca structur` organizatoric` o federa\ie la nivel na\ional. Au demarat activit`\ile legate de [nfiin\area acestora, p@n` atunci, anul viitor vom [nfiin\a o Lig` de p`strare a jocurilor tradi\ionale. M.C.: O s` v` aduc mai aproape de cas`... Cum se dezvolt` jocul de oin` [n jude\ul Br`ila? N.D.: La Br`ila, locul unde a [nceput oina modern`, am avut o deschidere total` din partea D.J.S.T.

Br`ila ]i I.S.J.Br`ila, [n ceea ce prive]te implementarea proiectelor federa\iei, fapt pentru care le mul\umesc ]i pe acesta cale oamenilor cu sufletul pentru sport din aceste institu\ii. Rezultatele au [nceput s` apar`, mai modeste, dar a]a este la [nceput. Important este faptul c` la nivelul jude\ului a [nceput s` creasc` num`rul persoanelor interesate de acest sport. Cu sprijinul deosebit al domnului Cornel S`ndulescu - membru [n biroul federal (]i pre]edinte al Asocia\iei Jude\ene de Oin` n.r.) ]i al celor dou` institu\ii men\ionate mai sus vom continua activit`\ile de promovare la nivelul jude\ului, astfel [nc@t anul viitor s` avem un campionat propriu la nivel de juniori. M.C.: Avem o tradi\ie de mai bine de 100 de ani, avem echipe de oin` [n jude\, avem ]i un pre]edinte t@n`r la conducerea federa\iei de profil, ce ne mai trebuie? V` [ntreb pornind de la presupunerea c` ata]amentul dumneavoastr` fa\` de jude\ul Br`ila ]i fa\` de br`ileni a r`mas neschimbat.... N.D.: {ntotdeauna voi fi al`turi de Br`ila ]i voi fi m@ndru de realiz`rile fiec`rui br`ilean, indiferent de domeniul de activitate. Referitor la activitatea

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

pag. 5

pe linie de oin`, cred c` istoria ne oblig` ]i la ob\inerea unor rezultate notabile. Pentru acest lucru este absolut nevoie de extinderea ariei de practicare a oinei. Au fost foarte bune acele activit`\i de prezentare pentru profesori de educa\ie fizic`, dar trebuie insistat cu cei care doresc s` practice acest sport. Cred c` ar trebui reluat` campania de promovare la nivelul jude\ului, deoarece cunosc cazuri [n care proiectul nu a fost mediatizat la nivelul ]colilor. {n orice caz, c@t voi fi implicat [n oin` voi sus\ine orice proiect legat de acest sport la nivelul jude\ului de unde provin…

Istoria sportului brãilean

A

nul 1989 aduce un recul [n activitatea rugbystic`. Noilor realit`\i socialeconomice echipele br`ilene nu reu]esc s` le fac` fa\` ]i se desfiin\eaz` pe r@nd, mai [nt@i „Progresul”, apoi „Chimia”. Liceul de Marin` nu mai prime]te fonduri astfel c` ]i echipa de juniori dispare. Ajuns la cota zero, rugby-ul br`ilean se bucur` de o conjunctur` favorabil` in anul 1990, odat` cu reintrarea [n scen` a fostului juc`tor Eugen Iftime (activ personaj al ,,nucleului” rugbystic din anii 1955-56) care cu sprijinul F.R. Rugby pune bazele unui club adresat tinerilor elevi din municipiu. Clubul poart` de-a lungul timpului diverse denumiri: R.C. Junior, R.C. Tracon, R.C. Br`ila. Ca un am`nunt important, clubul prime]te de la Direc\ia pentru Sport a jude\ului aprobarea de a folosi terenul fostei Asocia\ii ,,Vointa”. {n sprijinul rugby-ului de juniori din Br`ila vin mai multi sponsori si sus\in`tori br`ileni care p`streaz` func\ional` structura sportiv` ]i ramura sportiv`. De la [nfiin\are R.C. Br`ila a preg`tit ]i instruit [n tainele rugbyului zeci, poate sute de elevi din ]colile br`ilene. {ncet, [ncet rezultatele au [nceput s` ap`ra at@t la nivel de echip` care a reu]it s`

Urmare din nr.2/2010 al revistei “Sportul Br`ilean”

Prof. Dan Niculescu

Rugby-ul br`ilean (II) Trecut, prezent ]i viitor

participe la turnee finale ale campionatului na\ional dar ]i la nivel individual unde au fost descoperi\i juc`tori talenta\i, selec\iona\i nu de pu\ine ori [n echipele reprezentative ale Rom@niei la juniori ]i tineret. Amintim aici nume care au f`cut ]i fac cinste clubului unde au [nv`\at rugby precum ]i ora]ului Br`ila: - Butuc Vasile - component al echipei Rom@niei la Campionatul Mondial de Juniori (Brescia-Italia1998 - medaliat cu bronz) - Dobre Nicolae - participant titular [n echipa de juniori la Campionatele Mondiale din |ara Galilor (1999) ]i Italia (2000). - Ion Paulic` - participant ca titular [n echipa de juniori la Campionatele Mondiale din Chile (2001) ]i Italia (2002), participant cu echipa de seniori a Rom@niei la Cupa Mondial` din Australia (2003). {n prezent este singurul juc`tor rom@n din campionatul britanic ]i care activeaz` la echipa London Irish. Are la activ numeroase selec\ii [n echipa na\ional` de seniori ]i se poate afirm`, prin palmaresul s`u, ca este cel mai bun produs rugbystic al Br`ilei, p@n` [n prezent. - B`lan Bogdan - component al echipei na\ionale de seniori, activeaz` [n prezent [n campionatul francez - Pop@rlan Valentin - component [n echipa na\ional` U19-Campionatul Mondial (2005 - Africa de Sud, locul 7), component [n echipa na\ional` U20 la Campionatul Mondial din Dubai (2006), component al echipei na\ionale U20 (campioan` european` [n 2006). A fost declarat cel mai bun junior al anului 2006. {n prezent face parte din lotul echipei Dinamo Bucure]ti. - Cazan Ionel - a [nceput s` joace rugby [n echipa Liceului Mihail Sebastian unde era elev.

pag. 6

Pentru calit`\ile sale deosebite a fost repede selec\ionat [n echipa na\ional` de juniori. Titular [n echipa Rom@niei U18 la Campionatul European,Treviso, Italia (loc I). {n prezent este component al echipei Steaua Bucure]ti ]i face parte din lotul l`rgit al echipei na\ionale de seniori . De aproape cinci ani de zile se organizeaz` Campionatul liceelor la rugby [n 7 ]i competi\ii de rugby-tag [n ]colile br`ilene cu scopul populariz`rii ]i atragerii elevilor [n practicarea acestui sport cu recunoscute valen\e educative. Am reu]it [nfiin\area unei grupe de rugby la Liceul cu Program Sportiv ]i [mpreun` cu al\i elevi s` form`m o echip` cu care s` particip`m [n Campionatul Na\ional. Dac` p@n` anul trecut am reu]it s` particip`m cu echipe la trei categorii de v@rst` din cauza greut`\ilor financiare, anul acesta, am fost nevoi\i s` restr@ngem activitatea ]i am participat doar cu o echip` de juniori. (Continuarea [n pag. 8)

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

“Fascina\ia ]i pasiunea pentru artele mar\iale leam descoperit practic@nd karate shotokan” D e c e karate? Ce reprezint` artele mar\iale? Ce ar trebui s` ]tie cei care vor s` practice karate ca sport ]i ca art`? Aceste [ntreb`ri, ca ]i altele, au r`spunsurile [n s a l a d e antrenament, numit` [n limba japonez` DOJO.

Kancho Hirokazu Kanazawa, 10 DAN Stagiu Interna\ional cu ”« Legenda vie” a» karate-ului modern: o lec\ie unic` de via\` de Elena Iarca

n perioada 21-23.10.2011 mai r`spunsul s`u, iar publicul a fost surprins s`-l mul\i sportivi br`ileni au fost vad` [n final` c@]tig@nd [mpotriva lui sensei onora\i s` participe la Katsunori Tsuyama, foarte cunoscut pentru puterea loviturii jodan mawashi geri. {n anul Seminarul Interna\ional de urm`tor, a c@]tigat ]i la Kata ]i la Kumite [n Karate Shotokan (SKIF) sus\inut cadr ul competi\iei All Japan K ar ate de cel care este supranumit Championships. „Legenda vie” a karate-ului, A intrat [n rigurosul program al Kancho Hirokazu instructorilor JKA fiind trimis [n Hawaii, unde a ]i Kanazawa 10 Dan ]i de devenit [n anul 1961 Instructor ]ef al acestui fiul acestuia Sensei stat. {n anul 1966 a fost trimis [n regatul Unit Fumitoshi pentru a face cunoscut` disciplina Karate-ului, Kanazawa 5 Dan. ]i datorit` nivelului s`u tehnic, precum ]i K a n c h o d`ruirii si personalit`\ii sale carismatice, [n anul Hirokazu Kanazawa 1967 Kanazawa Sensei devine Instructor este considerat unul principal al JKA Europa. dintre cei mai mari {n anul 1977 maestrul a fost for\at s` mae]tri a karate-ului, p`r`seasca JKA, ]i [n septembrie 1978 pune fondatorul ]i bazele Federa\iei Interna\ionale de Karate-do pre]edintele Shotokan, care este una din cele mai mari Arta mar\ial` [nseamn` disciplin`, Federa\iei Interna\ionale de Shotokan Karate Federa\ii de Karate Shotokan din lume, cu peste metod` de lupt` iar scopul artelor mar\iale Do. 2.500.000 de membrii din 130 de \`ri afiliate. const` [n autoeducare, autocontrol, armonie S-a n`scut [n 1931 [n Japonia ]i a [nceput {n anul 2002 a primit gradul de 10 DAN. fizic` ]i spiritual`. antrenamentele de karate la Universitatea „Toate artele mar\iale sunt poteci spre Datorit` atitudinii sale fa\` de ceilal\i, v@rful aceluia]i munte. Nu conteaz` c@t [\i ia s` Takushoku, sub [ndrumarea lui Sensei Kancho Kanazawa este iubit, admirat ]i ajungi sus at@t timp c@t savurezi c`l`toria”, Masatoshi Nakayama, instructor principal JKA. respectat pretutindeni [n lume, chiar ]i de spune o maxima japonez` care arat` sugestiv c` De asemenea, Hirokazu Kanazawa este unul din membrii altor organiza\ii de arte mar\iale. artele mar\iale sunt de mai multe feluri, dar pu\inii privilegia\i care au studiat cu maestrul toate au cam aceeia]i baz` tehnic`, cam acela]i Pe l@ng` cuno]tin\ele de karate-do, Gichin Funakoshi (fondator ul stilului gen de mi]care, acela]i scop. Toate au plecat de Kancho Kanazawa are experien\` [n m@nuirea la nevoia de a [nvinge pe c@mpul de lupt`, de la Shotokan). mai multor arme tradi\ionale, este expert [n arta nevoia de ap`rare a oamenilor. Originea artelor Unul dintre cei mai respecta\i instructori chinezeasc` Tai-Chi, studiind sub directa mar\iale se pierde [n negura timpurilor. mondiali de karate, [n via\`, Kancho Kanazawa [ndrumare a maestrului Wong, mai mult de 30 Karate este o art` mar\ial` introdus` [n este singurul karateka care a c@]tigat de trei ori Japonia din insula Okinawa [n anul 1922 ]i de ani. reprezint` o metod` de lupt` f`r` arme, cu All Japan Karate Championships. De asemenea, este autorul a numeroase Kancho Hirokazu Kanazawa ]i-a c@]tigat m@inile goale. Kara = gol, Te = m@n`. Karate lucr`ri din domeniu, pe l@ng` volumele de Kata utilizeaz` [ntr-o manier` eficace ]i sistematizat` reputa\ia [n anul 1957, c@nd a participat la All se num`r` S toate p`r\ile corpului, care prin antrenare devin Japan Karate Championships. Cu 5 zile [naintea B (Continuarea [n pag. 9) asemenea unor arme. P`rintele Karate-ului modern este considerat maestrul Gichin campionatului, la un Funakoshi (1868-1957), fondatorul stilului a n t r e n a m e n t , Shotokan. Foarte r`spandit [n lume, Shotokan Hirokazu Kanazawa sse traduce prin „}coala lui Shoto”, dup` porecla a accidentat ]i ]i-a sub care era cunoscut maestrul Funakoshi, dar fracturat bra\ul drept. exist` ]i alte interpret`ri cum ar fi „}coala Doctorul i-a pinului ]i a valului”. Karate este [n primul r@nd o disciplin` recomandat s` nu spiritual` al c`rui scop este dezvoltarea min\ii participe la campionat. prin atingerea perfec\iunii tehnice. S` [nve\i s` K a n a z a w a a fo s t lup\i pentru a nu lupta. In viziunea [ntemeietorilor acestui sport, convins s` participe, principalele calit`\i ale unui karateka sunt: de cuvintele mamei inima, spiritul ]i for\a psihic`. (E.I.) sale: -„Karate implic` folosirea bra\ului?”;SB (Continuarea [n pag. 9) „Sigur c` nu!” a fost Kancho Hirokazu Kanazawa, Doina Melinte-pre]edinte ANST pag. 7 Sportul Brãilean, Nr.3 - 2010 ]i Fumitoshi Kanazawa

{

PORTRET

Vasile Cr`ciun O carier` sportiv` remarcabil` Vasile Cr`ciun este, poate, exemplul cel mai bun c` un sportiv adev`rat poate s` dep`]easc` barierele v@rstei ]i s` aduc` performan\` la nivelul cel mai [nalt. La cei 52 de ani, sportivul br`ilean este un exemplu de autodisciplin`, tenacitate ]i d`ruire total` vie\ii sportive. [M.C.]

A

[nceput cariera sportiv` [n... box la v@rsta de 8 ani ]i a practicat acest sport p@n` la 20 ani. Culturism a [nceput s` practice la v@rsta de 22 de ani la asocia\ia sportiv` ACIND ([n cadrul TCIND Trustul de Construc\ii Industriale 1983-84) iar dup` 1990 a [nfiin\at Asocia\ia Spor tiv` “Atlas Laminorul”. {n 2003 ]i-a construit prima sal` privat` de culturism din Br`ila ]i a [nfiin\at primul club de culturism ]i fitness: CS Atlas Br`ila. Poate fi considerat ini\iatorul mi]c`rii sportive de culturism din Br`ila. Primele aparate de culturism ]i le-a proiectat singur fiindc` nu existau [n Rom@nia de dinainte de 1989. Activitatea sportiv` [nceput` [n 1983 a fost fructificat` [n anul 1985 c@nd a participat la primele competi\ii na\ionale. Competi\iile desf`]urate p@n` [n 1989 aveau aproape un caracter subversiv fiindc` sportul acesta, culturismul, nu era prea agreat de oficialit`\i (\inuta de competi\ie, [n slip, era considerat` indecent` de

reprezentan\ii fostului regim n . r. ) ] i f u n c \ i o n a semiclandestin [n cadrul FR Haltere. Adev`ratele competi\ii de culturism au [nceput s` se desf`]oare abia dup` anul 1989 c@nd Federa\ia Rom@n` de Culturism s-a desprins din cadrul F.R. Haltere. Vasile Cr`ciun particip` activ la competi\ii ]i ob\ine numeroase premii at@t la seniori c@t mai ales la clasa masters: - Campion Na\ional la Culturism [n 1993 (seniori); - Campion Na\ional (clasa Master) 2000, 2001, 2002, 2003, 2005, 2006, 2007, 2008; - Campionate Balcanice (clasa Master) 3 locuri II ]i 5 locuri III [ntre 2000-2009; - Campionate Europene (clasa Master) loc

IV [n 2008, loc III (Budapesta) [n 2009, loc I [n 2010 (CE Done\k, Ukraina); - Campionatele Mondiale din Antalia (Turcia, decembrie 2010) clasat [n primii 10. {n 2011 Vasile Cr`ciun s-a preg`tit pentru a intra la o categorie superioar` de greutate. Cariera de antrenor ]i-a desf`]urat-o [n paralel cu cea de sportiv. A [nceput antrenoratul [n 1990 ]i p@n` [n prezent a scos performeri precum: C@]laru Eduard (triplu campion na\ional, categ. 80 kg), Dante] Sorin (campion Na\ional, categ. 65 Kg), Marinescu Ionu\ (Campion Na\ional categ. 80 kg), Stoian Marian (Campion Na\ional, categ. 90 Kg), Radu Marcela (multipl` campioan` na\ional`, categ, 52 kg.), Ungureanu Crina (dubl` campioan` na\ional`, 57 kg), Buiuciuc Silvia (campioan` na\ional`, +57 kg). S

B

Rugby-ul Br`ilean (II)... (Urmare din pag. 6)

SB

Vasile Cr`ciun - Campion European la Done\k, Ukraina

S

-a [ncercat activarea unei echipe de seniori dar din p`cate lipsa resurselor materiale ]i financiare a f`cut de fiecare dat` ca activitatea s` nu dureze mai mult de un an. Ce va urma? Greu de spus. Introducerea jocului de rugby [n cadrul Olimpiadei Na\ionale a Sportului }colar ]i a jocului rugby-tag la clasele din ciclul gimnazial ne [ndrept`\esc s` credem c` exist` toate premizele unei bune dezvolt`ri a activit`\ii rugbystice. Apari\ia unor profesori de educa\ie fizic` care s` se preocupe de preg`tirea tinerilor sportivi ar fi mai mult dec@t benefic`. Din p`cate, terenul de rugby din Parcul Monument este vizat a fi alocat construirii unui bazin de [not

pag. 8

olimpic ]i exist` astfel pericolul dispari\iei acestui l`ca] care a dat at@\ia rugby]ti valoro]i echipei na\ionale ]i unde au g`sit locul unei educa\ii s`n`toase o mul\ime de tineri br`ileni. Infrastructura sportului br`ilean are nevoie de un bazin olimpic [ns` acest lucru nu trebuie s` se realizeze prin dispari\ia altui sport, respectiv, a rugby-ului br`ilean. Este necesar ca to\i cei implica\i [n dezvoltarea sportului precum ]i institu\iile statului pe plan local s` acorde mai mult` aten\ie rugby-ului ]i s` creeze suportul necesar pentru desf`]urarea [n bune condi\ii a activit`\ii. {n caz contrar, cu to\ii avem de pierdut o tradi\ie sportiv` de 55 ani. D.N.

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

ZooM

J

C.I.O. (Comitetul Interna\ional Olimpic) are dreptul OCURILE OLIMPICE }I M~RCILE SALE: intangibil de proprietate asupra acestui simbolul olimpic CERCURILE OLIMPICE ]i este singurul for [n m`sur` s` autorizeze folosirea sa de Cercurile olimpice sunt unul dintre cele mai c`tre sponsori oficiali ]i parteneri comerciali [n campaniile cunoscute simboluri din lume ]i este sinonim cu Jocurile de marketing. Nici o marc` olimpic` nu poate fi folosit` [n Olimpice. Au fost proiectate [n 1913 de c`tre Pierre de acţiunile promoţionale f`r` a fi [nsoţit` de o denumire Coubertin ]i simbolizeaz` care s` ateste legatura cu cele 5 continente: Jocurile Olimpice. Australia-Oceania, America, Asia ]i Europa. (II) De asemenea, culorile sunt S Antrenor Emerit Mihai Dumitru B semnificative pentru fiecare ţar` care face parte din familia olimpic` fiindc`, cel pu\in una dintre cele 5 culori ale cercurilor sau albul din fundal, se reg`sesc pe steagul lor naţional. Cele 5 cercuri olimpice [nl`nţuite au dimensiuni egale av@nd culori diferite de la st@nga la dreapta: albastru, galben, negru, verde, ro]u. Cercurile se [nl`nţuie de la st@nga la dreapta: cercurile albastru, negru ]i ro]u se afl` [n partea de sus, cercurile galben ]i verde [n partea de jos.

DIC|IONAR OLIMPIC

Kanazawa...

(urmare din pagina 7) ...antrenamentele [ndelungate, [i educ` pe practican\i [ntr-un spirit cu totul nou, [n spiritul respectului fa\` de semeni ]i al atingerii perfec\iunii. Practican\ii devin echilibra\i, cu o mai mare putere de munc`, de concentrare ]i aten\ie, fiind capabili s`-]i [mping` propriile limite la valori neb`nuite. Una dintre cele mai uimitoare tr`s`turi ale acestei arte este faptul c` poate fi studiat` oric@nd, de catre oricine, t@n`r sau b`tr@n, b`rbat sau femeie, puternic sau mai pu\in puternic... Artele mar\iale sunt un fel de homeopatie a violen\ei cu tehnici aparent violente dar bine controlate ]i dozate. {n artele mar\iale trebui sã înfrun\i, de fapt, un singur inamic: pe tine însu\i... iar singurele modalit`\i de a c@]tiga aceasta lupta sunt: disciplina de sine ]i [n\elegerea vie\ii. K arate are ]i o component` competi\ional`, ca orice sport, cu regulamente clare. Competi\ia, mirajul campionatelor, determin` un ritm ridicat de autodep`]ire ]i ofer` practican\ilor suportul ]i motiva\ia, pentru orele de antrenament greu, extenuant c@teodat`. Nu putem nega faptul c` cei mai mul\i practican\i, sunt [ndr`gosti\i la [nceput numai de partea fizic`, adic` de latura sportiv` ]i competi\ional`, latura spiritual` sc`p@ndu-le. Aceasta numai datorit` v@rstei. Pe adev`ra\ii discipoli [n karate, practican\i ai artei, pe cei care doresc s` g`seasc` adev`rata cale spre m`iestrie trebuie s` [i preocupe, [n egal` masur`, antrenamentul fizic dar ]i preg`tirea spiritual`. M`estria vine [ns` dup` mul\i, foar te mul\i ani de antrenamente. Neglijarea c`ii spirituale poate [mpinge un discipol din ce [n ce mai departe de m`iestria spre care to\i karateka ar trebui s` aspire .

Elena Iarca SB

Participan\i br`ileni la [nt@lnirea cu maestrul Kanazawa

(urmare din pagina 7) ...„Nunchaku-antrenament dinamic”(1984), „Mi]carea Zen: c`l`toria unui om [n inima Karate-ului” (2001), „Karate via\a mea” (2003), „Karate tehnici de lupt` kumite complet”(2004) si „Black Belt Karate” (2006). Kancho Kanazawa este o personalitate carismatic`, u]or abordabil`, un profesor ]i un interlocutor natural. Printre noroco]ii participan\i Seminarul Interna\ional de Karate Shotokan (SKIF) s-a desf`]urat la sala Antilopa din Bucuresti ]i a reunit peste 220 karateka din Rom@nia, Fran\a, Italia ]i Ungaria. Din Br`ila au participat 17 karateka de la CS Bukyo Br`ila (sensei Botea Eugen) ]i al\i 9 karateka de la CS Ippon Club Br`ila (sensei Lupa]cu Cristian, Bujor Radu ]i Dr`g`nescu State). Stagiul s-a finalizat cu examenul de grad pentru membrii S.K.I.F., [n cadrul c`ruia sensei Bujor Radu a ob\inut gradul de 4 DAN. Pentru cunosc`torii [n domeniu ]i practican\ii karateului modern stagiul a fost apreciat drept unul istoric, prezen\a [n Rom@nia a marelui maestru japonez Kancho Hirokazu Kanazawa fiind un eveniment [n premier`, a]teptat de ani de zile. Antrenamentele sus\inute de cei doi invita\i, au eviden\iat at@t tehnica c@t ]i condi\ia fizic` ie]it` din comun iar sportivii prezen\i au fost impresiona\i de tehnicile ]i armonia dintre KIHON, KUMITE ]i KATA(*). To\i cei care am fost de fa\` am avut impresia, privindui, c` primim o lec\ie unic` de KARATE dar ]i de via\` fiindca “legenda vie” a karateului modern a (*)

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

pag. 9

elemente ale karate-ului (n.r.)

impresionat [ntreaga asisten\` cu vivacitatea sa sportiva, la v@rsta de 80 de ani. Pe scurt, sesiunea de instruire cu maestrul Kancho Kanazawa a pus accent pe principiile fundamentale ale karate-ului, pentru a ne motiva s` g`sim “cheia” spre calea evolu\iei noastre [n Karate. A predat tehnici de baz`, [nso\ite de explica\ii am`nun\ite, urmate de studiu. De asemenea, un accent deosebit s-a pus pus pe controlul respira\iei ]i coordonarea mi]c`rilor corpului [n momentul efectu`rii tehnicilor de karate. O presta\ie deosebit` a avut ]i sensei Fumitoshi Kanazawa, care a demonstrat celor prezen\i (dac` mai era cazul) o tehnic` impecabil`, dus` la un nivel greu de imaginat [n Rom@nia. {ntreg stagiul a dus, inevitabil, la un progres continuu mai ales prin accentuarea conceptului de armonie, concept care implic`, pe l@ng` dezvoltarea fizic` (abilitatea [n a executa tehnicile), armonia min\ii ]i a spiritului, scopul final [n Karate-Do dar ]i [n via\a de zi cu zi. Partea frapant` a acestei [nt@lniri a fost dimensiunea uman` a celor doi importan\i oaspe\i din |ara Soarelui R`sare. Departe de imaginea sclipitoare a unor staruri sportive, cu modestie, respect si cump`tare, cei doi mae]tri au oferit participan\ilor rom@ni o lec\ie unic` de via\` ]i de comportament uman... Modestia cu care maestrul Kanazawa a primit Premiul de Excelen\` oferit de c`tre organizatori la ceremonia de [nchidere ]i z@mbetul senin afi]at c@nd aceast` mare personalitate sportiv` a primit distinc\ia, l-a ridicat cu adev`rat [n ochii no]trii la rangul de... Instructor Suprem. (E.I.) {n numele tuturor participan\ilor la stagiu, Domo arigato gozaimasu!

SB

Remember

Covaci N

umele lui Ion Covaci spune ast`zi destul de pu\ine lucruri genera\iilor mai tinere [ns` genera\iile mai vechi []i amintesc cu destul de mare acurate\e de statutul s`u de boxer talentat care a pornit de la Br`ila ]i a ob\inut performan\e importante la clubul Dinamo ]i la lotul na\ional. {n jurul mor\ii lui Ion Covaci s-au construit numeroase pove]ti colorate de folclorul urban br`ilean, pove]ti care au adus la un loc trecutul s`u sportiv dar ]i scurta activitate [n slujba legii, ca plutonier major la Mili\ia Br`ila. La construirea acestei aure ]i-a adus contribu\ia ]i renumele adus de „Memorialul Covaci”, o competi\ie sportiv` care din 1974 s-a desf`]urat anual [n Br`ila p@n` aproape de revolu\ia din 1989. Aceast` competi\ie ajunsese at@t de bine cotat` [nc@t practican\ii sportului cu m`nu]i o comparau adesea cu mult mai celebr` „Centura de Aur”. De asemenea, ecourile ample ale dispari\iei lui Ion Covaci s-au datorat ]i faptului c` autorit`\ile de atunci au dat o anvergur` deosebit` ideii c` fostul sportiv c`zuse la datorie pentru a ap`ra ordinea de drept. Dincolo de motivele propagandistice ale puterii comuniste de atunci lumea a perceput ]i alte dimensiuni, mult mai umane, legate de moartea boxerului. {n primul r@nd Ion Covaci s-a stins prematur, la numai 28 de ani (pe 14 noiembrie 1973), de m@na unui infractor m`runt iar acest contrast [ntre imaginea unui boxer, a unui lupt`tor, care c@]tigase medalii la competi\ii interna\ionale importante ]i imaginea derizorie a asasinului s`u a uimit [ntreaga popula\ie din Br`ila, locul unde boxul era, la acea vreme, un fel de „religie” local` care [i transformase pe br`ileni [n fini cunosc`tori ai pugilismului. Pentru a [nt`ri aceast` compara\ie reamintim c` Ion Covaci de\inea 2 medalii de bronz la Campionatele Europene din anii 1967 (Roma, Italia) ]i 1969 (Bucure]ti, Rom@nia), participase la Olimpiada din Mexic (1968, unde pierduse [n ultima repriz`, prin KO tehnic, [n sferturi de final`, [n fa\a rusului Boris Lagutin) ]i mai avea [n portofoliu o medalie de bronz ob\inut` la [ntrecerile balcanice desf`]urate [n 1967, la Istambul. Asasinul lui Covaci avea 23 de ani, se numea Mihai Ioan, locuia flotant [n Gala\i ]i se [ndeletnicea cu furturi ]i t@lharii. {N ziua asasin`rii sportivului br`ilean se g`sea [n Br`ila ]i inten\iona s` fure o butelie. Ion Covaci se l`sase de box cu numai un an [n urm` ]i a cerut expres celor de la Dinamo

Sportul “religie”: boxerii braileni inc`rca\i de medalii defilau pe strad`, [n anii ‘70, la evenimentele na\ionale s` [l ajute s` ajung` la Mili\ia din Br`ila, adic` [n ora]ul unde crescuse ]i se formase ca sportiv. Era plutonier major ]i lucra [n strad`, acolo unde mica infrac\ionalitate se transform` adesea [n drame. A]a s-a [nt@mplat ]i atunci, pe 14 noiembrie 1971, c@nd fostul sportiv l-a v`zut agitat pe M.I., l-a re\inut ]i [ntr-un moment de neaten\ie acesta i-a sec\ionat carotida cu un cu\it pe care [l \inuse ascuns [n hain`. Asasinul a fost prins ulterior, la Gala\i, [n restaurantul „Miori\a” ]i dup` un proces destul de mediatizat a fost condamnat la 20 de ani deten\ie. A fost eliberat dup` 18 ani ]i la pu\in timp a mai dobor@t doi tineri cu cu\itul lu@nd ]i pentru aceste noi infrac\iuni [nc` 20 de ani. Aici ne oprim ]i nu ne vom mai referi la aceast` trist` figur` care deschide o list` de asasini de sportivi, termin@nd cu cei care l-au asasinat acum doi ani pe Marian Cosma sau, mai recent, pe baschetbalistul american Chauncey Hardy… Revenind la impactul acestui incident tragic, men\ion`m [n cele ce urmeaz` un alt motiv pentru care credem c` “aura” cazului Covaci l-a p`strat [n memoria colectiv` a ora]ului Br`ila. Este vorba de faptul c` o bun` parte din popula\ie s-a identificat cu biografia sportivului. Ion Covaci fusese crescut numai de mam` ]i provenea dintr-un mediu pauper. Putem spune c` reprezenta un model social fiindc` pornise de jos ]i []i construise o carier` sportiv` de succes numai prin for\ele sale proprii. Lumea ]tia c` Ion Covaci fusese descoperit [n sport la v@rsta de 12 ani de Costel Ciocan ]i Ilie Mo]escu de la Clubul Voin\a Br`ila apoi a fost preluat de marele ]lefuitor de talente Gheorghe Bobinaru care [mpreun` cu Constantin Dobrescu l-au adus la Clubul Progresul din Br`ila ]i l-au ridicat la un nivel [nalt de performan\`, motiv pentru care Clubul Dinamo l-a luat imediat [n capital`. Aici au venit performan\ele lui cele mai mari ]i accederea [n lotul de box al Rom@niei... De aici ]i percep\ia public` favorabil` asupra acestui sportiv ]i, pe cale de consecin\`, ]ocul tr`it de oamenii simpli ai Brailei, din anii 70, la aflarea ve]tii c` “modelul” lor de via\`, Ion Covaci, a pierit [ncerc@nd s` prind` un infractor. F`r` s` r`m@nem tributari nostalgiilor fa\` de acele timpuri trebuie s` spunem c` problema de atunci este valabil` ]i acum..., pe scurt, ea este: absen\a modelelor. Covaci era un caz singular [ntr-o epoc` [n care celebrit`\ile sportive c`deau prad` egalitarismului, [n prezent, [ns`, putem face mai mult pentru sportivii care aduc sau au adus performan\` ]i faim` Brailei. Orice, dar numai s` se fac`... f`r` s` mai fie nevoie de drame pentru a ne aduce aminte de ei.

de Mircea C`rbunaru

Pag. 10

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

Domnul Zaharia…

Cum am c@]tigat singurii bani din sport ]i ce am f`cut cu ei?

V

ara anului 1970. Elev fiind la Liceul „Nicolae B`lcescu”, absolvisem clasa a X-a ]i, [n acela]i timp, jucam volei [n echipa de juniori a Clubului Sportiv }colar Br`ila. Antrenor : Zaharia Luciliu care, nu [nt@mpl`tor, era ]i profesorul nostru de educa\ie fizic` la liceu. {n echip` aveam colegi pe Dr`ghincescu Mihai (actualul chirurg), Rais Dorian (in prezent conf. univ. dr. la Universitatea „C. Br@ncoveanu”), Preda Ioan (acum conf. univ. dr., stabilit la Los Angeles), regreta\ii Oprescu Matei (economist, fost director comercial la Combinatul de la Chiscani) ]i Vizureanu Marian (fost asistent medical ]ef la Spitalul nr. 1), precum ]i mul\i al\ii, la fel de bine realiza\i [n via\`... S-a auzit c` vom pleca [n cantonament la mare. Buuun! Am plecat, [n prima serie, [mpreun` cu cei de la handbal, lupte ]i cu echipa de volei fete a liceului nostru… La Constan\a, cazare la o ]coal` pe l@ng` sala de spor t „Fl`m@nda” ]i dou` antrenamente pe zi, la baza sportiv` a C.S.}Constan\a. Dup` antrenamentul de diminea\` se pleca la plaj`, la Mamaia, undeva [n dreptul Hotelului „Rex” (fostul „Interna\ional”). Chiar din prima zi am [nceput plimb`rile pe plaj` ]i, o sta\ie mai [napoi, la Cazinou, am descoperit c@teva terenuri de volei, tenis ]i baschet. Din dorin\a de a cre]te motiva\ia, cei din teren jucau volei pe bani (10 lei de fiecare), c@te un set, iar [nving`torii r`m@neau [n teren. Pe cele 5-6 trepte de la marginea terenului era mult` lume care privea. Nu se juca r`u. Am revenit la b`ie\i ]i le-am explicat iar pe c@\iva dintre ei i-am luat cu mine s` vad`… Puteam s` facem ]i noi ni]te bani [ns` trebuia sa nu]i dea nimeni seama c` eram juc`tori de volei ]i c` formam deja o echip` omogena… Am insistat s` juc`m ]i noi. Dup` un timp ne-a venit r@ndul. Cum jucam? Am luat-o [ncet, ca lumea de pe margine s` nu aib` impresia c` ]tiam s` juc`m bine. Mergeam de la egal la egal p@n` spre finalul setului apoi, din dou`-trei ac\iuni, [i terminam. Mai pierdeam c@te un set, a]a, de „ochii lumii” iar sumele c@]tigate de fiecare dintre noi, [n parte, cre]teau… Cam [n a treia zi, domnul Zaharia a observat c` disp`ream ]i ne-a urm`rit. C@nd eram mai [n focul evolu\iei ]i to\i cei de pe margine ne [ncurajau (fiindc`

noi eram doar ni]te adolescen\i fa\` de cei cu care jucam) a ap`rut antrenorul ]i a strigat cu voce puternic`: „Ce face\i voi aici, m`? De asta unii dintre voi sunte\i obosi\i dup`amiazele! Las` c` o s` vede\i voi! V` m`n@nc` epiderma?”. Aventura noastr` [n sfera sportului pecuniar se [ncheiase brusc. Lumea de pe margine a exclamat: „Ia uite, `]tia erau o echip`… v-au cam p`c`lit!”, apoi admirativ: „Ce le-a trecut prin minte, dom'le…” ]i c`tre unii mai buni: „Bine v-au f`cut, v-au scos voleiul din cap!”. Nea Lucic` (a]a [l dezmierdam [ntre noi pe domnul Zaharia), om cu tact pedagogic, ia ascultat, a z@mbit [n barb`, ne-a luat de acolo, ne-a dus [napoi la locul unde f`ceam plaj`, nu ne-a certat ]i nu ne-a [ntrebat niciodat` c@\i bani adunaser`m ca „profesioni]ti”. Deontologia profesional` la f`cut s` nu divulge nim`nui ceea ce f`cusem noi dar, [ncep@nd cu dup`-amiaza aceea, antrenamentele au devenit mai intense, seriile ]i num`rul de repet`ri, mai ales la exerci\iile de for\`, s-au m`rit, totul [ntr-o atmosfer` degajat`, pres`rat` abundent cu infuzii de glume... Cum am cheltuit noi banii aceia? De loc aiurea. Ne-am luat c@te dou` perechi de teni]i chineze]ti, bureta\i pe talp` (Deh! S` avem tot campionatul). Felul [n care antrenorul a tratat episodul ne-a f`cut s`-l

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

pag. 11

respect`m ]i mai mult pe nea Lucic`, dar am fost con]tien\i c` figura nu trebuia s` se mai repete vreodat`…. Oare c@\i dintre profesori ar fi procedat la fel? Probabil c` destul de mul\i fiindc`… a]a sunt profesorii de „sport”. {n fiecare an, de „Ziua Liceului” (Sf@ntul Nicolae), printre altele, am o misiune foarte important`: s`-i aduc pe fo]tii no]tri profesori s` petreac` c@teva ore [n spa\iul [n care au slujit cu devotament zeci de ani ]i pentru zeci de promo\ii de elevi. De trei ani, pe nea Lucic` nu mai am cum s`-l aduc. Nu mai este printre noi, a disp`rut din via\` brusc dar a l`sat [n urma lui p`reri de r`u ]i un gol imens [n fiecare dintre noi. Acum, c@nd intru [n cancelaria liceului, privesc scaunul pe care st`tea domnul profesor Zaharia ]i parc` [l v`d, jovial, radiind de bucurie, plin de verv` ]i de veselie. Educa\ia pe care am primit-o foarte mul\i dintre noi [n liceu sau ca sportivi poart`, f`r` [ndoial`, amprenta lui „nea Lucic`”. {n anii ‘70, bucuria tinere\ii ]i a sportulu mergeau m@n` [n m@n` iar acest lucru aducea mii de adolescen\i [n s`lile de sport

Articol de Prof. Traian-Ovidiu Pintiliescu Director adjunct la Colegiul Na\ional „Nicolae B`lcescu”, Br`ila

PORTRET PORTRET Ion Paulic`, rugbyst-ul br`ilean aflat nu [nt@mplator la Londra clubul Bath Rugby (club infiin\at [n anul 1865) cu care c@]tig` Challenge Cup [n 2007-2008, r`m@n@nd aici p@n` [n anul 2009. Din 2009 ]i p@n` [n prezent [mbrac` tricoul verde al echipei London Irish (club [nfiin\at [n 1893 de tinerii irlandezi care traiau [n zona capitalei Marii Britanii) unde s-a remarcat constant prin evolu\iile sale foarte bune. A participat cu echipa na\ional` a Rom@niei la trei Cupe Mondiale: 2003 (Australia), 2007 (Fran\a), 2011 (Noua Zeeland`) av@nd la activ aproape 50 de prezen\e la lotul Rom@niei. Paulic` Ion, cel mai puternic pilier dreapta din echipa na\ional` a Rom@niei, este o adevarat` for\` a naturii av@nd 119 Kg ]i 1,78 m [n`l\ime. Talentul s`u nativ este recunoscut de englezi cu respect, lucru remarcabil dac` ne g@ndim ca Paulic` joac` [n cel mai dur campionat na\ional (Aviva Premiership – n.r.) [n care accentul se pune pe for\`, juc@ndu-se « mai mult pe gr`mad` » cum declar` [nsu]i juc`torul [ntr-un interviu acordat [n luna septembrie a.c. cotidianului Pro-Sport. Apari\iile sale [n media din Albion [l arat` ca un jucator [ncrez`tor [n for\ele sale dar plin de modestie, care nu uit` s` spun` de unde a pornit. Paulic` Ion sus\ine c` rugby-ul rom@nesc este popular dar se confrunt` cu problemele financiare datorate recesiunii din

Paulic` Ion

E

ste considerat cel mai “galonat” juc`tor de rugby format ]i plecat de pe meleagurile br`ilene ]i se nume]te Ion Paulic`. Rugbystul br`ilean, n`scut la 10 ianuarie 1983 la Br`ila, este reprezentativ pentru genera\ia sa de juc`tori forma\i [n “laboratorul” numit Rugby Club Br`ila. A fost descoperit ]i preg`tit de Eugen Iftime (primul s`u antrenor) care a v`zut [n adolescentul robust ]i tenace viitorul performer. ,,Am remarcat la el corectitudinea, seriozitatea ]i un comportament exemplar. {n timpul liber []i ajuta familia destul de numeroas` lucr@nd [n locul mamei [ntr-un b`rule\ de la marginea Brailei...'' - []i aminteste Eugen Iftime. Juca [n echip` local` de juniori ]i datorit` calit`\ilor sale a fost selec\ionat [n echipa na\ional` de juniori. Astfel, ajuge s` par ticipe la Campionatele Mondiale din Chile (2001) ]i la cele din Italia (2002) iar [n anul 2003 este selec\ionat [n Echipa Na\ional` de seniori cu care particip` la Cupa Mondial` din Australia (unde ]i debuteaz` [n meciul cu Argentina). Dup` terminarea junioratului se transfer` la Cluj iar [n anul 2007 ajunge la C.S.A. STEAUA, cucere]te doua titluri na\ionale ]i [n scurt timp este remarcat ]i transferat [n Anglia, la

pag. 12

prezent. Este [ns` [ncrez`tor c` ie]irile tot mai numeroase ale echipei na\ionale [n marile competi\ii interna\ionale vor aduce ]i solu\ii financiare. Vorbe]te foarte mult despre familia sa (so\ia Geanina ]i cei doi copii, Alex ]i Sofia, [mpreun` cu care locuie]te [n Sunbury-on-Thames, localitate aflat` la numai cinci minute de clubul London Irish) ]i de c@te ori are ocazia spune c` ei reprezint` secretul fantasticei sale adaptari [n sportul care a luat na]tere chiar [n Anglia. Performan\a [ndelungat` [n rugby-ul englez arat` c` br`ileanul nostru este o valoare cert` ]i o garan\ie c` la Br`ila se pot na]te valori [n sportul cu balonul oval iar interesul br`ilenilor este s` duc` mai departe tradi\ia acestui sport.

Lucian Dan Niculescu SB Mircea C`rbunaru

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

5

echipaje auto br`ilene pe p`m@nt Caucazian

Luna septembrie 1990. Singura participare automobilistic` [n est, la care au fost br`ilenii prezen\i. O aventur` de aproape 2 s`pt`m@ni, cu automobile rom@ne]ti, de serie, de strad`, pentru un parcurs de mii de kilometri ]i un concurs inedit. O experien\` de neuitat pe care [ncerc s` o [mp`rt`]esc cititorilor revistei „Sportul Br`ilean”. G.M.

M

omentul fast pentru istorica aventur` din est, a fost contactul realizat [n Polonia, la un raliu de orientare, cu un admirator din Caucaz, un comis-voiajor plecat dup` afaceri [n Europa. Astfel, cel ce aveam s`-i spunem „D-l Difitzil” (c` tot repeta acest cuv@nt) ne-a lansat o invita\ie oficial` pentru luna septembrie 1990, la Vladikavkaz (ora] aflat acum [n Republica Osetia de Nord). Odat` [ntor]i acas` din Polonia, cu bucuria principal` a rom@nului din anul 1990 reprezentat` de pa]aportul ]i posibilitatea de a circula peste hotare, am format un grup de 10 pasiona\i (majoritatea participan\i la raliuri tehnico aplicative) ]i [n scurt timp cinci ma]ini erau deja gata de drum. Preg`tirea s-a f`cut [n prip` ]i aveam s` ne d`m seama de asta abia pe drum, [ns` atunci c@nd entuziasmul e mare… Dincolo de entuziasm am preg`tit un ARO - motor Bra]ov (pilot Filip Petre licen\iat FRAK) ]i 4 Dacii 1300 (majoritatea autoturisme personale) ]i am pornit la drum [ntr-o vineri, pe 14 septembrie 1990. {n fa\` ne a]teptau mai bine de 5000 kilometri. La drum... {ncolona\i, am p`r`sit ora]ul Br`ila cu destina\ia grani\a de est, punct vamal Leuseni. Aici am avut de trecut primul hop, acela de a [n]ela vigilen\a vame]ilor moldoveni ]i s` trecem cu ma]inile necontrolate. Poate v` [ntreba\i ce aveam de ascuns [n ma]ini? Nimic spectaculos ci doar… 2 tone de benzin`. Pentru a parcurge traseul de mii de kilometri, p@n` [n Vladikavkaz ]i [napoi, ne trebuiau cam 400 l benzin` de echipaj iar procurarea benzinei nu se putea face [n spa\iul ex-sovietic cu bani, din sta\iile de benzin`, ci numai pe baz` de cartel`. Singurele solu\ii erau fie „str`mo]escul” schimbul de m`rfuri: o canistr` benzin` = 1 litru de coniac, fie s` avem combustibilul necesar la noi. Cum pe teritoriul fostelor republici ale URSS alcoolul era prohibit [n 1990 am ales a doua variant`…

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

Cum rom@nul este descurc`re\, am reu]it s` trecem cu bine grani\a prezent@nd la control pa]aportul [nso\it de "o cerere cu dop". De aici am pornit a\` c`tre Vladikavkaz. Programul pe care [l stabilisem era urm`torul: mar] [ntins aproape toat` ziua, cu o singur` pauz` de mas` sau de alimentare cu carburant iar noaptea, pauz` de somn, cu cazare [n ma]inile poprii. {n apropiere de Odessa a c`zut prima ma]in` Dacia 1300, condus` de Stanila Aurel. Diagnostic: problem` la placa de presiune. Cum un necaz nu vine niciodat` singur dup` numai c@\iva kilometri parcur]i cade a doua ma]in` Dacia 1310 condus` de Nelu C`pit`neanu. Diagnostic: problem` la cutia de viteze. Cu dou` ma]ini defecte am ajuns pe [nserat la intrare [n Odessa unde am propus s` facem popas ]i, [n calitate de mecanic desemnat, s` m` apuc [mpreun` cu colegii mei de demontat cutiile de viteze ale ambelor ma]ini. Cu prima ma]in` am sc`pat u]or, [nlocuind rulmentul de presiune cu unul original (fran\uzesc) [mprumutat adhoc. La a doua ma]in` problema a fost mai serioas`. Dup` demontare ]i desfacere am g`sit rupt axul de la pinioanele satelite. Aveam o singur` variant`: s` ne continu`m traseul stabilit ]i s` g`sim pe traseu o posibilitate de a confec\iona acel ax. Aproape de miezul nop\ii am reu]it s` g`sim ]i r`gaz pentru somn. {n zorii zilei, fiind ]i s@mb`ta, am pornit la drum cu a doua ma]in` tractat` ]i cu cutia de viteze f`cut` buc`\i [n portbagaj, [ncerc@nd s` recuper`m din timpul pierdut. Dup` parcurgerea a aproximativ 220 km timp de dou` zile am avut norocul s` g`sim

pag. 13

[n apropiere de Rostov, pe Don, o autobaz`. Cu ajutorul lui }tefan, care era profesor de limba rus`, ne-am [n\eles cu un mecanic rus s` ne dea voie la utilajele din garaj pentru a confec\iona axul lips`. {n loc de o\el special n-am mul\umit ]i cu fier netratat dar care, culmea, a func\ionat tot drumul, p@n` [n \ar`, f`r` probleme. Neav@nd condi\ii de a monta cutia acolo, am continuat drumul p@n` la un camping [n ora]ul Rostov. Aici am asamblat cutia de vitez`. Dup` montare a venit cea mai mare surpriz`: ma]ina avea acum 5 viteze [napoi ]i una [nainte. Ideea salvatoare a venit de la Petric` Filip (pilot licen\iat) care mi-a explicat c` pusesem grupul invers [n cutie. {n 2 ore am ref`cut cutia ]i apoi am s`rb`torit cu o sticl` de coniac rom@nesc "Triumf". {n ziua urm`toare ne-am reluat mar]ul c`tre Vladikavkaz, cu toate cele 5 ma]ini func\ionabile ]i cu speran\a oarb` ca restul drumului avea s` fie f`r` peripe\ii. Am tras tare ]i dup` alte dou` zile de mar] am reu]it s` intr`m triumf`tori [n Vladikavkaz.

SB

Continuare [n pagina 15

Articol de Gheorghe Mih`il` pre]edinte Motor Sport Club Br`ila

A KT I V

l u p o H p interna\ional` H ilimb`

D

ansul modern, street dance-ul ]i hip-hop-ul []i revendic` statutul lor de a deveni o ramur` sportiv`. Forme de dans inventate de popula\ia de culoare de pe str`zile americane, acestea au ajuns la un nivel at@t de performant [nc@t marile concursuri de profil au consisten\a unor campionate sportive mondiale. La fel ]i preg`tirea dansatorilor care fac antrenamente ce presupun o cultur` atletic` ]i sportiv` de invidiat dar ]i un efort fizic ]i psihic intens, ca [n sportul de [nalt` performan\`. S` urm`rim [mpreun` un periplu scurt prin culisele particip`rii trupei br`ilene LiL Style condus` de Liliana Stan, la competi\ia american` World Hip Hop Dance Championship, desf`]urat` [n Las Vegas, [n perioada 26-31 iulie 2011. [M.C.]

T

ransatlanticul nu ne-a purtat p@n` pe coasta american`, ca [n vremurile de demult, dar am schimbat 3 avioane p@n` s` ajungem [n ora]ul cazinourilor, Las Vegas. Am pornit de la Budapesta, apoi a urmat Londra, Chicago ]i, [n fine, “Ora]ul Luminilor”, ora]ul care refuz` s` adoarm` noaptea. Trupa LiL Style ]i-a c@]tigat biletele de avion dup` ce a ob\inut Marele Premiu la concursul na\ional “Hip Hop Interna\ional Rom@nia (HHI)” edi\iile 2010 ]i 2011. A fost al doilea an consecutiv c@nd am ajuns [n Las Vegas iar ora]ul din de]ertul Nevada ne-a [nt@mpinat cu toate luminile-i aprinse, frem`t@nd de o via\` nocturn` plin` de voluptate ira\ional`, desf`tat` [n avalan]a de spectacole ale str`zii, ale cazinourilor, ale oamenilor care r`t`cesc dup` himera unui c@]tig fabulos. Odat` ce pa]ii no]tri rom@ne]ti au atins podeaua hotelului RedRock Resort Hotel, gazd` a World Hip Hop Dance Championship, lumea muzicii, dansului ]i ritmului ne-a cople]it. Un val nuan\at de costume colorate ]i originale, culturi ]i religii diferite, limbi interna\ionale necunoscute, [nf`\i]`ri specifice tuturor raselor de pe glob, ne-a potolit setea privirilor, declan]@nd emo\ia ]i sentimentul unei mari competi\ii. Am [nt@lnit legende ale hip hop-ului ]i culturii sale (Donald Campbellock, Jimmy "Scoo B Doo" Foster, Boogaloo Sam, Ceasare "Tight Eyez" Willis), am aflat cum s-au n`scut anumite baze ale stilurilor de hip hop locking, poping, krump am reu]it s` adun`m noi cuno]tin\e [n privin\a dansului. Tot aici am [nt@lnit ]i o a doua trup` prezent` din Rom@nia, Future M&Q din Oradea, care ne-a

trezit sentimentul c` nu suntem singuri [n competi\ia american`, la mii de kilometri dep`rtare de cas`. {n fiecare zi f`ceam repeti\ii [n interiorul hotelului, o imensitate cu mii de camere ]i cazinou (nu se putea altfel) la parter care a putut g`zdui peste 3000 de participan\i din 152 de forma\ii. Tot aici s-au desf`]urat fazele preliminare ale competi\iei iar finala s-a \inut [n NewOrleans Arena, o sal` de sport multifunc\ional` care poate g`zdui p@n` la 9000 de locuri [n func\ie de tipul de competi\ie sau spectacol desf`]urat aici. Competi\ia s-a desf`]urat la un nivel incredibil pentru competi\iile pe care le putem vedea [n Rom@nia, nivel care cre]te de la an la an ]i care ne oblig` s` cre]tem ]i noi odat` cu el. [n competi\ia World Hip Hop Dance Championship sala era mereu plin` de aburii sonori antrena\i ai MC-ul Mookie Washington iar juriul a fost pus nu o dat` la [ncercare datorit` nivelului de preg`tire al concuren\ilor. Dificultatea ]i spectaculozitatea elementelor prezentate de participan\i arat` c` la nivel mondial, hip-hopul tinde s` devin` o disciplin` sportiv` [n sine ce presupune preg`tire fizic` ]i psihic` la fel de bine realizat` ca [n orice alt spor t de echip`. Nivelul elementelor acrobatice egaleaz`, [n unele cazuri, pe cele din gimnastic` sau pe cele din domenii spor tive mai apropiate precum fitnessul.

Pag.14

{n ceea ce ne prive]te, anul acesta, pe l@ng` dans, am reu]it s` intr`m [ntr-o serie de vizite ]i “]edin\e” fotografice ad-hoc cu Las Vegas-ul ]i minun`\iile sale, apoi cu Los Angeles-ul, Walk of Fame ]i, de asemenea, cu str`lucitorul ]i... inevitabilului Hollywood. Am gustat pu\in din via\a american` ]i am ron\`it cu poft` “deliciile” oferite de cele mai bune trupe din lumea hip hop-ului, la urma-urmei, oferite ]i de lumea str`zilor de peste ocean. Chiar dac` nu am ajuns [n final`, suntem mul\umite de presta\ia nostr` ]i sper`m, dac` vom mai avea ocazia, ca pe viitor s` facem o impresie mult mai bun` iar performan\a rom@neasc` [n dansul modern ]i hip-hop s` poat` ajunge c@t mai sus... chiar ]i pe podiumul World Hip Hop Dance C h a m p i o n s h i p . ( R e f e r i n \ e Yo u t u b e : http://www.youtube.com/watch?v=ZLv2fUqsM-M)

Articol de:

SB

Diana Pene] - dansator Liliana Stan - coregraf

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

5

echipaje auto... Urmare din pagina 13

n Vladikavkaz ]i [napoi...

{

Am fost caza\i la un sanatoriu unde am reu]it, [n sf@r]it, s` ne odihnim [ntr-un pat (dup` at@tea nop\i dormite [n ma]in`) ]i s` m@nc`m pe s`turate 3 mese pe zi. Vineri, 2 octombrie 1990, zi frumoas` de toamn`, ne-am prezentat [n centrul ora]ului unde am fost primi\i cu aplauze ]i cu o oarecare uimire din partea gazdelor. Av@nd [n vedere c` ei erau [ncep`tori [n privin\a raliurilor tehnico aplicative ]i dorind s` le mul\umim [ntr-un fel pentru ospitalitatea de care au dat dovad`, am "aranjat" ca primele locuri s` revin` concuren\ilor gazd`. A doua zi, dup` ce neam luat la revedere de la gazdele noastre, am pornit cu un curaj nebunesc spre grani\a fostei Uniuni Sovietice cu vecinii turci, av@nd [n vedere fr`m@nt`rile separatiste din regiune finalizate, cum ]tim din pres`, cu un r`zboi civil. Am [nceput traversarea mun\ilor Caucaz, traseu care a solicitat ma]inile la maxim oblig@ndu-ne s` facem mai multe pauze deoarece, la un moment dat, au [nceput s` fiarb` motoarele

ma]inilor. Fura\i de un peisaj feeric dar ]i cu g@ndul c` mai avem pu\in p@n` s` ajungem la grani\`, ne-am trezit opri\i de o barier`. Dup` ce am oprit, am fost [nconjura\i de civili [narma\i p@n` [n din\i cu AKM-urile [ndreptate spre noi. Dup` c@teva momente de spaim` autentic`, cu ajutorul copilotului meu, }tefan Constantin, zis „Profesorul”, am reu]it s` ne [n\elegem [n limba rus` cu ei ]i s` le explic`m c` noi nu suntem dec@t c@\iva sportivi care vrem s` ajungem la grani\`. {n cele din urm` ne-am putut relua mar]ul. P@n` la grani\a am mai fost opri\i de 2 ori de patrule civile de lupt`tori gruzini, iar c@nd [n sf@r]it am ajuns la grani\`, am avut o surpriz` ]i mai mare dec@t civilii [narma\i. Fiind obi]nui\i cu Colectivul redac\ional v`mile ruse]ti care erau enorme ]i bine - Tehnoredactare ]i - Coordonator num`r: luminate, am fost concep\ie grafica: Mircea C`rbunaru uimi\i s` g`sim o Mircea C`rbunaru - Colaboratori: cl`dire modest`, - Publica\ie finan\at` ]i [mprejmuit` cu un Lucian Dan Niculescu Direc\ia realizat` de gard de s@rm` ]i [n loc Mihail Dumitru de culoare de control Jude\ean` pentru Sport Ovidiu Traian Pintiliescu a ma]inilor, o curte ]i Tineret Br`ila, Costel Filip betonat` nu prea - Director executiv: Corina Ciuraru mare. Ceea ce ne-a Badiu Mihnea-Alin surprins cel mai mult a Marinela Boro] Director executiv fost lipsa ma]inilor [n Gheorghe Mih`il` adjunct: interiorul v`mii. {n Elena Iarca Nicu]or Hagiu curte intrau numai Diana Pene] oameni, pe jos cu - Birou Sport DJST: Liliana Stan bagaje care se opreau P`uni\a Iuga [n curte, unde erau - Corectura: Corina Andronache controla\i de vame]ii Florentina Toader

Mircea C`rbunaru

ISSN 2067 - 5585

Sportul Brãilean, Nr.3 - 2011

pag. 15

gruzini [mbr`ca\i [n civili iar apoi []i continuau drumul mai departe. Ajun]i la vama aceasta inedit` am parcat ma]inile pe o alee ]i ne-am trimis singurul coleg vorbitor de limba rus` s` vad` cum putem s` trecem vam`. La [ntoarcere "Profesorul" ne-a dat vestea cea mare: PE AICI NU SE TRECE CU MA}INI! Stupefac\ie. Nu ne venea s` credem c` am f`cut aproximativ 2500 de kilometri ]i c` trebuia s` ne abandon`m ma]inile. Am stabilit s` petrecem noaptea acolo ]i a doua zi s` [ncerc`m [nc` odat` s` negociem cu vame]ii care vor intra de servici diminea\a. Am dormit din nou [n ma]ini sper@nd c` a doua zi ne vom putea continua drumul prin Turcia. Diminea\a am mai f`cut [nc` o [ncercare, ar`t@ndu-le vame]ilor o aprobare scris`, dat` de consulul rus de la Constant`, dar r`spunsul a fost: „Aici nu aplic`m legile ruse]ti. Aici este Abhazia, nu URSS”. Dup` un asemenea r`spuns primit de la ni]te civili "foarte conving`tori” la prima vedere, nu ne r`m@nea dec@t s` facem st@nga [mprejur ]i s` ne [ntoarcem acas` tot prin Rusia. Am stabilit un traseu nou prin care s` putem vizita renumitul litoral al M`rii Negre cu sta\iunile Gagra (polul c`ldurii la ru]i), Bathumi, Sochi ]i Sokhumi, am traversat Marea Caspic` prin str@mtoarea Kerci, am traversat apoi peninsula Crimeea ]i am ajuns acas`, intr@nd pe vechiul drum pe care venisem, dup` 2 s`pt`m@ni epuizante dar imposibil de uitat mai ales atunci c@nd pasiunea pentru sport se transform` [n aventur`.

G.M.

SB